Sprijinirea Ucrainei, astfel încât aceasta să se poată apăra împotriva agresiunii ruseşti, va rămâne o „prioritate absolută” - a promis preşedintele Nikos Christodoulides.
În 2025, an electoral marcat de alegerile parlamentare din 28 septembrie, propaganda rusă și pro-rusă a intensificat campaniile de dezinformare în Republica Moldova, concentrându-se, la fel ca în 2024, pe demonizarea Uniunii Europene, alimentarea fricii de război și delegitimarea autorităților pro-europene de la Chișinău. Narațiunile false au vizat rolul UE în criza energetică și economică, pretinsa militarizare a blocului comunitar, implicarea NATO în regiune, precum și acuzații de „dictatură”, „rusofobie” și persecuție politică, toate având ca scop influențarea opțiunilor electorale, subminarea sprijinului pentru integrarea europeană și menținerea controlului informațional asupra regiunilor vulnerabile, în special Transnistria și Găgăuzia.
Omologul său polonez, naționalistul Karol Nawrocki, e cunoscut pentru poziția critică față de Kiev.
Noua strategie de securitate națională a Statelor Unite, publicată la începutul lunii decembrie a.c., reflectă abordarea „America First”, politică adoptată de către Casa Albă încă din prima zi a mandatului președintelui Donald Trump.
Acesta susține că a existat o imixtiune a unor actori statali şi non-statali în procesul electoral, favorizând un anume candidat.
Ankara nu precizat provenienţa exactă a acesteia.
În cadrul reuniunii anuale cu diplomați europeni și euroatlantici, Anatolie Nosaîi a subliniat că R. Moldova reușește să-și consolideze capacitățile de apărare prin cooperare externă.
Alianța Nord-Atlantică a donat R. Moldova căști, costume CBRN și tehnică de sprijin, destinate modernizării armatei și creșterii siguranței militarilor.
Un fost comunist care a făcut o avere colosală, el conduce conglomeratul alimentar și chimic Agrofert.
Rusia acuză liderii europeni de lipsă de respect și „prostie totală”.
Premierul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu Secretarul General Adjunct al NATO, Boris Ruge, pentru a analiza sprijinul alianței în contextul regional de securitate.
Traficul aerian nu a fost perturbat, dar originea dronei a rămas neclară.
Se discută tot mai intens în ultima vreme despre garanțiile de securitate care îi pot fi oferite Ucrainei în cazul în care acceptă planul de pace propus de americani. Ce e de făcut dacă, după o perioadă de încetare a focului, Rusia își recapătă forța necesară, economică, financiară, militară, și atacă din nou statul ucrainean?
Discuțiile s-au concentrat pe eforturile actuale de a se ajunge la o soluție de pace în Ucraina.
Locuitorii din judeţele Tulcea, Galați și Vrancea au fost avertizaţi să se adăpostească.
Nava „Prince of Wales” are la bord avioane de vânătoare multirol F-35, de ultimă generație.
Moscova amenință cu un răspuns „imediat și ferm” la orice agresiune militară împotriva regiunii.
Pe agenda discuţiilor se vor afla ameninţările de pe Flancul Estic, precum şi modalităţile de creştere a securităţii României şi a capacităţii colective de apărare şi descurajare.
Având o rază mare de acțiune, aceste rachete pot lovi inclusiv capitala rusă, Moscova.
Mai multe surse afirmă că în respectiva bază sunt depozitate arme nucleare americane.
O mai pot traversa doar diplomații, cetățenii țărilor Uniunii Europene, NATO și ai Ucrainei care părăsesc Belarusul, cei care tranzitează enclava rusă vecină Kaliningrad și străinii cu vize umanitare emise de Lituania.
Ea pledează pentru reunificarea insulei.
A primit 10.000 de euro de la ruși și 0,17 bitcoin de la iranieni.
După invazia rusă din Ucraina, lituanienii se tem că ar putea să devină una dintre următoarele ținte ale Moscovei.
Este vorba de o „operațiune de rutină, în strânsă colaborare cu aliații noștri”.
Acesta este capabil să lanseze rachete de croazieră Kalibr.
Pericolul ca Rusia să atace, intenţionat, România este perceput ca fiind mic/foarte mic/inexistent de 58% dintre intervievaţi, 33% susţin că este mare/foarte mare şi 9% nu ştiu/nu răspund.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
ISW afirmă că, momentan, Rusia urmăreşte să răspândească frică în rândul europenilor şi să submineze unitatea NATO.
Apropierea Ucrainei de UE și NATO a dus la o catastrofă umanitară, cu pierderi masive de vieți omenești și distrugerea țării, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Preşedintele rus a dat asigurări că nu are nicio intenție de a ataca o țară membră a Alianţei.