Un scrutin cu multe incertitudini și cu deznodământ dramatic la referendumul proeuropean

Un scrutin cu multe incertitudini și cu deznodământ dramatic la referendumul proeuropean
© EPA / Robert Ghement   |   Cetăţenii Republicii Moldova votează la alegerile prezidenţiale și la referendumul UE la Bucureşti.

Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale și un referendum pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Rezultatul referendumului a rămas necunoscut până în ultimul moment, iar la alegerile prezidențiale nici unul din cei 11 concurenți nu a reușit să acumuleze peste 50 la sută din voturile necesare pentru a fi declarat învingător.

 

Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se vor confrunta în turul doi

Pe primul loc s-a plasat actualul președinte Maia Sandu – cu peste 42%. Pe locul doi – candidatul Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo – cu peste 26% din sufragii.

Candidatul Partidului Nostru, Renato Usatâi, a obținut aproape 14%; fostul bașkan (guvernator) al regiunii autonome găgăuze, Irina Vlah, - 5,4%; fostul procuror, Victoria Furtună, - 4,5%; fostul premier din timpul guvernării comuniste, Vasile Tarlev, - 3,2%; și un alt fost premier, Ion Chicu – puțin peste 2%.  Ceilalți candidați au obținut sub 1%.

Întrucât niciunul din cei 11 candidați nu a obținut peste 50% din voturi, în două săptămâni ar urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin la care vor participa primii doi clasați – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.

Ce înseamnă însă un al doilea tur de scrutin pentru fiecare dintre candidați?

Alexandr Stoianoglo, considerat un candidat prorus, va fi probabil sprijinit de către Moscova pe toate căile. Rusia va încerca să, probabil, să canalizeze toate voturile acordate altor candidați proruși în primul tur de scrutin, în favoarea lui Alexandr Stoianoglo.

Un simplu calcul matematic arată că voturile candidaților propuși, adunate împreună, ar forma un procent mai mare decât cel pe care l-a obținut Maia Sandu în primul tur de scrutin.

Sigur, turul doi nu înseamnă o simplă repartizare aritmetică a voturilor concurenților care au rămas în afara competiției. Cert este, însă, că Maia Sandu va avea de înfruntat o rezistență acerbă a forțelor proruse, alimentată, se pare, din abundență cu fonduri venite de la Moscova.

După încheierea primului tur de scrutin, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova s-a confruntat în ziua alegerilor, dar și în ultimile luni, cu un atac fără precedent asupra sistemului său democratic.  

„Grupări criminale împreună cu forțe străine ostile intereselor noastre au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetățenii și țara noastră într-o zonă de incertitudine și instabilitate. Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic, scopul lor a fost să inducă frică și panică în societate. Nu vom renunța să apărăm libertatea și democrația”, a spus Maia Sandu.

Ea nu a precizat dacă va cere sau nu anularea alegerilor ca urmarea a acestor ingerințe ale Rusiei.

O campanie dominată de multiple ingerințe ale Rusiei

Despre ingerințele Rusiei în campania electorală au vorbit mai multe persoane oficiale, inclusiv șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mazeiks, precum și o serie de analiști și comentatori politici.

Deși în ziua alegerilor observatorii nu au înregistrat un număr important de fraude care să ducă la denaturarea votului, totuși rezultatele ridică mai multe semne de întrebare. De exemplu, cum a putut, Victoria Furtună, un procuror cvasianonim cu probleme de integritate, să obțină aproape 4,5%? Cum s-a întâmplat că Irina Vlah, care niciodată nu s-a bucurat de popularitate în afara regiunii autonome găgăuze, să ia 5,4%? Singur, și-a spus cuvântul și propaganda rusă propriu-zis, deopotrivă cu cea orchestrată de la Moscova de către oligarhul fugat, Ilan Șor, împotriva actualei puteri de la Chișinău. Am asistat la o campanie dominată de propagandă antieuropeană și antiguvernare, știri false și dezinformare fără precedent.

Dar cred că nu e vorba doar de propagandă și dezinformare. Mulți observatori au rămas surprinși de prezența de 51,7% la urne. Una neobișnuit de mare pentru scrutinele din  ultimii ani. Aceasta prezență sporită, depotrivă cu votul peste așteptări pentru unui candidați susținuți deschis sau mai puțin deschis de către Ilan Șor, pare să aibă o singură explicație – cumpărarea voturilor de către forțele proruse prin tot felul de mecanisme obscure. O demonstrează și recentele investigații jurnalistice.

Numărarea voturilor de la referendum a avut o evoluție dramatică

În ceea ce privește referendumul pentru integrarea europeană, numărarea voturilor de la plebiscit a avut o evoluție dramatică, rezultatul rămânând incert până în ultimul moment. Abia după numărarea a 99,37% din voturi a devenit clar că numărul celor care au spus „DA” aderării la UE este de 50,38%, față  de 49,62% care au spus „NU”. Adică 745845 de voturi contra 734567. O diferență de numai 11278 de voturi.

Un rezultat care, în final, se datorează votului din diaspora, cea care a înclinat balanța în favoarea integrării europene.

Totuși, este de așteptat ca acest rezultat să fie contestat de forțele proruse. Am putea avea chiar o renunmărare a voturilor. Vom ști cu certitudine în câteva zile.

Dincolo de toate, sub aspect juridic, acest vot reprezintă o victorie a forțelor proeuropene. Deși una la limită, ea nu va fi deloc pe placul Moscovei, deoarece în urma acestui rezultat constituția va putea fi modificată în favoarea integrării europene.

Este important, însă, ca această victorie să  nu se transforme, totuși, în una a la Pyrus.

Alte opinii
Populaţia scade, dar numărul angajaţilor la stat rămâne neschimbat

Populaţia scade, dar numărul angajaţilor la stat rămâne neschimbat

În ultimii ani diverse guverne au tot anunţat şi realizat măsuri de optimizare a numărului de angajați în sectorul public, dar impactul acestor reforme pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, unul minor, după cum arată datele publice.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Recensământul, sub aspect identitar și lingvistic

Recensământul, sub aspect identitar și lingvistic

Recensământul din anul 2024 a arătat că în Republica Moldova locuiesc în permanență 2,4 milioane de oameni. În mod tradițional, cele mai așteptate date au fost cele cu privire la componența etnică a populației și la limba vorbită, inclusiv ce procent din populația majoritară se identifică drept români și ce procent drept moldoveni; câți dintre ei consideră că vorbesc limba română și câți moldoveneasca?

Schema rusească a reînceput să lucreze în Transnistria (O sinteză a săptămânii)

Schema rusească a reînceput să lucreze în Transnistria (O sinteză a săptămânii)

Offshore-ul elvețian MET Group, cu management maghiar, începe de vineri, 14 februarie a.c., să transporte, pe bani rusești, gaze în regiunea transnistreană conform „unui acord pe termen scurt”; Tiraspolul a eliberat doi deținuți și a anunțat că scoate punctele de control instalate abuziv, dar insistă pe accesul observatorilor săi militari la Copanca, Căușeni, unde un grup de localnici dirijați de socialiști organizează provocări.

Mai multe
Veridica.ro: De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump
Veridica.ro: De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump

O fantomă bântuie prin Europa – nu una roșie, ca pe vremuri comunismul, ci portocalie. Donald Trump e prezent în mai toate discuțiile Bruxelles-ului instituțional, dar nu și în declarațiile (oficiale ale) liderilor europeni. Măsurile și pozițiile radicale, uneori scandaloase și inconsecvente, adoptate de președintele american în cele mai diferite domenii, de la inteligența artificială la Gaza, au blocat în aceste zile Uniunea Europeană într-un soi de consternare expectativă.

Veridica.ro
12 feb. 2025
Blocul „Alternativa”, între proeuropenism și cal troian rusesc
Blocul „Alternativa”, între proeuropenism și cal troian rusesc

Anunțul lui Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk, din ultima zi a lunii ianuarie 2025, despre crearea blocului „Alternativa” este prima mișcare electorală importantă în perspectiva alegerilor parlamentare din acest an. Știrea despre coaliția celor patru politicieni a surprins pe toată lumea, deoarece, în aparență cel puțin, ei par a fi foarte diferiți. Cine sunt, totuși, cei patru lideri politici?

Ion Tăbârță
10 feb. 2025
Bruxelles-ul tranșează criza din Republica Moldova (O sinteză a săptămânii)
Bruxelles-ul tranșează criza din Republica Moldova (O sinteză a săptămânii)

Până la sfârșitul anului 2026, infrastructura energetică moldovenească va fi debranșată complet de Rusia și integrată în sistemul energetic european. Acest lucru va rezolvă practic toate problemele Republicii Moldova, pe de o parte, prin edificarea și consolidarea propriului sistem energetic, deconectat de Transnistria, iar, pe de altă parte, prin lipsirea regimului secesionist de la Tiraspol de cea mai importantă finanțare – banii care proveneau din vânzarea curentului electric pe malul drept al Nistrului.

Ilie Gulca
07 feb. 2025
Cum va afecta stoparea finanțării americane industria vinului din Republica Moldova?
Cum va afecta stoparea finanțării americane industria vinului din Republica Moldova?

În decembrie 2013, secretarul de stat american, John Kerry, participa la lansarea noului brand de țară al vinificației din Republicii Moldova — Wine of Moldova. Un brand elaborat, inclusiv cu sprijinul USAID.

Andrei Cibotaru
05 feb. 2025
Veridica.ro: Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă
Veridica.ro: Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat.

Veridica.ro
05 feb. 2025
UE în fața redefinirii politicii de securitate
UE în fața redefinirii politicii de securitate

Statele Uniunii Europene trebuie să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare, - 2% din PIB nu mai este o cifră de actualitate, - în caz contrar, peste patru sau cinci ani europenii vor trebui „să se înscrie la cursuri de limbă rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei intervenții în Parlamentul European. Șeful NATO a vorbit astfel despre o problemă mai veche care există în rândurile statelor Uniunii Europene – investițiile în sectorul militar și de apărare, - asupra căreia au avut loc mai multe dezbateri în trecut.

Ion Tăbârță
04 feb. 2025