Propaganda rusă își centrează în continuare atacurile asupra Republicii Moldova, promovând narațiuni despre fraudarea alegerilor pentru a submina încrederea în procesul democratic, a descuraja participarea la vot – mai ales în diaspora – și a pregăti terenul pentru proteste post-electorale. Arsenalul de falsuri, - de la acuzații privind implicarea Uniunii Europene și a României până la teme despre „atacuri” asupra Bisericii Ortodoxe, agriculturii sau identității religioase, - urmărește să blocheze integrarea europeană a Chișinăului și să readucă țara în sfera de influență a Kremlinului, folosind în acest scop frica, ura și minciuna.
Fraudarea alegerilor, temă predilectă a propagandei ruse
Fraudarea alegerilor parlamentare este una dintre cele mai frecvente narațiuni utilizate în ultimele luni de propaganda rusă și pro-rusă, care urmărește concomitent mai multe scopuri: pe de o parte să reducă încrederea în procesul democratic al alegerilor și să sporească absenteismul, în special în diaspora, iar pe de altă parte să pregătească terenul unor proteste post-electorale, care, eventual, să degenereze în violențe, în acest sens fiind instruite persoane, inclusiv în tabere specializate de peste hotare, așa cum au anunțat autoritățile de la Chișinău. Narațiunea este de fapt o continuare a celei vehiculate în preajma alegerilor prezidențiale de anul trecut, dar și după scrutin, chiar dacă toate rapoartele naționale și internaționale de monitorizare nu au confirmat în niciun fel fraudarea alegerilor.
În ultima perioadă, narațiunile legate de fraudarea alegerilor atrag și Occidentul, în special Uniunea Europeană în „schemă”, susținând că Bruxellesul va ajuta guvernarea să fraudeze alegerile, narațiune lansată în mod repetat în spațiul online. Veridica a demontat acest fals, demonstrând că Uniunea Europeană a promovat constant desfășurarea corectă și liberă a alegerilor din Republica Moldova. O dovadă în acest sens este și declarația comună adoptată după primul summit Republica Moldova – Uniunea Europeană. Potrivit documentului, UE reafirmă că viitorul Republicii Moldova trebuie să fie determinat în mod liber și democratic de către cetățenii săi, fără presiuni externe, interferențe străine sau manipulare.
De fapt, Kremlinul este cel care a stat, la alegerile din 2024, în spatele unor ample campanii de dezinformare, manipulări și chiar cumpărare de voturi, după cum au arătat mai multe investigații jurnalistice, dar și anchete și descinderi organizate de structurile de forță, iar interferența rusă în procesele politice de la Chișinău, continuă.
În contextul aceleiași narațiuni, recent a fost lansată și una nouă potrivit căreia Bucureștiul i-ar fi cerut Chișinăului să suprime opoziția pro-rusă, afirmație bazată pe „surse din cercurile politice de la București”, fără nicio dovadă factologică însă.
Campania propagandistică privind fraudarea alegerilor vine la pachet și cu acuzațiile despre uzurparea puterii în stat și despre regimul dictatorial instituit la Chișinău, chiar dacă în ultimii ani Republica Moldova a înregistrat creșteri semnificative în rapoartele internaționale legate de evoluția democrației și a libertății presei în lume.
UE, mama tuturor relelor
Așa cum arătam mai sus, în contextul unui climat geopolitic complicat în regiune, în care vectorul politicii externe rămâne una din principalele teme de campanie, UE rămâne „calul de bătaie” al propagandei ruse și în acest scrutin. „PAS vinde suveranitatea Moldovei” este una dintre cele mai des vehiculate narațiuni false, luând diferite forme și fiind adaptată la diferite contexte, asta chiar dacă UE, în comparație cu Rusia nu-și menține arme și soldați pe teritoriul Republicii Moldova.
În același context se înscrie și narațiunea despre „UE bagă Republica Moldova în datorii”, referindu-se la granturile de sute de milioane de euro și la creditele cu preferențiale, iar, mai nou, se sugerează că europenii ar trăi din dobânzile la creditele pe care le-ar plăti moldovenii.
Tot UE ne distruge agricultura, asta în pofida granturilor și creditelor de sute de milioane de euro care au contribuit la lansarea și dezvoltarea a sute de afaceri în domeniu, iar exporturile moldovenești în UE au crescut de peste două ori – de la 1,24 de miliarde de dolari, la 2,65 de miliarde. Aproape jumătate din aceste exporturi le reprezintă produsele agricole, iar ponderea acestora în cadrul exporturilor a crescut. Astfel, exporturile de produse agricole în UE a ajuns la aproape 1,2 miliarde de dolari, față 440 de milioane de dolari în 2014. În același timp, exporturile spre statele CSI ale acestor categorii de produse au scăzut de la 360 de milioane de dolari în 2014 la mai puțin de 245 de milioane în 2023.
Mai nou, occidentalii sunt vinovați și de faptul că moldovenii nu strâng nucile de pe marginea drumurilor.
UE bagă Moldova în război
Această narațiune falsă merită un subcapitol aparte, chiar dacă deseori propaganda se încâlcește în propriile minciuni: ba Bruxellesul împinge Republica Moldova spre un conflict armat pentru a continua războiul din Ucraina, iar 70.000 de militari NATO ar fi dislocați deja în România pentru a ocupa Odesa, ba Chișinăul urmărește anexarea Transnistriei, ba România nu atacă Transnistria pentru că are o armată prea slabă. Veridica a demantelat toate aceste narațiuni, demonstrând că nici Chișinăul, nici Bucureștiul, nici NATO nu au vreo intenție să atace Transnistria, Ucraina sau să se implice în războiul lansat de Rusia. Iar Uniunea Europeană nu se transformă în bloc militar, așa cum încearcă să inoculeze politicieni pro-Kremlin în încercarea de a asocia UE cu o alianță militară agresivă, pentru a crea frică și opoziție față de integrarea europeană.
UE atacă Biserica Ortodoxă
Ortodoxia este promovată atât de Moscova, cât și de politicieni pro-ruși de la Chișinău drept una dintre valorile primordiale ale acestui spațiu, iar în condițiile în care Biserica este una dintre instituțiile care se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor, propaganda încearcă să o prezinte drept o victimă a occidentalismului, care va fi distrusă odată cu integrarea europeană a Republicii Moldova, chiar dacă în toate țările majoritar ortodoxe membre ale UE (România, Bulgaria, Grecia, Cipru), nimeni nu atentează la ea.
„Autoritățile de la Chișinău atacă Biserica Ortodoxă din Moldova”, potrivit episcopului Marchel. Marchel este, probabil, cel mai controversat ierarh al Mitropoliei Moldovei (Patriarhia Rusă). Pro-Kremlin și adept asumat al teoriilor sovietice ale moldovenismului, Marchel s-a implicat de-a lungul timpului în politică, asumându-și poziții anti-românești și anti-europene.
Recent, pe Tik Tok a început să fie promovată și o campanie de colectare de semnături pentru „salvarea Bisericii Ortodoxe din Moldova”, pe motiv că ar fi în pericol.
Veridica a mai demontat anterior falsuri care sugerau că biserica subordonată Patriarhiei Ruse din Republica Moldova ar fi în pericol. În realitate, însă, chiar Mitropolitul Vladimir, într-o scrisoare adresată Patriarhului rus Kirill, menționa că asocierea Mitropoliei cu Patriarhia Rusă „o împing în ritm alert spre periferia societății moldovenești”. În document, Vladimir critica atitudinea Patriarhiei Ruse față de Mitropolia Moldovei și moldoveni și arăta că Patriarhia Moscovei este privită ca un avanpost al Kremlinului pe fondul războiului din Ucraina.
UE și LGBT
Printre cele mai răspândite narațiuni false legate de integrarea în Uniunea Europeană este cea legată de presupusa „agendă LGBT” pe care i-ar impune-o Bruxelles-ul Republicii Moldova. Aceasta este o temă cu atât mai sensibilă în condițiile unei societăți conservatoare care are încredere mare în Biserică, iar cea dominantă este Mitropolia Moldovei subordonată Patriarhiei Ruse. Tema este răspândită și în această campanie, implicând în „ecuație” inclusiv Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române.
Mitropolia Basarabiei a fost creată de România pentru a forța anexarea Republicii Moldova, dar și de către Occident pentru a distruge ortodoxia și a promova agenda LGBT, afirmă același episcop pro-rus Marchel, iar Maia Sandu ar obliga populația să participe la evenimentele LGBT, potrivit unei alte narațiuni false, demontate de Veridica.
Obiectivul unor astfel de narațiuni este să asocieze integrarea europeană cu subiecte sensibile și decizii care au susținerea unei părți înguste a populației (în cazul de față eventuala acordare a unor drepturi suplimentare minorităților sexuale) pentru a debusola și reduce numărul adepților integrării europene.
„Nu există propagandă rusă în Republica Moldova”
În condițiile descrise mai sus, probabil ar fi motiv de bancuri, dacă tema nu ar fi într-adevăr serioasă, o altă narațiune promovată de Kremlin și anume că „nu există propagandă rusă în Republica Moldova”. O spune chiar ambasadorul (neacreditat) al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov.
O narațiune mai nouă invocă faptul că Chișinăul folosește amenințarea rusă ca șantaj să ceară mai mulți bani de la UE. Asta chiar dacă propaganda rusă și efectele sale sunt vizibile zilnic în Republica Moldova. Numeroase studii și investigații au atras atenția la acest fenomen ca parte a războiului hibrid al Rusiei îndreptat împotriva Chișinăului cu scopul readucerii acestuia în sfera sa de influență. Potrivit unui studiu al Centrului pentru Studii Est-Europene de la Stockholm, atacurile hibride îndreptate împotriva Moldovei și, respectiv, propaganda s-au intensificat. „Moldova s-a confruntat cu un baraj constant de atacuri de dezinformare din partea Rusiei. Aceste atacuri au crescut substanțial din 2022”, notează autorii studiului.
Propaganda rusă a devenit și mai agresivă în timpul campaniei electorale pentru referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie 2024, iar recent, The Insider a deconspirat lansarea unei ample campanii agresive, având în vizor Moldova, în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
Chișinăul susține că în cazul alegerilor parlamentare, imixtiunea din partea Rusiei este și mai agresivă. Instituțiile de la Chișinău susțin că au identificat 10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova și că doar prin criptomonede se planifică finanțări în sumă de circa 100 de milioane de euro. Printre alte instrumente s-a număra și campanii de manipulare informațională străină, proteste plătite, atacuri cibernetice, folosirea Bisericii, etc.
Materialele de debunking publicate săptămânal de Veridica în ultimii ani , care se referă la narațiunile propagandistice ruse și proruse care au vizat Republica Moldova, oferă o arhivă valoroasă și consecventă în acest sens. Această documentare sistematică demonstrează nu doar amploarea fenomenului, ci și caracterul repetitiv și coordonat al dezinformării promovate de Kremlin în spațiul informațional moldovenesc.
Campania de dezinformare a Rusiei a atins o intensitate explozivă, cu rețele care pompează milioane de euro, criptomonede și fake news pentru a destabiliza statul. În spatele fiecărei „știri” despre fraudă, război sau atac asupra Bisericii se află o strategie rece de subminare a democrației. Republica Moldova riscă să devină laboratorul perfect al unui război hibrid menit să-i distrugă viitorul european, iar, pe termen lung, să distrugă și Europa.
