Cel puțin 12 cetățeni indieni au murit în timp ce serveau în armata rusă, iar alți 16 sunt dați dispăruți.
La mai bine de trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, cele trei State Baltice rămân democrații prospere, ferm ancorate în Europa, în timp ce Belarus și Moldova vecine se află încă în orbita Moscovei, în măsuri diferite. Deși uneori umbrit de nostalgie și dezinformare, contrastul este unul izbitor: Estonia, Letonia și Lituania se bucură de aceleași venituri și libertăți ca alte state din Europa de Vest. De cealaltă parte, Belarus rămâne încremenită în timp, cu o economie planificată stagnantă, în timp ce Moldova, în ciuda reformelor recente și a aspirațiilor sale europene, încă se luptă cu moștenirea unui conflict înghețat și a anilor de instabilitate.
În urma invadării Ucrainei de către Rusia, republica scandinavă a pus capăt deceniilor de neutralitate și s-a alăturat NATO acum doi ani.
După represiunea brutală din 2020 și intensificarea constantă a acțiunilor represive, organizațiile ruse au început să-și extindă influența și să se implice mai activ în domeniul activităților pentru copii și tineri.
Alertă și în Polonia, care numește încălcarea spaţiului său aerian un act de agresiune.
„Sute de conturi cu identități false, în spatele cărora stau activiști reali ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor de la Moscova, au fost create pentru a răspândi propagandă rusească pe TikTok și Facebook. Toate postările sunt monitorizate riguros, iar comunicarea este coordonată prin grupuri și canale secrete de Telegram” - așa își începe cea mai recentă investigație, din interiorul uneia dintre fermele de troli, Ziarul de Gardă, în care a fost infiltrată jurnalista sa, Natalia Zaharescu.
Sediul guvernului de la Kiev ar fi fost lovit de o rachetă Iskander.
O formațiune populistă anti-migranți și-a dublat scorul față de 2021 și a ajuns la aproape 24% din voturi, un nivel fără precedent.
Avem mai mulți candidați frustrați, care s-au lansat în campania electorală doar pentru a-și da importanță. Unii alegători proeuropeni, dezamăgiți de PAS, ar putea să intre în capcanele Rusiei și să-și dea votul în favoarea vreunui partid „european”, construit în laboratoarele Kremlinului. Veridica a discutat despre aceste și alte subiecte cu jurnalista de investigație Mariana Rață, autoare a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 și senior editor la aceeași televiziune.
UE blochează procesul de pace din Ucraina de teama unei potențiale uniuni economice între Rusia, Ucraina și Belarus, potrivit propagandei pro-Kremlin.
În „sectoarele principale” ale frontului, trupele ruse ar fi de „patru până la șase ori” mai numeroase.
O nouă investigație realizată de Ziarul de Gardă relevă cum sute de conturi false, gestionate de activiști afiliați oligarhului fugar Ilan Șor de la Moscova, sunt folosite pentru a răspândi propagandă pe rețele sociale, în special pe TikTok și Facebook. Investigația, realizată de jurnalista Natalia Zaharescu pe parcursul mai multor luni, dezvăluie modul în care această rețea digitală a fost instruită, extinsă și consolidată după alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, cu scopul de a influența scrutinul parlamentar programat pentru 28 septembrie 2025.
Decalajele dintre Rusia și Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai, salariile și statul de drept par, la prima vedere, evidente. Totuși, în lumea de azi, unde populismul și propaganda iau forme din ce în ce mai sofisticate, chiar și astfel de adevăruri fundamentale necesită o reformulare atentă.
Sâmbătă spre duminică Rusia a lansat cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei, de la începutul războiului.
Trupa este extrem de critică față de regimul președintelui rus, Vladimir Putin, și s-a mobilizat împotriva războiului dezlănțuit de acesta în Ucraina.
La Kiev, un copil de un an a fost ucis de bombardamentele forțelor Moscovei.
Ultrașii îl amenință cu moartea, pentru postări pro-rusești pe rețelele de socializare.
România nu va trimite trupe , dar va sprijini operaţiunile de menţinere a păcii, după un eventual acord final sau o încetare a focului – a precizat șeful statului, Nicuşor Dan.
Ilan Șor este folosit de Kremlin la nivel global pentru ocolirea sancțiunilor internaționale și pentru asigurarea întreprinderilor de stat rusești cu materialele necesare întreținerii economiei de război a Rusiei.
Republica Moldova se va afla în centrul agendei Parlamentului European săptămâna viitoare. Președinta Maia Sandu va susține un discurs în plen, iar eurodeputații urmează să voteze o rezoluție care va reafirma sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova a declarat pentru Veridica că Uniunea Europeană este pregătită să sprijine alegeri libere și corecte și să contracareze orice tentativă de interferență externă.
Țările baltice sunt principalii beneficiari ai acestui sprijin.
Fiștecare om are de la natura dumnealui unele aptitudini și unele impotențe, cum s-ar zice, fiindcă muritori suntem laolaltă, cum n-ar da și ce n-ar face monștrii imperialismului globalist masonic, care se zbuciumă în chinuri pentru a prelungi viața marilor ocultiști de pe globul uman. Eu, de pildă, am darul de a administra fabrici, uzine și țări, ca să zicem așa, dar nu mă pricep la muzică, nici la dans, fiindcă așa mi-o fost dat din născare și n-am încotro.
Ce se întâmplă în realitate în sistemul medical din Federația Rusă? Această întrebare își are justificarea în încercarea de a înțelege realitatea din spatele narațiunei optimiste a conducerii de la Kremlin, conform căreia Rusia, aflată de 4 ani în război și vizată de sancțiuni din partea Occidentului, reușește să se auto-susțină, atât pe partea de producție de război, cât și pe componente mai sensibile, cum ar fi producția farmaceutică și tehnologia medicală.
Ziarul de Gardă a documentat cum o „fermă de troli” digitală, controlată din Rusia prin intermediul Blocului „Victorie” condus de Ilan Șor, operează intens în mediul online din Republica Moldova, pregătind manipularea alegerilor parlamentare din septembrie 2025.
În septembrie, Belarus și Rusia vor organiza o nouă rundă de exerciții militare. Într-un interviu acordat de analistul politic Alexander Friedman, evaluăm obiectivele declarate ale exercițiului și scopul său real, scenariile pe care Moscova le-ar putea testa folosind teritoriul Belarusului, instrumentele de presiune la îndemâna Kremlinului și implicațiile pentru strategiile NATO și UE - de la incidente la frontieră și atacuri cu drone până la migrație și presiune cibernetică
Foştii premieri social-democrați Adrian Năstase şi Viorica Dăncilă au apărut într-o fotografie de grup, alături de preşedinţii Chinei comuniste şi Rusiei.
Invadatorii au lansat peste 500 de drone.
Kremlinul a pus în mișcare un arsenal complex de metode ale războiului hibrid -de la crearea de blocuri electorale menite să unească stânga și electoratul pro-rus, până la finanțări obscure, transferuri ilegale și campanii masive de dezinformare, – toate cu scopul de a redesena tabloul politic de la Chișinău și de a readuce Republica Moldova sub influența sa directă.
După întâlnirea cu Xi Jinping și Narendra Modi, luni, la Tianjin (China), Vladimir Putin a declarat că o pace durabilă în Ucraina poate fi obținută numai dacă va fi pusă în discuție extinderea NATO spre est.
Rusia a fost nevoită să intervină militar în Ucraina, fiind amenințată de extinderea NATO, potrivit presei pro-Kremlin, citându-l pe președintele Vladimir Putin.
Vestul Ucrainei a fost ținta mai multor atacuri aeriene ale Rusiei.
Peste 19.000 de copii ucraineni au fost răpiți de Rusia din teritoriile ocupate, de la începutul războiului.