„Datele indică un climat social tensionat, în care percepţiile negative privind direcţia ţării, funcţionarea instituţiilor şi evoluţia nivelului de trai se suprapun şi se alimentează reciproc”.
Liderul partidului AUR (opoziția naționalistă), George Simion, afirmă că a fost amenințat cu moartea, dar nicio audiere nu a avut loc până în prezent.
Șalaru a reiterat acuzațiile potrivit cărora Simion ar reprezenta „un pericol la adresa siguranței și securității” României, R. Moldova și Ucrainei.
„Colegii noştri au fost denigraţi, vopsiţi în culorile cele mai oribile, deşi sunt un partid care vine către Țara Mamă, vine către aceleaşi construcţii şi alianţe din care noi facem parte” – a afirmat liderul AUR, George Simion.
Președintele Nicușor Dan i-a „emoționat” pe unioniștii de pe ambele maluri ale Prutului, referindu-se la unire, într-un interviu acordat ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Prin oamenii ca Victoria Furtună, Moscova pune în scenă de mai multe luni o operațiune de învrăjbire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu o extensie suplimentară de iritabilitate a vecinilor din jurul României și Republicii Moldova, în special a Ucrainei.
Alegerile prezidențiale din România au developat un nou episod din războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva României și a Republicii Moldova. Deși candidatul sprijin de Moscova pentru viziunile sale suveraniste și pliabile pe toate narațiunile propagandei ruse nu a câștiga cursa pentru Palatul Cotroceni, Rusia a pregătit abil terenul pentru “tactica pârjolirii terenului” după acest eșec.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE.
Sloganul Maiei Sandu din campania prezidențială din 2020 a fost „E vremea oamenilor buni!”. Era a doua campanie, după cea pierdută în fața lui Igor Dodon din 2016.
Votul covârșitor al cetățenilor români din Republica Moldova pentru Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România și ura declanșată de George Simion împotriva basarabenilor; reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru o mită de 40.000 de dolari, pentru a trece mărfuri în Transnistria, și urcușul acestuia în Serviciul Vamal din 2023; cetățenii moldoveni din lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și afacerea lor din Republica Moldova sunt evenimentele pe care le vom analiza, pe scurt, în sinteza de săptămâna curentă.
Urmează ca noul şef al statului, Nicuşor Dan, să depună jurământul.
George Simion rămâne indezirabil în R. Moldova.
Potrivit analiștilor, evoluțiile de pe piața valutară le reflectă pe cele din viața politică.
Pentru Republica Moldova alegerile prezidențiale din România au avut o importanță deosebită, întrucât Bucureștiul este principalul partener bilateral al Chișinăului, de susținerea căruia depinde cursul său european.
88% dintre moldovenii cu cetățenie română l-au votat pe Nicușor Dan, iar 12% l-au susținut pe George Simion.
Cetățenii români din Republica Moldova s-au prezentat în număr mare la vot, în primele două zile din cadrul scrutinului prezidențial din România.
Republica Moldova e pe locul 4 la prezenţă, peste Spania.
Peste 28.000 de cetățeni români din R. Moldova și-au exprimat, vineri, opțiunea electorală.
Până la ora 18:00, peste 130 500 de cetățeni români au votat în afara țării, potrivit datelor oficiale. În Republica Moldova, până la aceeași oră au votat 22 de mii 300 de alegători.
Miza alegerilor prezidențiale din România este poate cea mai mare de până acum, deoarece vine într-un context regional tulbure. Cetățenii Republicii Moldova, care dețin și cetățenia română, au trecut de un milion de persoane, iar trendul din ultimii ani arată o dorință tot mai crescută a acestora de a se implica în viața politică a cetății de peste Prut.
La 4 mai 2025, în România au avut loc alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare încă la finele anului trecut, dar au fost anulate de către Curtea Constituțională. Și de această dată, ca și în 2024, există probabilitatea ca următorul șef de stat al României să fie de factură eurosceptică și populistă. Rezultatul final al alegerilor prezidențiale din România este de maximă importanță și pentru Republica Moldova, deoarece există riscul ca Bucureștiul să-și schimbe cardinal politică externă în cazul victoriei unui candidat populist.
Curtea Constituţională a validat rezultatul primului tur.
Presa pro-Kremlin comentează alegerile din România, scrie că NATO nu asigură securitatea membrilor săi, reia tezele false privind poporul moldovenesc și preia amenințări privind un atac nuclear rus asupra Europei
Afiliata oligarhului fugar Ilan Șor, Marina Tauber, acuzată de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și de imixtiune în procesul de realizare a justiției, plecată pe 7 ianuarie a.c. din Republica Moldova, cu un zbor spre Istanbul, și-a făcut apariția pe 8 mai a.c. la Moscova, depunând flori la zidul Kremlinului, lângă monumentul Soldatului Necunoscut. În alt context, liderul AUR, George Simion, care concurează în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din România, are ședință de judecată pe 19 mai a.c. la Chișinău în cauza interdicției sale de intrare în Republica Moldova. Iar un deținut periculos, care a omorât doi copii, eliberat anterior din închisoarea din Rezina, a fost reținut de poliție și încarcerat în penitenciar. Acestea sunt câteva din subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Rezultatele sondajului telefonic au fost prezentate de cel din urmă.
O instanță de la Chișinău va analiza pe 19 mai cererea liderului partidului AUR din România, George Simion, privind anularea interdicției sale de intrare pe teritoriul moldovean, potrivit portalului instanțelor de judecată.
George Simion a ieșit pe locul 3 în Republica Moldova. Are peste 11 mii voturi.
Valeriu Munteanu susține că imaginea lui George Simion a fost deformată în Republica Moldova.
În timpul campaniei electorale pentru președinție, ea a fost abandonată de conducerea partidului.
Acestea reprezintă circa 61% din opțiunile cetățenilor români din diaspora.
