Loialitate față de Kremlin: Dodon susține în totalitate narațiunile Moscovei despre războiul din Ucraina

Igor Dodon
© EPA/DUMITRU DORU   |   Fostul președinte al Republicii Moldova și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, discută cu presa după ce a votat la o secție de votare din Chișinău, pe 28 septembrie 2025.

Fostul președinte și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, își demonstrează din nou loialitatea față de Moscova, într-un interviu pentru RIA Novosti în care preia și dezvoltă principalele falsuri promovate de propaganda rusă în și despre Republica Moldova, pornind de la unirea cu România, rusofobie, cauzele războiului din Ucraina și până la propriile dosare, în care acuză că e hăituit doar pentru că optează pentru relații bune cu Rusia.

Dodon: Maia Sandu șantajează Bruxellesul cu unirea cu România

După cum și era de așteptat, cea  mai mare îngrijorare pentru agenția rusă o reprezintă posibila unire a Republicii Moldova cu România, urmare a declarațiilor de luna trecută a președintei Maia Sandu, iar Igor Dodon nu a ezitat să reia narațiunile false și manipulările despre „lichidarea statalității”, dar a lansat și o „ipoteză” nouă - că Maia Sandu ar fi făcut declarațiile respective pentru a șantaja Bruxellesul, în condițiile în care procesul de integrare europeană ar bate pasul pe loc. „Până la sfârșitul anului trecut, electoratului i se promitea începerea negocierilor cu UE, însă în decembrie Bruxellesul a spus, de facto: nu suntem pregătiți să începem negocierile cu Maia Sandu. Confruntată cu acest refuz, ea încearcă să folosească tema unirii cu România ca instrument de șantaj față de Bruxelles: dacă nu oferiți un semnal clar privind integrarea în UE într-un orizont previzibil, putem merge pe scenariul unirii și al lichidării statalității moldovenești”, potrivit liderului PSRM.

În primul rând, trebuie amintit contextul și declarația exactă a Maiei Sandu legată de o posibilă unire a Republicii Moldova cu România. Într-adevăr, șefa statului a declarat într-un interviu pentru „The Rest Is Politics” că în cazul unui referendum ar vota pentru unirea cu România. Fiind întrebată de ce, ea a menționat că în situația geopolitică actuală unui stat ca Republica Moldova îi este complicat să-și apere democrația. În același timp, șefa statului a precizat că în condițiile în care ideea unirii cu România nu este împărtășită de majoritatea populației, autoritățile au ales calea spre integrarea europeană, care are susținerea majorității. „Ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine Unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la Uniunea Europeană și noi acționăm în acest sens. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a declarat Maia Sandu. Deci, în primul rând, chiar dacă deține funcția de șefă a statului, Maia Sandu și-a exprimat opinia personală despre modul în care ar vota în cazul unui referendum privind unirea cu România. În al doilea rând, ea a punctat foarte clar că o decizie în privința unirii cu România ar urma să fie supusă în mod democratic unui referendum. Adică nu ar fi vorba de o decizie impusă de anumite elite politice, dar ar fi luată de cetățeni. Și, trei, ea a explicat clar contextul în care și-a formulat opinia în această privință. Nu mai este un secret pentru nimeni că Republica Moldova, o țară mică, săracă, cu un sistem de apărare subfinanțat, declarată neutră, dar cu armată rusă pe teritoriul său, este cea mai vulnerabilă țară din regiune în contextul războiului din Ucraina. Mai multe despre reacția propagandei ruse la declarațiile Maiei Sandu, Veridica a scris aici.

Legat de așa-zisul „șantaj” la adresa Bruxellesului cu „lichidarea statalității moldovenești”, nu există nicio dovadă și aparent este chiar ilogic ca Bruxelles-ul să fie deranjat de un asemenea scenariu și să prefere ca Republica Moldova să rămână un stat instabil, în derivă, și care în orice moment să poată reintra în orbita Rusiei.

În luna decembrie 2025, Bruxelles-ul nu a refuzat începerea negocierilor cu Republica Moldova. Din contra, la 15 decembrie 2025 a fost anunțat că Republica Moldova începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei din cele șase grupuri de capitole de negocieri pentru aderare la UE: Valori fundamentale, Piața internă și Relații externe.

În concluziile președinției daneze privind extinderea, din 16 decembrie 2025, în privința Republicii Moldova se menționează următoarele: „Consiliul se declară satisfăcut de finalizarea rapidă și cu succes a procesului de examinare analitică și ia act cu satisfacție de evaluarea Comisiei, potrivit căreia toate cele șase grupuri tematice sunt gata pentru a fi deschise”. Mai pot fi amintite aici și concluziile pachetului anual privind extinderea, adoptat de Comisia Europeană pe 4 noiembrie 2025, care arată că „în fața amenințărilor hibride continue și a încercărilor de destabilizare a țării, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative pe calea aderării, finalizând cu succes procesul de examinare analitică”. În același document, Comisia se angajează să sprijine obiectivul „ambițios, dar realizabil” al autorităților de la Chișinău de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028, „cu condiția ca Republica Moldova să accelereze ritmul actual al reformelor”.

Dodon manipulează și în privința sprijinului pentru ideea unirii cu Republica Moldova în România, afirmând că acesta a scăzut și continuă să scadă: „Am văzut sondajele din România. Dacă înainte sprijinul era de 60–70%, acum este deja în jur de jumătate și continuă să scadă”. De fapt, în ultimii ani, așa cum arată sondajele, sprijinul pentru unirea cu Republica Moldova în România a crescut de la 31% în 2023 și 50% împotriva unirii, la 46% pentru unire și 47% împotrivă, în septembrie 2025, până la 56% pro-unire și 37% împotrivă, potrivit unui sondaj realizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026.

Dodon elogiază rolul important al CSI, care a ajuns să nu însemne nici 6% din exporturile moldovenești

În  continuare, liderul socialiștilor lansează mai multe falsuri și manipulări care coincid în totalitate cu cele ale propagandei ruse. Printre acestea ar fi afirmațiile despre rolul important economic și politic al CSI pentru Republica Moldova. „Există beneficii, și unele foarte concrete (de pe urma apartenenței Republicii Moldova la CSI - n.red). Multe chestiuni economice, tehnice și de tranzit sunt legate anume de platforma CSI. Da, avem acorduri bilaterale, dar ele nu acoperă totul. Dacă mâine Republica Moldova va ieși complet din CSI, vor apărea goluri pe care nimeni nu le va acoperi”, potrivit lui Dodon.

Veridica a analizat recent importanța politică a acestei organizații controlate de Moscova, dar care are mai degrabă un caracter formal. De asemenea, Veridica a demontat și narațiuni false și manipulări care exagerează rolul economic al CSI pentru Republica Moldova. În realitate, ponderea exporturilor în CSI a scăzut de la aproximativ 70% din total, la sfârșitul anilor 90 ai secolului trecut, la nici 6% în 2025, de la aproape un miliard de dolari pe an la începutul deceniului trecut, la ceva mai mult de 220 de milioane (adică de peste patru ori mai puțin), în 2025.

Într-un pas cu bocancul rusesc

În plus, Dodon se aliniază în totalitate la narațiunile Moscovei legate de războiul din Ucraina, susținând că țara vecină a fost folosită de Occident împotriva Rusiei: „Consider că Ucraina a fost folosită. Spun asta public. La un anumit moment, Occidentul colectiv a folosit Ucraina împotriva Rusiei”.

De-a lungul ultimilor ani, atât factcheckeri internaționali, cât și Veridica au demontat în nenumărate rânduri narațiuni false de genul „Vestul utilizează Ucraina pentru a distruge Rusia”;  „Războiul este rezultatul comportamentului agresiv al Ucrainei și Vestului”;Occidentul are nevoie de războiul din Ucraina”, sau „Războiul din Ucraina a fost planificat de NATO” . În realitate, SUA, UE sau Ucraina nu au atacat Rusia. Dimpotrivă,  Kremlinul a declanșat un război la scară largă împotriva unui stat suveran și independent, cu care avea încheiate acorduri de colaborare, parteneriat și recunoaștere a frontierelor. Mai mult decât atât, potrivit Memorandumului de la Budapesta din 1994, Rusia ar fi trebuit să fie un garant al securității Ucrainei.

Falsuri și manipulări legate de biserica de la Dereneu 

Acesta vorbește în interviu și despre conflictul de la Dereneu, legat de apartenența canonică a bisericii din localitate. „În Republica Moldova, actuala putere sprijină Biserica Română – Mitropolia Basarabiei – pentru ca aceasta să preia bisericile de la Mitropolia Moldovei, care face parte din Biserica Ortodoxă Rusă. În satul Dereneu, enoriașii împreună cu preotul și familia sa cu trei copii au fost nevoiți să se închidă în biserică pentru a împiedica ocuparea lăcașului. Întreg satul și-a susținut preotul. Poliția, în acest caz, a fost de partea Bisericii Române”.

De fapt, populația satului e scindată pe marginea acestui subiect, iar poliția nu a făcut decât să-și îndeplinească misiunea pentru a evita confruntările. Biserica din Dereneu a trecut la Mitropolia Basarabiei încă în anul 2017, iar apoi a fost încredințată de Guvern aceleași Mitropolii în 2019, în timpul guvernării PSRM-Blocul ACUM. De fapt, Mitropolia Moldovei și susținătorii săi refuză să execute o hotărâre judecătorească definitivă.

Istoria conflictului începe în anul 2017, când biserica a trecut de la Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, la Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române. Aproximativ jumătate de an mai târziu, în martie 2018, un grup de persoane l-au scos pe preot din biserică, au schimbat lacătul, iar ceremoniile religioase au început să fie oficiate de un preot al Mitropoliei Moldovei. Asta chiar dacă la o adunare a satului s-a decis ca biserica să rămână în subordinea Mitropoliei Basarabiei. În noiembrie 2019, Ministerul Educației de la Chișinău și Mitropolitul Petru al Basarabiei, au semnat un contract de transmitere în folosinţă şi protejare a monumentului istoric, Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, raionul Călăraşi, comunităţii religioase din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Contractul e semnat pe un termen de 50 de ani. Mai multe despre istoricul scandalului legat de biserica de la Dereneu, Veridica a explicat aici.

Veridica a mai demontat anterior falsuri care sugerau că biserica subordonată Patriarhiei Ruse din Republica Moldova ar fi în pericol. De fapt, chiar Mitropolitul Vladimir, într-o scrisoare adresată Patriarhului rus Kirill,  menționa că asocierea Mitropoliei cu Patriarhia Rusă „o împinge în ritm alert spre periferia societății moldovenești”. În document, Mitropolitul Vladimir critica atitudinea Patriarhiei Ruse față de Mitropolia Moldovei și moldoveni și arăta că Patriarhia Moscovei este privită ca un avanpost al Kremlinului pe fondul războiului din Ucraina.

La braț cu narațiunile false ale lui Ozerov

La fel ca ambasadorul rus (neacreditat), Oleg Ozerov, în interviul pentru Sputnik, și Dodon vorbește despre rusofobia pe care ar promova-o guvernarea de la Chișinău: „La noi nu există persecuții stradale pe criterii lingvistice. Dar se lucrează la asta. Există propagandă. Și dacă acest regim va rămâne încă câțiva ani, țara ar putea fi pur și simplu sfâșiată în bucăți”.

Veridica a mai demontat acuzații la adresa Chișinăului că ar promova o politică rusofobă, în condițiile în care minoritățile din Republica Moldova utilizează în continuare limba rusă, fără vreun impediment din partea autorităților; din contră, limba rusă este folosită chiar și de vorbitori nativi de limbă română atunci când aceștia interacționează cu nativi de rusă. De asemenea, rusa este în continuare studiată în școlile cu predare în limba română; mai mult, circa 16% din școli sunt cu predare în limba rusă, ceea ce corespunde cu ponderea minorităților naționale, astfel încât nu poate fi vorba de încălcarea dreptului la educație în limba rusă.

Dodon, instruit de Putin, punea la cale federalizarea Moldovei, dar se plânge că e cercetat penal pentru că dorește relații normale cu Rusia

Și, pentru a se victimiza și a-și demonstra loialitatea totală față de Moscova, probabil pentru a recăpăta încrederea pe care a pierdut-o la un moment dat, Igor Dodon se plânge că i-a fost deschis dosar penal pentru trădare de Patrie „doar pentru că m-am pronunțat deschis pentru relații normale cu Rusia”. Cel mai probabil, fostul șef al statului se referă la cunoscutul dosar „Kuliok”. Procuratura Anticorupție preciza că unul din episoade ținea și de învinuirea de „trădare de Patrie”. Într-o înregistrare video, de la renumita întâlnire dintre Dodon și fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, în iunie 2019, care a fost prezentată în ședința de judecată din 11 februarie 2026, printre condițiile unui acord de coaliție PSRM-PDM, inclusiv impuse de Moscova, era și un acord semnat de cei doi la sediul Ambasadei Rusiei, care să conțină și chestiunea privind federalizarea Republicii Moldova, potrivit ZdG. Amintim că ideea federalizării Republicii Moldova, sau așa-numitul Memorandum Kozak a fost respins chiar și de „părintele politic” al lui Dodon, fostul președinte Vladimir Voronin, în 2003, sub presiunea străzii și, potrivit unor surse, a cancelariilor occidentale.

Dodon vrea să reintre în grațiile Moscovei?

De fapt, Igor Dodon nu spune nimic nou în acest interviu și nici nu demonstrează vreo schimbare de poziții, dar ardoarea cu care urmărește să se sincronizeze cu toate narațiunile și propaganda Kremlinului și autoprezentarea sa ca „victimă a regimului”, doar pentru că este rusofil, ar sugera că fostul președinte dorește să revină în grațiile Moscovei, mai ales după ce cel care îi luase temporar locul, Ilan Șor, pare să fi „prăvălit” (eșuat – n. red.) misiunile care i-au fost încredințate. Nu că nu ar fi făcut același lucru și Igor Dodon, dar, cum spune înțelepciunea populară rusă, «Старый друг лучше новых двух», adică „Un prietent vechi e mai bun decât doi prieteni noi” .

Timp citire: 10 min