Votul din 28 septembrie a.c. a fost o remarcabilă victorie a Republicii Moldova, a treia la număr după referendumul pentru integrarea europeană și alegerile prezidențiale din 2024. Rezultatele scrutinului reprezintă un manifest european al societății moldovenești și un răspuns exemplar al autorităților moldovene la acțiunile hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova.
NICOLAE NEGRU, comentator politic, editorialist Veridica: Calea spre UE e deschisă pentru următorii patru ani: PAS a obținut majoritatea parlamentară de 55 de mandate și poate forma de sine stătător guvernul. De menționat că pentru integrarea europeană au votat majoritatea absolută a cetățenilor, atât cei din interiorul cât și din afara Republicii Moldova.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. sunt cruciale pentru viitorul european al Republicii Moldova, chiar dacă forțe proruse, oligarhice sau, pur și simplu, frustrate de actuala putere proeuropeană, încearcă să minimizeze importanța acestui scrutin.
Partidul Nostru este unul din actorii politici creditați în sondaje cu șanse de accedere în Parlament. Formal, acest partid își are originile încă în 1994, când a fost înregistrat cu denumirea de Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), alături de Platforma Demnitate și Adevăr, au fost principalele formațiuni politice care au contribuit la demontarea regimul oligarhic din Republica Moldova.
Înfrânte, dar nu răpuse, elementele oligarhice moldovenești, între timp ajunse în slujba Moscovei, s-au activizat vizibil în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Intenția lor este clară – să revină după 28 septembrie, într-o formulă sau alta, la guvernarea Republicii Moldova.
Interferențele Kremlinului în viitoarele alegeri parlamentare sunt fără precedent. Președintele Maia Sandu a convocat în 30 iulie Consiliul Suprem de Securitate, la care au fost discutate măsurile de asigurare a integrității și securității procesului electoral din 28 septembrie.
Liderii a patru partide – Igor Dodon (PSRM), Vladimir Voronin (PCRM), Irina Vlah (Partidul „Inima Moldovei”) și Vasile Tarlev (Partidul „Viitorul Moldovei”) au anunțat, pe 22 iulie a.c., formarea unui bloc electoral, care se definește drept suveranist-patriotic, în perspectiva participării la scrutinul din 28 septembrie.
Rusia pare tot mai decisă să implice, într-un fel sau altul, regiunea separatistă transnistreană în alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova pe 28 septembrie a.c.
Kremlinul nu a acceptat niciodată, după destrămarea URSS, că fostele republici unionale pot avea o politică externă independentă de interesele Moscovei. De aceea, Rusia a abordat și încă mai abordează relațiile sale cu statele ex-sovietice după principiul metropolă-colonie.
Republica Moldova este, alături de Țările Baltice, singurul stat din spațiul post-sovietic în care schimbarea puterii politice a avut loc în urma unor alegeri și nu prin alte metode mai puțin democratice. Dar ce rol, în acest context, a avut de jucat oligarhia de la Chișinău și cum a amenințat și amenință încă democrația moldovenească?
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
