Dacă la nivel internațional am primit felicitări pentru referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale, pe interior, rezultatele au venit ca un șoc pentru cei dintre noi care am crezut sondajelor care arătau o susținere de până la 65% pentru Uniunea Europeană a cetățenilor moldoveni (atenție: sondajele nu includeau diaspora, în majoritate pro-europeană). Probele oferite de organele de forță, că au fost cumpărate voturi la scară largă, au fost confirmate de investigații jurnalistice de la Ziarul de Gardă și Zona de Securitate, precum și de reportaje BBC. Primul hop l-am trecut, iar 11 400 de voturi au făcut diferența.
Care sunt riscurile în turul doi?
Riscul în turul doi al scrutinului prezidențial, pe 3 noiembrie, este ca țara să abandoneze drumul pro-european și, în schimb, să invite Rusia aici, care e puțin probabil să țină cont de opțiunea poporului din Republica Moldova pentru pace și care ne-ar putea implica în războiul din Ucraina, la fel cum a implicat și Belarusul.
Deși Alexandr Stoianoglo se declară pro-european, acesta a ales culorile drapelului rus pentru campania sa, a promovat boicotarea referendumului, a apărut ca opțiunea pentru care a fost mobilizată rețeaua lui Șor și a fost cel care l-a eliberat pe fostul deputat Iurie Bolboceanu, găsit vinovat pentru trădare de patrie în favoarea Rusiei. Tot el l-a eliberat din detenție și pe Veaceslav Platon, care își ispășea sentința în închisoare pentru fraudare a Băncii de Economii, fiind învinuit și în alte trei dosare de spălare de bani și falsificare de carduri bancare. Datorită acestor decizii, Platon este astăzi la Londra, iar Bolboceanu solicită despăgubiri de 1,7 milioane de lei.
Decizia le aparține alegătorilor.
Pentru a asigura un vot corect, fără shopping, procuratura, poliția, SIS însă ar trebui să iasă cu declarații despre urmăririle penale zilnic până pe 3 noiembrie, pentru a-i descuraja pe cei cărora li se promite mita electorală.
Iar după alegeri, reforma juridică trebuie intensificată. La fel și lupta cu agenții de influență a Kremlinului care au împânzit întreaga țară.
Pe termen lung, imediat după 3 noiembrie
Dacă Republica Moldova își continuă parcursul european la alegerile din 3 noiembrie, clasa politică, cei din domeniul juridic, mass media, experții electorali, cei pe securitate și din alte domenii ale societății civile, precum și parteneri străini, trebuie să se așeze la aceeași masă de mai multe ori și să propună împreună o strategie pentru securizarea spațiului informațional și a procesului electoral. Pentru că la vară vin alegeri parlamentare. Și pentru că nu putem avea o țară unită în momentul în care spațiul informațional este otrăvit de narațiuni rusești care nu au ca scop democrația, pacea, prosperitatea și stabilitatea Republicii Moldova.
Dincolo de reforme sistemice, e nevoie și ca noi, cetățenii moldoveni proeuropeni, să ieșim din bulele confortabile și să discutăm calm, respectuos, cu atenție cu cetățenii moldoveni antieuropeni. Fără acuze, fără furie, fără etichete. Nu există țară în care să aibă toți cetățenii aceleași opțiuni politice, va trebui să învățăm să dialogăm chiar dacă ne mutăm în alte state. Doar așa ne putem înțelege unii pe alții mai bine și putem găsi acel teren comun de la care să consolidăm o viziune inclusivă pentru viitorul acestei țări. Căci va trebui să trăim cot la cot.
