La 3 noiembrie a.c., vor avea loc unele din cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean). Imixtiunea Rusiei (prin dezinformarea masivă și coruperea alegătorilor) la actualele alegeri din Republica Moldova este una fără precedent.
Rusia a preluat rețeaua lui Ilan Șor și o folosește pentru a corupe alegătorii
Securitatea economică este o problemă majoră a Republicii Moldova. E lesne de înțeles, deoarece Republica Moldova este un stat sărac, plasându-se printre cele mai sărace țări din Europa. Nu întâmplător, ea a trecut prin momente de tristă faimă cum ar fi atacurile raider asupra unor bănci, spălarea banilor rusești prin alte bănci moldovenești (faimosul „Laundromat”), totul culminând cu furtul a cel puțin un miliard de dolari din sistemul bancar național (caz cunoscut mai ales ca „furtul miliardului”).
„Furtul miliardului” a lovit crunt în imaginea politică a principalelor partide politice proeuropene de atunci, aflate la guvernare, iar parcursul proeuropean al Chișinăului fiind periclitat puternic pentru o perioadă. În consecință, am avut o reformatare a dreptei politice moldovenești, iar sloganul integrării europene decăzând o vreme din mesajul prioritar transmis de partidele de dreaptă către electorat. Firește, serviciile secrete rusești nu au stat deoparte.
Sărăcia societății moldovenești a fost exploatată la maximum de către proiectul de tehnologie politică „Șor”, adică de fostul Partid Șor. În mod paradoxal, oligarhul fugar Ilan Șor, liderul acestui partid, este chiar cel care a fost condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru furtul miliardului. Lansat inițial în anul 2015 la alegerile locale din Orhei, „experimentul Șor” a fost extins la alegerile parlamentare din februarie 2019 la scară națională de către consultanții politici ai unui alt oligarh, Vladimir Plahotniuc, pentru a rupe din electoratul socialistului Igor Dodon, dar și pentru ca fostul lider democrat să aibă deputați suplimentari în legislativul de la Chișinău.
Deja în calitate de formațiune parlamentară, „experimentul politic Șor” a fost extins și în alte localități ale Republicii Moldova – Taraclia, Bălți, dar, în mod special, în Găgăuzia. Extinderea influenței lui Șor s-a produs printr-o încălcare sistematică a legislației Republicii Moldova de către reprezentanții săi, mai mulți candidați ai acestui partid fiind scoși din cursele electorale pentru alegerile locale. În cele din urmă, Partidul „Șor” a fost declarat ilegal, printr-o hotărâre a Curții Constituționale din 19 iunie 2023. Scoaterea Partidului „Șor” în afara legii nu a însemnat, însă, încetărea activității lui politice. Dimpotrivă, el s-a multiplicat în mai multe formațiuni politice, cu diferite denumiri, dar toate conduse, de facto, de la Moscova de către Ilan Șor.
Partidul „Sor” a fost un partid care și-a instituționalizat propriul electorat prin așa-zisele magazinele și farmaciile sociale, unde prețul produselor erau mai mici, dar și prin proiecte de divertisment cum ar fi parcul de distracții „OrheiLand”. După dispariția juridică a partidului, grupul „Șor” și-a lărgit activitatea, transformându-se într-o adevărată rețea.
„Rețeaua Șor” este același Partidul Șor, dar care activează informal, în afara legii. În loc să-și înceteze activitatea, după cum probabil au crezut naiv autoritățile că se va întâmpla, el a devenit și mai agresiv, sporindu-și rândurile prin corupere, speculând sărăcia și lipsa de informare a unor categorii sociale din Republica Moldova. Între timp, controlul asupra grupului „Șor” a fost preluat de către serviciile speciale rusești, care, finanțând-l cu bani murdari, l-au transformat în cel mai vizibil instrument al Moscovei de combatere a autorităților proeuropene de la Chișinău.
Chiar și după victoria taberei pro-UE la referendum, Rusia încearcă să compromită rezultatele plebiscutului
Decizia autorităților moldovenești, în frunte cu șeful statului Maia Sandu, de a organiza un referendum pentru integrare europeană, concomitent cu alegerile prezidențiale, i-a luat prin surprindere pe geostrategii ruși de la Kremlin. Primordial pentru Rusia la scrutinul din 20 octombrie 2024 a fost subminarea plebiscitului, scopul Moscovei fiind ca să torpileze referendumul, sau, în cel mai rău caz, să-l compromită. Validarea de către Curtea Constituțională a referendumului a legalizat integrarea europeană în calitate de proiect de țară a Republicii Moldova. Sigur, acest lucru nu înseamnă că Rusia va recunoaște legitimitatea plebiscitul din 20 octombrie a.c. Rusia va ataca, în continuare, prin dezinformare în legitimitatea referendumului pentru a-i compromite rezultatele și a crea în societatea moldovenească o percepție publică și o atitudine negativă față de acest referendum, perfect legal, de altfel.
Una din narațiunile cheie ale propagandei ruse în campania electorală pentru referendum a fost că majoritate moldovenilor și-ar dori o relație apropiată cu Rusia, care ar fi partenerul tradițional al Republicii Moldova, însă acum ei ar fi duși cu forța în Uniunea Europeană de către actuala guvernare prooccidentală în frunte cu Maia Sandu. O altă narațiune falsă, legată de viața politică și electorală din Republica Moldova, a fost (și este) că actuala guvernare („regimul Sandu” cum îl numește propaganda apropiată Kremlinului) ar submina drepturile opoziției, cu precădere a celei care se pronunță pentru relații strânse cu Rusia.
Deși la referendum mai mulți cetățeni moldoveni au votat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, Rusia se poate considera mulțumită de rezultatele lui, deoarece votul pro, la limită, îi dă propagandei sale posibilitatea să-l conteste. În primele reacții după încheierea plebiscitului, oficialii ruși, cum era de așteptat, au pus sub semnul întrebării votul pentru integrarea europeană, încercând să diminueze din importanță lui pentru evoluția europeană a Republicii Moldova. Chiar a doua zi după votare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, comentând rezultatele referendumului din Republica Moldova, a invocat „o creștere anormală a voturilor” în favoarea integrării europene spre sfârșitul numărării voturilor. Și asta chiar dacă se știe că voturile din diaspora, unde cetățenii au viziuni dominant prooccidentale, sunt numărate la urmă.
Rusia, o țară în care alegeri democratice nu mai există de foarte mulți ani, acuză Republica Moldova, statul cu cel mai înalt grad de democrație electorală din spațiul CSI, de fraudarea procesului electoral din 20 octombrie. „Celebra” Maria Zahorova, purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a venit cu acuzații grave la modul în care autoritățile moldovenești au organizat alegerile, calificându-le drept „antidemocratice”, „totalitare” și „rusofobe”. Zaharova s-a arătat deranjată de acuzațiile autorităților moldovenești, dar și ale Uniunii Europene, că Rusia s-a implicat fără scrupule în procesul electoral din Republica Moldova.
Concluzii
Estimările prealabile arată că alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c., dar și referendumul privind integrarea europeană, trebuiau să fie pentru partida proeuropeană din Republica Moldova un exercițiu mai ușor decât alegerile parlamentare, care urmează să aibă loc în anul 2025. Însă amestecul masiv al Rusei în procesul electoral din Republica Moldova, prin coruperea masivă a alegătorilor și dezinformare, au dus la faptul că referendumul a trecut la limită, iar în turul II nu există o certitudine că candidatul proeuropean va câștiga, deși era văzut ca mare favorit al actualului scrutin. Cu certitudine, este un semnal alarmant în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, atât pentru autoritățile moldovenești, cât și pentru tabăra europeană din Republica Moldova. Există riscuri serioase ca după următoarele alegeri parlamentare Republica Moldova să fie scoasă de pe traseul proeuropean, în pofida faptului că moldovenii sunt deja de peste 10 ani în plin proces de integrare în Uniunea Europeană. Categoric, până atunci, guvernarea, „în ceasul al 12-lea”, trebuie să întreprindă acțiuni hotărâte și dinamice pentru a reduce cât de mult posibil influența Rusiei în politica internă a Republicii Moldova.
