La câteva zile după reluarea alimentării cu apă pentru sutele de mii de locuitori din nordul țării, afectați de poluarea Nistrului, Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză. Un atac masiv cu drone asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei a dus la scoaterea din funcțiune a liniei de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, principala rută de import a energiei electrice în Republica Moldova. În consecință, autoritățile anunță un deficit semnificativ de energie în orele de vârf, iar pentru vineri sunt posibile deconectări programate. Crizele din domeniul apei și energiei se suprapun peste un context politic sensibil, marcat de retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente.
Se așteaptă deconectări între orele 18:00 și 22:00
SA Energocom a precizat că importurile de energie electrică disponibile nu pot acoperi consumul din intervalul de vineri seară, între orele 18:00 și 22.00.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat că rutele alternative pentru importul de energie electrică – interconexiunile peste Prut și linia Bălți–Novodnistrovsk – au o capacitate limitată și pot compensa doar parțial suspendarea liniei Isaccea–Vulcănești. Deși sistemul energetic al Republicii Moldova funcționează în regim stabil, acesta rămâne vulnerabil în lipsa principalei interconexiuni cu rețeaua europeană.
Reluarea alimentării pe linia Isaccea - Vulcănești este îngreunată de necesitatea intervențiilor de deminare în zona afectată. Responsabilii din domeniul energetic estimează că reparațiile ar putea să dureze cel puțin o săptămână, în absența unor noi atacuri rusești. Între timp, finalizarea liniei Vulcănești–Chișinău este așteptată abia în luna mai, ceea ce prelungește perioada de risc pentru sistemul energetic moldovenesc.
Acrobația propagandistică a Moscovei
Ce spune Rusia despre atacurile sale? Pe 25 martie a.c., reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat Chișinăul că folosește acuzațiile la adresa Moscovei pentru a-și justifica retragerea din Comunitatea Statelor Independente (CSI), însoțind decizia politică de o campanie de justificare publică. Astfel, Maria Zaharova inversează raportul cauză-efect. În loc să plaseze în centrul problemei bombardamentele rusești asupra infrastructurii din Ucraina, care au generat poluarea Nistrului, reprezenanta MID-ului a mutat accentul pe reacția Chișinăului. Ca și cum, nu acțiunea militară ar fi problema, ci instrumentalizarea politică a consecințelor acesteia pentru a justifica retragerea din CSI.
În același timp, discursul Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei introduce un element de delegitimare a deciziilor suverane ale Republicii Moldova, sugerând că retragerea din CSI nu ar avea motivații reale, ci ar fi justificată artificial prin crize. Referirea la declarațiile Maiei Sandu privind posibila participare la „Coaliția Voluntarilor”, dezvăluită la sfârșitul săptămânii trecute de președintele Franței, Emmanuel Macron, este integrată în aceeași logică: Moscova prezintă toate aceste părți diferite ca parte a unui „demers coordonat”, deși Chișinăul a precizat explicit caracterul limitat și noncombat al unei eventuale contribuții.
Chișinăul elimină facilitățile fiscale pentru Transnistria
În paralel, autoritățile de la Chișinău avansează în ceea ce privește măsurile economice în procesul de reintegrare a regiunii transnistrene, în ciuda rezistenței Tiraspolului de a accepta propunerile enunțate de autoritățile constituționale pe 26 februarie a.c. la Tiraspol.
Joi, Parlamentul a aprobat în primă lectură un proiect care prevede eliminarea treptată a facilităților fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană și instituirea unui regim fiscal și vamal unitar.
Primele măsuri vizează taxarea unor produse ca alcoolul în aceleași condiții ca pe restul teritoriului țării. De asemenea, sunt prevăzute modificări fiscale legate de livrarea energiei electrice și importurile de gaze pentru regiune. Noile reguli ar urma să intre în vigoare de la 1 iunie 2026.
Autoritățile susțin că inițiativa va reduce evaziunea fiscală și va elimina avantajele economice nejustificate. În același timp, va fi creat un fond special pentru sprijinirea populației și mediului de afaceri din regiune, destinat atenuării eventualelor efecte sociale și economice.
Reforma administrativă, în centrul disputelor
Dezbaterea privind reforma administrativă devine tot mai tensionată. Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, critică proiectul Guvernului, pe care îl consideră neadaptat realităților și periculos pentru democrația locală.
El susține că reducerea drastică a numărului de primării ar fi o măsură „radicală și iresponsabilă”, promovată fără consultări suficiente și fără o bază științifică solidă. În opinia sa, reforma riscă să creeze blocaje administrative și să favorizeze centralizarea excesivă a puterii.
Furdui atrage atenția că dezbaterea publică ignoră rolul raioanelor și se concentrează disproporționat asupra primăriilor, instituții care se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor. În acest context, el pledează pentru o reformă etapizată, construită pe nevoile reale ale comunităților locale.
