Majoritatea parlamentară PAS este criticată de societatea civilă și opoziție pentru că a schimbat legislația despre vetting pentru a-l numi pe fostul președinte al Comisiei Pre-Vetting în comisia pentru evaluare a procurorilor. Transnistria a rămas din nou fără gaze și riscă scenarii și mai sumbre din cauza problemelor din Orientul Mijlociu, potrivit administrației separatiste de la Tiraspol. Acestea sunt două cele mai importante evenimente care au marcat săptămâna la Chișinău și pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
În ce constau amendamentele cu bucluc?
Joi, Parlamentul a adoptat două amendamente la Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum la Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.
Amendamentul cu pricina vizează modificarea articolului 6 în ambele legi. Această schimbare intempestivă a fost făcută cu scopul de a-l numi pe fostul președinte al Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, în Comisia pentru evaluarea procurorilor cu majoritate simplă, 51 de voturi, și nu cu 3/5 din sufragii, după cum prevăd cele două articole din legile respective. În conformitate cu amendamentele deputaților Igor Talmazan și Igor Chiriac, în cazul în care candidații propuși nu obțin numărul necesar de voturi, adică 61 (3/5) din totalul de 101, aceștia pot fi propuși repetat, iar decizia urmează să fie luată deja cu votul majorității simple, adică al 51 de deputați. Întâmplarea face că același parlamentar, Igor Chiriac, a fost unul dintre responsabilii de proiectul cu privire la formarea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO), elaborat pentru demiterea Veronicăi Drăgălin din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție. Proiectul cu pricina a intrat se pare într-un blocaj.
Decizia neașteptată a majorității parlamentare a fost luată în contextul în care, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor a fost respins din cauză că nu a acumulat numărul necesar de voturi. „Pentru” au votat doar 53 de deputați PAS, fiind necesare însă 61 de voturi, conform celor două legi menționate mai sus. Modificările au fost atacate de opoziție la Curtea Constituțională. Experții în domeniul justiției critică vehement decizia majorității PAS, argumentând că cele 61 de voturi nu erau incluse întâmplător în lege, ci reprezentau o garanție a faptului că membrii Comisiei Vetting se bucură de un sprijin politic larg, o garanție recomandată explicit de Comisia de la Veneția. În aceste condiții, garanția sprijinului politic larg a dispărut și, în consecință, Republica Moldova riscă să intre în colimatorul Comisiei Europene.
Maia Sandu: Amendamentele sunt esențiale pentru reforma justiției
Solicitată să comenteze demersul majorității parlamentare, președinta Maia Sandu a spus pe șleau, joi seară, în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV, că în acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. „Nu vorbim despre modificarea Constituției, ci despre numirea unor membri în Comisia vetting. Care membru al Parlamentului din opoziție susține reforma justiției? Unii au scris în programele lor despre desființarea Comisiei vetting”, a remarcat șefa statului, spunând că amendamentul cu bucluc are menirea să salveze reforma justiției.
Contestarea candidaturii lui Herman von Hebel a pornit de la o investigație publicată de portalul Anticoruptie.md, care a dezvăluit mai multe controverse legate de activitatea candidatului. Potrivit publicației, care citează presa olandeză, activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760.000 de euro. Mai multe decizii considerate drept ilegale au pornit de la o reformă implementată de Herman von Hebel la Curte și criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții obscure. În ceea ce privește persoana lui Herman von Hebel, președinta a precizat că acesta ar fi demonstrat rezistență la influență atunci când făcea parte din Comisia Pre-Vetting. „Nu am văzut niciun motiv care ar pune la îndoială (integritatea acestuia - n.r.). Și eu tot am făcut reforme și tot am dat oamenii afară. Și unii dintre ei au fost restabiliți. Deci, scuzați-mă, ăsta nu este argument. Nu are nicio treabă cu integritatea omului. Eu am citit aceste investigații (n.r.- investigație realizată de Centrul pentru Investigații Jurnalistice) și nu este nimic acolo și le-au citit și cei de la Uniunea Europeană care au inclus omul în această listă. În pofida sprijinului de care se bucură din partea șefei statului, von Hebel nu are o reputație ireproșabilă nici printre responsabilii de implementarea vettingului în Albania.
Krasnoselski nu a exclus scenarii și mai sumbre
Miercuri, administrația separatistă de la Tiraspol a raportat din nou „perturbări critice” în mecanismul de aprovizionare cu gaze naturale a Transnistriei, de data asta, din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu. Joi, liderul administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a explicat că problemele tehnice au apărut după ce a picat presiunea în conducte, ridicată ulterior datorită sprijinului Rusiei și Republicii Moldova, a subliniat el.
El a spus că ostilitățile din Asia și Africa de Nord ar fi condus la o reducere semnificativă a volumelor de gaze livrate în regiune. Cum s-a întâmplat acest lucru la modul practic? „În primul rând, prin ruperea lanțurilor logistice a furnizărilor de gaze în Europa. După cum știți, noi primim gaze din Europa. Doi, creșterea prețurilor la gaz, care influențează asupra livrărilor în Transnistria și asupra sistemului de plată asupra căruia există presiune în anumite state prin care se fac achitările pentru gazele furnizare în Trasnistria. Toți acești factori au avut consecințe asupra republicii noastre”, a spus liderul separatist de la Tiraspol în cadrul unei ședințe organizată joi împreună cu membrii așa-zisului guvern.
În condițiile penuriei de gaze, Centrala Termoelectrică Moldovenească a trecut la producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Conducerea regiunii a dat asigurări că agentul termic va fi furnizat instituțiilor medicale și sociale cu asistență medicală 24 de ore din 24, precum și grădinițelor. Krasnoselski nu a exclus scenarii și mai sumbre pentru malul stâng al Nistrului.
Cât mai poate furniza Moldovagaz gaze în Transnistria?
Între timp, miercuri, 4 martie a.c., Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a extins până în iunie 2026 competența SA Moldovagaz în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene. Întreprinderea moldo-rusă avea delegat inițial acest rol pentru perioada august 2025 – aprilie 2026.
Ministerul Energiei declarase, în august 2025, că Moldovagaz este singura entitate care poate livra gaze naturale către malul stâng al Nistrului în baza contractului cu Gazprom. Biroul Politici de Reintegrare a optat atunci pentru același lanț logistic ca să evite scenarii critice şi de instabilitate, care ar putea afecta locuitorii din regiunea transnistreană.
În același timp, Biroul a menționat că perioada maximă de valabilitate a unei astfel de reglementări nu poate depăşi termenul de valabilitate a contractului între SA Moldovagaz şi SAP Gazprom (30 septembrie 2026).
