Cum ar trebui să fie cel de al doilea mandat de președinte al Maiei Sandu? Am discutat cu jurnaliști și analiști politici despre provocările acestui mandat, în lumina alegerilor din SUA, dar și din perspectiva scrutinului parlamentar de anul viitor.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa astăzi la summitul Comunității Politice Europene, care se desfășoară la Budapesta, Ungaria. În cadrul reuniunii, oficiala de la Chișinău va disuta cu liderii europeni, inclusiv șefi de stat și de guvern, despre dezvoltarea economică a R.Moldova, securitatea regională și progresul în procesul de integrare europeană al țării.
Narațiunile antieuropene de pe un site apropiat echipei lui Ilan Șor, analizele despre campania Maiei Sandu și a lui Alexandru Stoianoglo și criticile la adresa activității echipei bașcanului regiunii autonome găgăuze au fost principalele subiecte discutate în presa de la Comrat săptămâna trecută.
Președinta Maia Sandu, care a câștigat un nou mandat la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, a transmis un mesaj de unitate națională pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Secretarul de Stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a transmis felicitări Maiei Sandu pentru realegerea sa în funcția de Președinte al Republicii Moldova, subliniind că aceasta reprezintă o realizare istorică.
Actori pro-ruși și afiliați Kremlinului au lansat o campanie de dezinformare pentru a discredita victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului
Scorul acumulat de Maia Sandu în 2024 este cu doar 2,3% mai mic decât cel acumulat în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020. Dar care este importanța scrutinului care s-a încheiat ieri pentru Republica Moldova?
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au fost precedate de cea mai nedemocratică campanie electorală din toți anii de independență a țării, susține purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Cetățenii din Rep. Moldova i-ar fi acordat, în esență, un vot de neîncredere Maiei Sandu la alegerile prezidențiale, iar victoria i-ar fi fost asigurată, la fel ca în 2020, de alegătorii care locuiesc în țările din Vest, rezultatele fiind falsificate, în special prin organizarea netransparentă a votului prin corespondență, potrivit Mariei Zaharova.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova nu recunoaște votul din secțiile din străinătate, datorită căruia Maia Sandu a fost declarată învingătoare.
El a felicitat poporul moldovean pentru că „și-a exercitat dreptul democratic de a-și alege propriul viitor”.
Maia Sandu a acumulat 929 964 de voturi, sau 55,33%. Contracandidatul său Alexandr Stoianoglo a obținut 750 644 de voturi - 44.67%.
În același timp, România își reafirmă angajamentul de a rămâne cel mai implicat susținător al dezvoltării Republicii Moldova.
Rezultatele recente ale referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova și ale alegerilor prezidențiale au dezvăluit un adevăr alarmant: propaganda rusă își exercită influența prin strategii sofisticate, transformând fiecare comunicare în unelte de manipulare. Mesajele pro-Kremlin, răspândite prin rețele de influență și politicieni de la Chișinău, funcționează ca o „picătură chinezească” menită să erodeze încrederea publicului în viitorul european al țării.
Rusia a pierdut o bătălie în războiul hibrid contra Chișinăului, dar alegerile au arătat și vulnerabilitățile Moldovei, erorile de comunicare ale pro-europenilor și nevoia ca guvernarea să facă mai multe. Echipa Veridica analizează, la cald, semnificația alegerilor.
CEC a confirmat validitatea turului doi al alegerilor prezidențiale care au avut loc duminică, 3 noiembrie, în R. Moldova. Actuala președintă Maia Sandu a câștigat alegerile cu 55,4% conform datelor preliminare ale CEC.
Pe 3 noiembrie a avut loc cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat președinta proeuropeană Maia Sandu și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Maia Sandu a obținut 55,4% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 44,6%. Scorul acumulat de Maia Sandu este cu doar 2,3% mai mic decât cel obținut în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020. Dar care este importanța scrutinului care s-a încheiat ieri pentru Republica Moldova?
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat după victoria obținută la alegerile prezidențiale că alegătorii din țară au demonstrat o mobilizare excepțională la vot, oferind „o lecție de democrație demnă de a fi scrisă în manualele de istorie”. Cu peste 1,6 milioane de moldoveni care au participat la scrutin, Maia Sandu a subliniat că „adevărul și dreptatea au învins”, evidențiind unitatea națională ca o forță crucială în fața adversităților.
CEC a anunțat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat actuala președintă Maia Sandu și candidatul socialiștilor Alexandr Stoianoglo
În Republica Moldova are loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale. În acest scrutin candidează pentru un nou mandat actuala președintă Maia Sandu, susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, candidat al Partidului Socialiștilor.
Președinta Maia Sandu, cunoscută pentru orientarea sa pro-europeană, se va confrunta cu Alexandr Stoianoglo, fost procuror general sprijinit de partidul pro-rus al socialiștilor.
Șeful statului francez afirmă că această etapă este crucială nu doar pentru R. Moldova, ci și pentru Europa în ansamblu. „Vreau să transmit cetățenilor moldoveni un mesaj de curaj și speranță. Calea Europei este cea a libertății și a democrației, fundamentele unui viitor comun. Uniți suntem mai puternici”, scrie Emmanuel Macron.
Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la funcția de președinte, Maia Sandu, s-a întâlnit cu primarul capitalei, Ion Ceban, vineri, în ajunul turului doi al alegerilor prezidențiale, pentru a discuta despre viitorul european al Republicii Moldova și soluții pentru problemele curente.
Imixtiunea Rusiei (prin dezinformarea masivă și coruperea alegătorilor) la actualele alegeri din Republica Moldova este una fără precedent.
Duminică, pe 3 noiembrie, vor avea loc unele dintre cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean).
Președinta Maia Sandu ș-a exprimat nedumerirea față de deciziile unor judecători de a programa ședințe de judecată pentru dosarele lui Aleksandr Stoianoglo în timpul campaniei electorale.
Fostul președinte îndeamnă cetățenii să iasă la vot pentru continuarea parcursului european al țării
Uniunea Voluntarilor de Război și-a exprimat îngrijorarea cu privire la alegerile din R. Moldova, influențate de forțe pro-ruse.
Maia Sandu s-a întâlnit cu reprezentanții Blocului „Împreună”
Deși părea un lucru relativ ușor, cursa prezidențială din Republica Moldova a devenit o luptă la baionetă. Este o ciocnire existențială între două tipuri de viitor. Unul alături de Uniunea Europeană și valorile Vestului, cealaltă variantă reprezintă o revenire la metehnele trecutului cu un stat cleptocratic pe intern și manevrat de Rusia pe extern.
Alegerea de duminică, 3 noiembrie, este crucială, poate cea mai importantă din ultimii 33 de ani de la fondarea ca stat a Republicii Moldova.
Maia Sandu a participat la dezbaterile electorale organizate de postul public de televiziune Moldova 1. Contracandidatul ei, reprezentantul PSRM, Alexandr Stoianoglo, nu a participat la dezbateri.
