Discuțiile despre scandalul din jurul întreprinderii de stat MoldATSA, situația companiei farmaceutice „Ilaci-50”, în care Comitetul executiv este acționar majoritar, precum și problemele de la ferma de cai „At-Prolin”, unică în Moldova – acestea sunt subiectele care au fost abordate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Scandalul legat de întreprinderea de stat MoldATSA
Pe portalul de știri Nokta.md a fost difuzată o nouă ediție a emisiunii de autor a jurnalistului Mihail Sirkeli, Nokta Live. În cadrul acesteia, el a discutat despre scandalul legat de verișoara președintei Moldovei, Maia Sandu – Anastasia Taburceanu, angajată la întreprinderea de stat MoldATSA.
„După cum au descoperit jurnaliștii de la Rise Moldova, Anastasia Taburceanu a fost angajată la MoldATSA la mijlocul anului 2025. În 2025, venitul ei se ridica la aproximativ 75.000 de lei pe lună. Deja în 2026, venitul lui Taburceanu a crescut la 120.000 de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 6.000 de euro pe lună. Potrivit propriilor declarații ale Anastasiei Taburceanu, salariul ei era de 25.700 de lei, iar restul erau suplimente, prime, diurne și indemnizații de deplasare”, a explicat Sirkeli.
MoldATSA este o întreprindere de stat care gestionează utilizarea spațiului aerian și asigură controlul traficului aerian în Moldova.
Inițial, scandalul din jurul MoldATSA a izbucnit din cauza directorului întreprinderii, Dumitru Vangheli. Jurnaliștii de la „Ziarul de Gardă” au descoperit că acesta și-a falsificat CV-ul. În plus, el a numit în funcții persoane apropiate lui, iar pe iubita sa a angajat-o chiar la întreprindere pe 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiților.
Sirkeli vede trei probleme în situația creată.
„Prima problemă ține de selecția și numirea specialiștilor în funcții importante. În cazul directorului MoldATSA, este vorba, mai degrabă, de un nespecialist care a mințit în CV-ul său și s-a prezentat drept altcineva decât este în realitate. Iar persoanele responsabile de respectarea și apărarea intereselor statului și ale societății, care primesc un salariu pentru asta, nici măcar nu s-au obosit să verifice informațiile menționate în CV-ul lui Dumitru Vangheli. Acest lucru ne face să credem că și în alte cazuri se întâmplă la fel. Ar fi putut măcar să ceară documente justificative, așa cum au făcut jurnaliștii de la „Ziarul de Gardă”, sau să trimită o solicitare către Air Canada”, consideră Sirkeli.
A doua problemă, în opinia sa, ține de faptul că în Moldova poți câștiga bani buni fără să-ți îndeplinești obligațiile profesionale.
„În Moldova există în prezent 75 de întreprinderi de stat, și în multe dintre ele directorii, și nu doar directorii, primesc salarii uriașe după standarde moldovenești. După cum s-a constatat, numai la MoldATSA peste 100 de persoane câștigă mai mult de 1 milion de lei pe an. Și această situație o întâlnim și în alte locuri. Oamenii ocupă posturi confortabile, cu venituri mari și muncă ușoară, într-un context în care țara se confruntă cu o criză economică și un deficit bugetar”, a comentat jurnalistul.
Cea mai gravă problemă legată de aceste scandaluri, în opinia lui Sirkeli, este faptul că ele afectează imaginea președintei Maia Sandu.
„Maia Sandu are un stil de viață modest, este cunoscută pentru incoruptibilitatea și principialitatea sa, și se confruntă acum cu această situație jenantă: o verișoară cu un salariu de milioane și, eufemistic vorbind, cu rezultate modeste în muncă, care nici măcar nu menționează pe rețelele sale sociale că a lucrat ca purtător de cuvânt la MoldATSA. Pe pagina Anastasiei Taburceanu se menționează că este freelancer din 2012”, a adăugat Sirkeli.
Probleme la ferma de cai din Ceadîr-Lunga, unică în Moldova
Pe portalul LAF.md a apărut un articol despre problemele cu care se confruntă o întreprindere odinioară unică în Moldova – singura fermă din țară, specializată în creșterea cailor din rasa „trăpașul Orlov”.
„Conform informațiilor primite de la localnici, acolo nu există un director permanent, conducerea se schimbă de la o lună la alta. Efectivul de cai s-a redus. Caii nu sunt într-o stare tocmai bună și, cel mai important, procentul de mânji care vin pe lume este foarte mic. Din informațiile noastre, s-au născut doar trei mânji, iar înainte erau 20-25”, a menționat primarul din Ceadîr-Lunga, Anatoli Topal.
Terenul „At-Prolin” se află chiar la marginea localității Ceadîr-Lunga. La fața locului am văzut unul dintre angajații întreprinderii, care păștea caii. Bărbatul s-a prezentat drept Gheorghe și ne-a spus că lucrează aici de puțin timp. În opinia lui, la ferma de cai nu există probleme, și toată lumea lucrează în regim normal.
„Ne trezim devreme, pe la ora cinci și jumătate. Mai întâi mergem să curățăm grajdurile, apoi adăpăm caii și le dăm porția de furaj combinat. Îi lăsăm să pască toată ziua, și seara, la ora nouă, îi ducem înapoi”, ne-a povestit Gheorghe despre programul său de lucru.
În timp ce o parte dintre cai pasc, ceilalți se află pe teritoriul fermei de cai. În total, la „At-Prolin” sunt puțin peste 40 de cai. Conform datelor furnizate de autoritățile din Găgăuzia, această cifră nu a scăzut în ultimii ani.
Ferma de cai a fost înființată de Direcția Complexului Agroindustrial din Găgăuzia. Șeful instituției, Serghei Ibrișim, consideră că „At-Prolin” funcționează normal.
„Consider că, în prezent, pe o scară de la 1 la 10, situația fermei de cai poate fi evaluată cu nota 8. Caii sunt într-o stare bună. Finanțarea se desfășoară conform planului, lucrările se desfășoară conform planului, adică se fac lucrările necesare la fermă. Personalul este complet. În prezent, datorită subvențiilor primite, am reușit să împrejmuim ferma pentru prima dată în 45 de ani. Am împrejmuit aproximativ 14 hectare. Acest lucru este important atât din punct de vedere al siguranței biologice, cât și din punct de vedere al dezvoltării fermei de cai. Am plantat copaci”, a povestit Ibrișim.
În ceea ce privește scăderea natalității din acest an, potrivit lui Ibrișim, aceasta a fost intenționată, deoarece a scăzut cererea din partea populației pentru achiziționarea de cai. Anul acesta s-au născut doi mânji.
În același timp, există întrebări legate de statutul fermei de prăsilă. Potrivit lui Ibrișim, ferma și-a pierdut acest statut începând cu februarie 2024. Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii a negat această informație.
„Începând cu luna august 2023, pentru specii de animale precum bovinele, oile, caprele, porcii și caii, fermele de prăsilă nu mai există. Pentru aceste specii de animale, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor recunoaște doar asociațiile crescătorilor”, au comentat reprezentanții Ministerului Agriculturii.
Astfel, „At-Prolin” nu și-a pierdut statutul de fermă de prăsilă. Pur și simplu, în conformitate cu noua lege, astfel de ferme nu-și mai pot păstra statutul anterior. În schimb, ele trebuie să obțină recunoașterea ca asociație de creștere a animalelor.
Ce se întâmplă cu întreprinderea de stat „Ilaci-50”? Discuție pe GRT
Pe canalul public GRT s-a discutat despre situația de la întreprinderea de stat „Ilaci-50”. Aceasta desfășoară activități farmaceutice, iar majoritatea acțiunilor îi aparțin Comitetului Executiv al Găgăuziei.
Directorul „Ilaci-50”, Andrei Bulgar, a declarat că, în ultima perioadă, standardele pentru farmaciile de producție au fost înăsprite.
Anul trecut, „Ilaci-50” și-a închis laboratorul de producție, în care se fabricau anumite medicamente. Astfel, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) nu i-a prelungit licența de producție a medicamentelor. Bulgar a explicat motivele acestei decizii.
„Spațiile trebuie renovate. Sistemul de ventilație trebuie adus la standardele în vigoare, trebuie achiziționat echipament și, cel mai important, este nevoie de personal. Iar cea mai mare problemă o reprezintă personalul. În sectorul farmaceutic există o mare penurie de personal, o lipsă acută de specialiști”, a subliniat directorul „Ilaci-50”.
Larisa Cerven, șefa Direcției pentru Dezvoltare Economică și Turism din Găgăuzia, a subliniat că întreprinderea înregistrează pierderi. Tot ea este și președinta consiliului de administrație al „Ilaci-50”.
„Astăzi, «Ilaci-50» nu este doar clădirea centrală. Este vorba și de cele nouă filiale. În clădirea centrală, pe lângă farmacie, exista și o unitate de producție. Și toată această situație a apărut din cauza faptului că clădirea noastră nu respectă normele. Fie o aducem la standardele cerute, ceea ce implică cheltuieli foarte mari, fie acceptăm alte condiții”, a comentat Larisa Cerven.
În cadrul emisiunii s-a menționat, de asemenea, că la recenta ședință a consiliului acționarilor au fost prezenți, pe lângă reprezentanții comitetului executiv, doar doi acționari. În opinia autorităților din Găgăuzia, acționarii nu sunt interesați de analiza situației din cadrul întreprinderii.
În același timp, Direcția pentru Dezvoltare Economică și Turism din Găgăuzia consideră că o soluție la această situație ar fi atragerea de investiții în întreprindere din bugetul autonomiei. În acest scop, se intenționează, printre altele, implicarea Adunării Populare din Găgăuzia.
