A absolvit un colegiu de muzică, clasa vioară și dirijat orchestral, apoi și-a luat licența în scenaristică și regie film. Din pasiune, începând cu 1996, a făcut radio. Frecvent a combinat munca în televiziune cu cea la radio. Este specializată în jurnalism cultural. A realizat câteva filme documentare despre anumite fenomene muzicale din Republica Moldova. Din 2016 este realizatoare de emisiuni la Radio Chișinău.
Eurovision. Un concurs care nu poate exista dacă nu e însoțit de scandaluri și contestări. De la etapele naționale, până la cea europeană. Un concurs care indică niște tendințe ale industriei, nu neapărat mereu exacte, dar ”desfrâul” plăcerilor publicului (pentru care se crede că există concursul), e temperat de juriul format din profesioniști. Extrem de rare cazurile când alegerea celor două tabere coincide, sau e la distanță redusă. Iar juriul mereu ajunge să fie țap ispășitor. Întrebarea e dacă industria muzicală are sau nu nevoie de acest concurs la nivel local, dar și european?
Ministerul Culturii a lansat în 2025 Programul Național „Acces la Cultură” – o inițiativă ambițioasă, cu un buget de 50 milioane de lei, menită să susțină viața culturală în comunitățile din afara marilor orașe. Programul își propune nu doar să finanțeze activități culturale diverse, ci să construiască punți între generații, să încurajeze implicarea civică prin artă și să redea demnitatea actorilor culturali din teritoriu. Secretarul de Stat în cadrul Ministerului Culturii, Andrei Chistol, e unul dintre principalii arhitecți ai acestui program și promotor al descentralizării culturale în Republica Moldova. Discutăm cu Andrei Chistol, într-un interviu pentru Veridica, despre provocările în procesul de implementare și motivele pentru care cultura nu este doar o chestiune de identitate, ci și una de dezvoltare.
Recent a lansat o nouă carte. ”M-a făcut mama existențialist” este un hibrid care însumă confesiuni delicate, memorii copleșitoare și un jurnal al unor gânduri tăioase. După o carieră jurnalistică de proporții, deschizând jurnalul nu vei afla prea multe din culisele acestei profesii a lui Constantin Cheianu. Ca mai în toate scrierile sale, indiferent de gen, procesele vizează subteranele lumii culturale, dar mai ales, capcanele, dilemele, traumele și constituirea eului. Despre toate acestea și nu numai, Constantin Cheianu vorbește într-un interviu pentru Veridica.
Tamara Cărăuș e cercetătoarea în filosofie care a plonjat adânc în problemele existențiale și esențiale ale oamenilor ce căutau punctul de reper al unei Țări în derivă.
Recent, la Sala cu Orgă a fost inaugurat un nou pian de concert, Steinway & Sons D-274, un instrument râvnit și solicitat autorităților de ani de zile.
Se numesc Carla’s Dreams. Masca rămâne pentru toți un atribut indispensabil, identitatea bine ascunsă, dincolo de tentativele sporite de a-i developa. Solistul proiectului a vorbit într-un interviu pentru Veridica despre evoluția formației de-a lungul timpului, dar și despre viziunea sa asupra problemelelor prin care trece societatea de astăzi.
În pofida vârstei tinere, acordeonistul Radu Rățoi poate fi considerat un artist emblematic. A câștigat două Cupe Mondiale la acordeon și asta-i dă greutate. Anul trecut a câștigat finala prestigiosului concurs „Young Concert Artists” din New York. Victoria respectivă îi oferă un loc pe cele mai importante scene ale lumii.
Eurovision. Un concurs care nu poate exista dacă nu e însoțit de scandaluri și contestări. De la etapele naționale, până la cea europeană. Un concurs care indică niște tendințe ale industriei, nu neapărat mereu exacte, dar ”desfrâul” plăcerilor publicului (pentru care se crede că există concursul), e temperat de juriul format din profesioniști. Extrem de rare cazurile când alegerea celor două tabere coincide, sau e la distanță redusă. Iar juriul mereu ajunge să fie țap ispășitor. Întrebarea e dacă industria muzicală are sau nu nevoie de acest concurs la nivel local, dar și european?