Kremlinul a pus în mișcare un arsenal complex de metode ale războiului hibrid -de la crearea de blocuri electorale menite să unească stânga și electoratul pro-rus, până la finanțări obscure, transferuri ilegale și campanii masive de dezinformare, – toate cu scopul de a redesena tabloul politic de la Chișinău și de a readuce Republica Moldova sub influența sa directă. În această situație, alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. se anunță a fi marcate de ingerințe externe fără precedent în istoria Republicii Moldova.
Coagularea alegătorilor prin crearea de blocuri electorale
Principala acțiune politică de mobilizare și coagulare a electoratului pro-rus și a celui centrist a fost crearea a două blocuri electorale care reunesc mai multe partide și lideri politici. În primul rând este vorba de Blocul electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei format din Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, Partidul Regional Inima Moldovei al fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah, și Partidul Viitorul Moldovei, condus de un fost premier din perioada comunistă - Vasile Tarlev. Veridica a menționat anterior că blocul a fost creat în urma unei vizite în Federația Rusă a reprezentanților celor patru formațiuni, iar calculul electoral al Moscovei în cazul acestui bloc este unul simplu – cei patru să meargă împreună pentru a nu pierde voturile de pe stânga eșichierului politic. Chiar dacă blocul a pornit cu stângul, după ce liderul comuniștilor, Vladimir Voronin i-a dat cu tifla ucenicului său, socialistul Igor Dodon (spunând că în „kuliokul pe care l-ar fi primit de la Plahotniuc ar fi fost 860 de mii de euro”), celui căruia i-a înmânat personal carnetul de partid și care ulterior l-a trădat, acesta rămâne principala forță de opoziție, conform sondajelor. Trebuie precizat că cei doi chiar dacă și-au adus mai multe acuzații reciproce în trecut, au reușit să coabiteze timp de patru ani în cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor format la alegerile parlamentare precedente.
O altă coaliție este Blocul „Alternativa”, din care fac parte formațiunile primarului de Chișinău Ion Ceban, a fostului premier Ion Chicu, a fostului consilier al lui Voronin, Mark Tkaciuk și fostul principal contracandidat al Maiei Sandu la prezidențialele din 2024, susținut atunci de socialiști, Alexandr Stoianoglo. Această coaliție se declară pro-europeană, deși anterior toți liderii blocului au criticat UE, iar lui Ion Ceban i s-a impus interdicție de intrare în Spațiul Schengen. Veridica a scris recent că, probabil, Blocul „Alternativa” are menirea de a atrage voturile pro-europenilor mai moderați și ale celor dezamăgiți de PAS, iar majoritatea experților de la Chișinău consideră că după alegeri acesta ar putea crea o alianță de stânga.
Revizionismul și apelul la trecutul istoric măreț
O altă strategie a Kremlinului menită să coaguleze forțele pro-ruse și cele așa-numite patriotice și moldoveniste este apelul la „trecutul istoric” și ”măreția Moldovei medievale”. Și chiar dacă, în general, populația dintre Prut și Nistru nu este una revanșardă, periodic sunt lansate acțiuni sau forțe politice radicale menite să animeze și acest curent. De-a lungul anilor au existat mai multe astfel de formațiuni, iar cel mai recent exemplu este Partidul Moldova Mare, condus de fosta procuroră Victoria Furtună, conectată cu oligarhul fugar Ilan Șor. Noul proiect revizionist este îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova, promovând moldovenismul. Trebuie precizat că anterior veleități similare a avut și Vladimir Voronin care a promovat în timpul mandatului său controversata Comunitate a moldovenilor din România și a cerut drepturi pentru „minoritatea moldovenească” din țara vecină. Ulterior, și Igor Dodon, în timpul mandatului său de președinte a afirmat că „jumătate din teritoriul României este moldovenesc”.
Cumpărarea voturilor - metodă clasică și eficientă
Pe lângă activitățile politice menite să mobilizeze alegătorii pro-ruși, Moscova a utilizat metode subversive și de cumpărare directă a electoratului, atât la alegerile și referendumul constituțional din octombrie 2024, cât și la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. După hrișca și conservele de carne utilizate anterior de unii lideri politici pentru a-și atrage susținătorii, Moscova, prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor a trecut la metode mult mai soficiticate - transferuri bănești prin metode obscure și ilegale, sau bani aduși prin așa-numiții cărăuși - persoane care plecau în Federația Rusă unde le erau transmise sume de până la 10.000 de dolari pe care îi aduceau în Republica Moldova. Unul din capetele de acuzare în dosarul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul ține de o astfel de activitate de „curierat”.
Scrutinele din 2024 din Republica Moldova s-au desfășurat în contextul unor ample campanii de dezinformare, manipulări și cumpărare de voturi, după cum au arătat mai multe investigații jurnalistice, dar și anchete ale structurilor de forță.
Instituțiile statului au identificat doar în lunile septembrie și octombrie ale anului trecut, adică în preajma alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional, că în țară au intrat aproape 40 de milioane de dolari pentru corupere electorală. Poliția descoperise un milion 400 de mii de transferuri prin intermediul PSB Bank din Rusia către alegătorii din Republica Moldova și 138 de mii de persoane care l-au primit.
100 de milioane de euro pentru fraudarea alegerilor în Moldova
Autoritățile susțin că în cazul alegerilor parlamentare de anul acesta, imixtiunea din partea Rusiei este și mai agresivă. „Federația Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. Riscurile asupra ordinii publice și securității naționale sunt mari și toate instituțiile, dar și toată societatea, trebuie să conștientizeze pericolul și să ne protejăm de el”, declara Maia Sandu la 30 iulie a.c. după ședința Consiliului Suprem de Securitate la care au fost discutate acțiunile privind combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine în procesul electoral.
Potrivit Maiei Sandu, Kremlinul investește în mai multe partide politice pentru a-și băga oamenii în următorul parlament, cu scopul de a obține controlul asupra puterii în Republica Moldova. Instituțiile de la Chișinău susțin că au identificat 10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova și că doar prin criptomonede se planifică finanțări în sumă de circa 100 de milioane de euro. Printre alte instrumente ar fi campanii de manipulare informațională străină, proteste plătite, atacuri cibernetice, folosirea Bisericii, etc.
De asemenea, premierul Dorin Recean a declarat recent că „Federația Rusă a alocat grupărilor criminale 100 de milioane de euro pentru a corupe alegătorii, a finanța proteste și provocări și pentru a desfășura acțiuni violente menite să provoace forțele de ordine!.
La scurt timp după ședința CSS, poliția a anunțat că documentează o nouă formă de finanțare și corupere electorală, gestionată din Federația Rusă, prin aplicația #TAITO. Persoanelor li se promit zeci de mii de lei moldovenești lunar pentru a participa la acțiuni ilegale, la proteste, pentru susținerea unui anumit concurent în alegeri. Aplicația de tip chat este accesată pe Telegram, iar la înregistrare persoanelor li se cer poze cu actele de identitate, numărul de telefon, și video-uri cu fața pentru autentificare.
Rusia salvatoare și Europa decadentă - narațiunile false invocate pentru mobilizarea electoratului pro-rus
În paralel este promovată o altă narațiune falsă precum că doar partidele pro-ruse vor garanta securitatea energetică și dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Cel mai elocvent exemplu în acest sens ar fi întâlnirile pe care le-au avut liderii Blocului electoral patriotic în Federația Rusă, după care au promis gaz mai ieftin. Aceștia însă nu explică în ce mod vor reuși să restabilească comerțul extern cu Rusia pentru a înlocui relațiile comerciale cu Uniunea Europeană, în condițiile în care în prezent, potrivit datelor statistice, aproape două treimi din mărfurile moldovenești au ca destinație piața comunitară, în timp ce în Federația Rusă ajung doar ceva mai mult de 3 la sută din exporturi.
La fel ca în alte campanii electorale, dar, cu precădere în cea din octombrie trecut, o altă strategie de coagulare a alegătorilor pro-ruși și, în paralel, de intoxicare a celor indeciși, în mod special, sunt narațiunile false anti-UE. Pretinsa „agendă LGBT”, până la distrugerea valorilor tradiționale, pierderea statalității, anexarea la România, implicarea Republicii Moldova în război sunt doar o parte din sperietorile propagandei ruse prin care Kremlinul încearcă să alimenteze temerile și resentimentele moldovenilor pentru a-i convinge să nu iasă la vot sau să voteze „viitorul luminos împreună cu mama Rusie”.
Toate aceste încercări – de la blocuri electorale create cu sprijinul Moscovei, până la milioanele de dolari pompate ilegal în campanie și avalanșa de narațiuni false – conturează un scenariu în care Kremlinul mizează pe destabilizarea Republicii Moldova pentru a-și impune controlul politic. Răspunsul Chișinăului va depinde nu doar de instituții, ci și de vigilența cetățenilor, chemați să distingă între promisiunile deșarte și realitatea intereselor externe care încearcă să le decidă viitorul.
