”LITERATURA ROMÂNĂ din REPUBLICA MOLDOVA 1991-2025” semnat de Mircea V. Ciobanu, e probabil cel mai consistent volum care vine să recomande literatura română la zi, scrisă în Republica Moldova. Volumul are și o prefață consistentă care explică parcursul sincopat pe care l-a traversat literatura din acest spațiu, recuperează nume și titluri constrânse de regim în anii puterii sovietici, așează la locurile lor valorile și mediocritatea și oferă o hartă pentru cei care vor să recupereze mai ușor valori literare basarabene.
Alexandru Arcuș e unul din muzicienii de prim rang, dar care dincolo de amprenta calității, o mai are și pe cea de rebel. Și-a abandonat studiile la Conservator, pentru că Anatol Ștefăneț, care l-a pescuit de foarte tânăr, l-a îmbolnăvit de jazz, oferindu-i altă perspectivă asupra viitorului. Și mai departe (de școala clasică) a mers alături de Alex Calancea în nebuniile muzicale propuse de acesta. A venit apoi o zi când a pus subit un punct și a trecut Prutul. De atunci, pentru scena de acasă Arcuș a rămas un saxofonist și flautist râvnit, dar cumva pierdut.
Născută într-o familie cu nume notorii în cultura națională, era firesc să se ancoreze în lumea artelor. Străbunicul ei, Alexandru Fedco, e omul care a dat naștere emblematicului festival „Mărțisor”, a fost primul director al Filarmonicii de Stat. Bunicul ei, Boris Conunov, e un regizor de film de referință, iar Alexandra Conunova e violonista care și-a asigurat prin forță, carismă și talent prezența pe scene mari ale lumii, în compania unor orchestre simfonice de prestigiu și colaborări cu elitele muzicii clasice mondiale.
Ilona Stepan e o figură inedită în peisajul cultural autohton. Dirijoarea Capelei Corale ”Doina” a Filarmonicii Naționale, tot ea, prim-dirijor al Corului Național de Cameră de la Sala cu Orgă. Tot Ilona Stepan acum mulți ani crease trupa Univox, un proiect vocal polifonic care fascina. Asta se întâmpla într-o perioadă când muzica pop și fonograma dominau scena categoric. Diferită nu doar în abordarea muzicală, ci și ca ținută, filosofie, imagine, Ilona Stepan mereu a părut și a și fost o piesă a elitei culturale, muzicale și mondene a Chișinăului.
Lansat recent, romanul lui Dan Alexe ”La apa morților” oferă spațiu pentru o plonjare adâncă în lumea comunismului românesc. Ca în cele mai pitorești zone subacvatice, zona satului Rămăieni din Bărăgan, încercuit de linia orizontului percepută ca ”apa morților” e locul populat de personaje inedite care oferă densitate și dinamică lumii în care crește și se constituie ca personalitate personajul principal.
Igor Cobileanski e cineastul care în 2025 contabilizează trei premiere de film. Serialul „Plaha”, care a generat emoții multiple, lungmetrajul „Comatogen” și „Nebunul”, un film de metraj mediu. Povești absolut diferite, de consistență impresionantă, cu personaje fabuloase și toate acestea recreează profilul cinematografic al regizorului, perceput de cele mai dese ori ca fiind un regizor al comediilor dramatice.
Dumitru Crudu e unul din cei mai prolifici scriitori basarabeni. Și abil se manifestă pe mai multe dimensiuni literare, fiind un poet care contează, un dramaturg montat și un romancier ale cărui cărți se vând ca pâinea caldă.
„Aicea-i și raiul și iadul”, cea mai recentă carte a scriitoarei Paula Erizanu este un mozaic impresionant de destine ale basarabenilor. Prin această carte Republica Moldova își relevă complexitatea, culoarea, dimensiunea potențialului uman și cultural. Oferă istoria din perspectiva umană și, la fel, poate fi considerată un studiu antropologic. Despre noua sa carte, cu Paula Erizanu, într-un interviu pentru Veridica.
Tot mai aproape de sărbătorile naționale, revenim la întrebarea de esență: cine suntem noi, ce am ajuns și dacă ales noi drumul, sau am mers pe cel impus de alții.
Romanul „Insomnia” al scriitorului și jurnalistului Val Butnaru, despre care vorbim într-un interviu pentru Veridica, deschide colecția KMZero a Editurii ARC dedicată poveștilor de dragoste scrise de prozatori români.
Pe 6 iulie s-au împlinit 76 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări sovietice din Basarabia. Am discutat despre particularitățile deportărilor sovietice cu istoricul Octavian Țîcu, într-un interviu pentru Veridica.
Showbizul din Republica Moldova a fost completat în acest an cu încă un festival – „Născut în Moldova”. Discutăm, într-un interviu pentru Veridica.md, cu Roman Burlaca, fondatorul grupului BRMG, organizatorul festivalului „Născut în Moldova”.
Ministerul Culturii a lansat în 2025 Programul Național „Acces la Cultură” – o inițiativă ambițioasă, cu un buget de 50 milioane de lei, menită să susțină viața culturală în comunitățile din afara marilor orașe. Programul își propune nu doar să finanțeze activități culturale diverse, ci să construiască punți între generații, să încurajeze implicarea civică prin artă și să redea demnitatea actorilor culturali din teritoriu. Secretarul de Stat în cadrul Ministerului Culturii, Andrei Chistol, e unul dintre principalii arhitecți ai acestui program și promotor al descentralizării culturale în Republica Moldova. Discutăm cu Andrei Chistol, într-un interviu pentru Veridica, despre provocările în procesul de implementare și motivele pentru care cultura nu este doar o chestiune de identitate, ci și una de dezvoltare.
Recent a lansat o nouă carte. ”M-a făcut mama existențialist” este un hibrid care însumă confesiuni delicate, memorii copleșitoare și un jurnal al unor gânduri tăioase. După o carieră jurnalistică de proporții, deschizând jurnalul nu vei afla prea multe din culisele acestei profesii a lui Constantin Cheianu. Ca mai în toate scrierile sale, indiferent de gen, procesele vizează subteranele lumii culturale, dar mai ales, capcanele, dilemele, traumele și constituirea eului. Despre toate acestea și nu numai, Constantin Cheianu vorbește într-un interviu pentru Veridica.
Tamara Cărăuș e cercetătoarea în filosofie care a plonjat adânc în problemele existențiale și esențiale ale oamenilor ce căutau punctul de reper al unei Țări în derivă.
Recent, la Sala cu Orgă a fost inaugurat un nou pian de concert, Steinway & Sons D-274, un instrument râvnit și solicitat autorităților de ani de zile.
Se numesc Carla’s Dreams. Masca rămâne pentru toți un atribut indispensabil, identitatea bine ascunsă, dincolo de tentativele sporite de a-i developa. Solistul proiectului a vorbit într-un interviu pentru Veridica despre evoluția formației de-a lungul timpului, dar și despre viziunea sa asupra problemelelor prin care trece societatea de astăzi.
În pofida vârstei tinere, acordeonistul Radu Rățoi poate fi considerat un artist emblematic. A câștigat două Cupe Mondiale la acordeon și asta-i dă greutate. Anul trecut a câștigat finala prestigiosului concurs „Young Concert Artists” din New York. Victoria respectivă îi oferă un loc pe cele mai importante scene ale lumii.
Sorin Hadârcă este un expert în politici publice care s-a transformat în scriitor. Profesia de bază l-a purtat prin lumi diferite de a noastră, prin gastronomii picante, tradiții fascinante, mentalități surprinzătoare. Nu se știe în ce fel își scrie rapoartele de activitate pentru proiecte, dar cărțile sale, care sunt mai mult decât jurnale de călătorie, au un gust savuros. Un interviu cu Sorin Hadârcă pentru Veridica, despre călătoriile și cărțile sale, realizat de Victoria Cușnir.
Rezultatele triste ale testelor PISA au arătat în ultimele campanii electorale, atât din Republica Moldova, cât și din România, ce rezultate poate avea lipsa unui sistem consistent de educație și neglijarea culturii. Despre rostul culturii și al educației am discutat într-un interviu pentru Veridica cu scriitorul Oleg Serebrian, diplomat, vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Republicii Moldova.
Cum va gestiona Chișinăul o posibilă criză energetică și umanitară care ar putea apărea în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, ca urmare a sistării livrărilor de gaze de către Rusia în stânga Nistrului? Răspunsul la această și alte întrebări în găsiți în interviul cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.
Proiectul „Cartea deschisă” de promovare a lecturii, inițiat de președinta Maia Sandu, este, în prezent, în plină desfășurare. În paralel, un alt proiect, ”Scriitorii fără frontiere”, aduce la Chișinău scriitori din Romania, sau duce din Chișinău prin sate, în fața elevilor, autori de carte. E un program vast, iar scriitorii ca niciodată colindă școlile din Republica Moldova. Am vorbit despre importanța și impactul acestor proiecte, dar și desprte modul în care elevii de astăzi percep lumea din jurul lor, cu profesoara de limbă și literatură română la liceul ”Spiru Haret” din Chișinău, Mariana Jitari, într-un interviu pentru Veridica.md.
„Romanul generației 80. (Geo)poetică”, reconceptualizată și adăugită, este a doua ediție a cărții recent lansată de editura Cartier, semnată de Maria Sleahtițchi. Autoarea Maria Șleahtișchi vorbește, într-un interviu pentru Veridica, despre acest volum consistent care vine să pună în discuție parcursul literaturii din Basarabia, raportat la tendințele universale ale literaturii.
Un interviu cu directorul editurii „Cartier”, Gheorghe Erizanu, despre programul Ministerului Culturii de editare și traducere a cărții naționale în străinătate. Programul are un buget de un milion de lei pentru anul 2024. Fondul maxim acordat pentru traducerea unei cărți este de 300 de mii de lei. Condiția e ca autorul să fie cetățean al Republicii Moldova, indiferent dacă cartea sa e publicată la o editură de la Chișinău sau din România.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
