Referendumul și alegerile prezidențiale, recent încheiate, au marcat, fără îndoială, viața politică moldovenească. Impactul emoțional pe care l-a avut referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova (care a trecut la limită) și riscul pierderii de către Maia Sandu a alegerilor prezidențiale în turul II a determinat guvernarea să promită că vor urma remanieri în cabinetul de miniștri și că va fi accelerată reforma justiției.
Remanieri guvernamentale – de la „terapia de șoc” la „schimbarea de fațadă”
Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova și turul I al alegerilor prezidențiale au trezit brusc partidul de guvernare din letargia politică în care a intrat PAS după succesul răsunător și neașteptat la scrutinul parlamentar din 11 iulie 2021, deși alegerile locale din 5 noiembrie 2023 au fost un semnal clar că lucrurile nu merg bine pentru actuala guvernare, semnal ignorat în totalitate de către cei de la PAS cu un an în urmă.
Prinsă de emoții, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, conducerea politică de la Chișinău a promis o „terapie de șoc” în interiorul Guvernului. Prima a vorbit despre necesitatea remanierilor guvernamentale președinta Maia Sandu, la dezbaterile electorale înainte de turul II al alegerilor prezidențiale. Ulterior, despre schimbările guvernamentale, care se impun pentru a crește capacitatea actului guvernării, au vorbit atât prim-ministrul Dorin Recean, cât și cele mai influente persoane din PAS.
Remanierile guvernamentale au început cu demisia ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care a declarat că se retrage din Guvern și din PAS. Totuși, în percepția opiniei publice, „adevăratele” remanieri aveau încă să urmeze, ele fiind așteptate de un segment larg al societății. În cele din urmă, multașteptata remaniere guvernamentală s-a limitat la înlocuirea a doi miniștri. Plus ministrul Vladimir Bolea mutat de la Agricultură la Infrastruictură și Dezvoltare Regională. Apropos, un alt membru al Executivului care a anticipat remanierile și a anunțat că pleacă din Guvern a fost ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, considerat a fi un apropiat al lui Andrei Spînu.
Fără îndoială, era nevoie de remanieri guvernamentale, întrucât calitatea actului de guvernare deseori lasă de dorit. Sigur, orice remaniere este dificil de operat pe final de mandat, din simplul motiv că noul ministru nu va avea timp limitat la dispoziție. Din aceste considerente, realizarea unor remanieri radicale, capabile să aducă un salt calitativ nou în activitatea Executivului, este puțin probabilă.
Un alt aspect obiectiv, care este perfect valabil pentru cazul PAS, se referă la identificarea înlocuitorilor pentru cei care demisionează. Dacă în cazul plecării unei persoane dintr-o anumită funcție, ministerială în cazul dat, din start nu există siguranța că persoana noua va fi capabilă să facă mai mult decât predecesorul său, atunci această modificare de personal riscă să se transforme într-o schimbare de dragul schimbării. Or, este bine cunosctă criza de resurse umane a PAS, care după anul 2021 nu a știut să-și creeze o rezervă ce persoanal, limitându-se practic la aceeași echipă.
Revenind la persoana lui Andrei Spânu, plecarea lui din Guvern și din partid este una logică. Antiratingul său politic contribuia negativ la imaginea politică a PAS, trăgând partidul în jos în preferințele electoratului. La drept vorbind, multașteptatele remanieri guvernamentale, s-au limitat, în linii mari, la plecarea lui Spînu din echipa PAS, celelalte schimbări fiind mai degrabă „de fațadă”. Premierul Recean a declarat că pentru a crește eficiența actului de guvernare este necesar de schimbat modul de abordare lucrurilor, nu neapărat și membrii cabinetului de miniștri.
Accelerarea reformei justiția se lasă așteptată
Reforma justiției a fost a fost tema fierbinte pe care Maia Sandu și PAS au pedalat-o încă înainte de a ajunge la putere. Ulterior, tema justiției a fost treptat înlocuită de președinție și Guvern cu cea a integrării europene. „Înlocuirea” s-a produs în mod firesc, deoarece reforma justiției, realizată de către PAS s-a împotmolit, iar politica externă pe direcția integrării europene a devenit principala realizarea a actualei conduceri politice de la Chișinău. Drept dovadă, în programul electoral al Maiei Sandu la recentele alegeri prezidențiale, justiția nu a fost o prioritate, deși la scrutinul din 2020 era prima pe listă.
După referendum și turul I al alegerilor prezidențiale, când corupția electorală de proporții a fost la un pas să deturneze votul popular, subiectul justiției a revenit în prim-plan. Maia Sandu, Guvernul și PAS au subliniat faptul că reforma justiției trebuie accelerată și că ea nu poate fi realizată cu „mănuși albe”.
După întrunirea Consiliului Suprem de Securitate (CSS), din 11 noiembrie 2024, „toate tunurile” puterii politice au fost îndreptate pe Procuratura Anticorupție, președintele Maia Sandu declarând că „am văzut un eșec total din partea acesteia în lupta împotriva corupției mari și, mai ales, în lupta împotriva corupției politice”. La rândul său, Consiliul Suprem de Securitate a recomandat Guvernului să vină cu schimbări în cadrul Procuraturii Anticorupție. Totodată, șefa statului a menționat că CSS a recomandat Guvernului, Parlamentului și altor instituții responsabile să asigure cadrul necesar pentru crearea unei Curți Anticorupție care ar examina în regim prioritar și în termeni utili cazurile de corupție politică.
În mod logic, când prim-ministrul Dorin Recean a făcut anunțul privind remanierile guvernamentale, cele mai mari așteptări (vorba premierului Recean) țineau de justiție. În pofida acestui lucru, ministra Justiției Veronica Mihailov-Moraru și-a păstrat funcția. Guvernul, se pare, preferă să meargă pe „implementarea reformelor deja elaborate”. Noutatea este însă că, pentru accelerarea reformei justiției, Guvernul va veni cu o listă de garanții de securitate și financiare pentru procurorii și judecători care își vor asuma dosarele dificile și complexe. Scopul acestor garanții, potrivit premierului, este protejarea și sprijinirea procurorilor și judecătorilor care își vor asuma lupta cu marea corupție.
Concluzii
Alegerile recente, deopotrivă cu referendumul, au fost o „hârtie de turnesol” pentru partidul de guvernământ care brusc a conștientizat că reformele, cu precădere în justiție și combaterea corupției, nu merg tocmai bine, deși anterior declara altceva. Însă odată cu trecerea scrutinului și potolirea emoțiilor, proporțiile schimbărilor radicale așteptate au fost reduse semnificativ de către actuala conducere politică de la Chișinău. „Marea schimbare”, cel puțin deocamdată, ține doar de înlăturarea lui Andrei Spînu de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Nu înseamnă însă că problemele acumulate de-a lungul timpului se vor dispărea de la sine, odată ce plecarea acestuia. În perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, pentru păstrarea cursului european al Republicii Moldova, este nevoie de mult mai mult, atât din partea Guvernului și a Președinției, cât și din partea partidului de guvernământ.
