Guvernul a reușit, joi, să treacă în Parlament în prima lectură reforma administrativă, dar nu are răspunsuri la unele întrebări legate de funcționarea sistemului pe care vrea să îl implementeze, și anume, care vor fi exact cele 10 raioane și cum vor fi aleși șefii lor, cum vor fi reprezentate primăriile închise în noile unități administrative create? Guvernul fie nu știe pe moment, fie ține lucrurile în secret. În paralel cu desfășurarea reformelor la Chișinău, Comratul continuă să sfideze autoritățile centrale în intenția sa de a perpetua cât mai mult posibil influența Rusiei în regiune și haosul instituțional. În tandem cu Comratul, Tiraspolul se opune propunerilor Chișinăului cu privire la integrarea celor două maluri ale Nistrului și tinde, după dezvăluirile făcute recent de Kiev, să devină una dintre zonele tampon proiectate de Rusia în jurul Ucrainei.
Care sunt cele zece raioane ce vor rămâne?
Republica Moldova reduce numărul raioanelor de la 32, câte există în prezent, la 10 și introduce un prag minim de 3.000 de locuitori pentru o primărie, potrivit Conceptului reformei administrației publice locale prezentat, miercuri, de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și votat joi în Parlament în prima lectură.
Necesitatea reformei este de netăgăduit. Cu toate acestea, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a afirmat că reforma trebuie concentrată pe lichidarea raioanelor, și nu a primăriilor. Reprezentantul CALM a declarat că autoritățile s-au inspirat din modelul georgian extrem de centralizat. În opinia sa, o astfel de organizare constrânge democrația și comportă premise pentru consolidarea puterii centale în defavoarea autorităților locale. Un alt aspect semnalat de Furdui este legat de funcțiile celor 10 raioane și care anume dintre ele vor rămâne în continuare. Executivul ține pe moment lista secretă. Furdui întreabă dacă cele 10 raioane vor avea președinți aleși de cetățeni sau consilii? Rămân fără răspunsuri de asemenea următoarele întrebări: Câți consilieri vor avea unitățile administrative noi? Cum vor fi reprezentate în noile unități administrative localitățile care își pierd primăriile etc.? De asemenea, directorul executiv al CALM a atenționat că este necesară crearea a sute de centre de prestări servicii în localitățile care rămân fără primării. Asta necesită timp și bani. Mai mult, a semnalat el, reforma trebuie corelată cu reformele din alte domenii, precum cel al sănătății, educaționale, sociale etc.
Comratul merge deschis spre confruntare cu Chișinăul
În timp ce autoritățile centrale se străduiesc să facă reformele esențiale pentru modernizarea statului și integrarea europeană, Adunarea Populară a regiunii găgăuze merge deschis spre o confruntare cu Chișinăul.
Joi, Adunarea Populară de la Comrat a contestat la Curtea Supremă de Justiție decizia Curții de Apel Sud din 3 aprilie a.c. prin care a fost suspendată hotărârea privind organizarea alegerilor regionale programate pentru 21 iunie 2026. Chișinăul își argumentează demersul prin faptul că această dată nu a fost stabilită în conformitate cu legislația națională electorală. Legislativul de la Comrat însă a calificat încheierea Curții de Apel Sud drept arbitrară, neîntemeiată și contrară legii, depășind limitele controlului judecătoresc.
După emiterea încheierii instanței de apel, Serghei Cernev, reprezentantul Guvernului în regiunea găgăuză, a declarat că autoritățile locale trebuie să obțină o metodologie clară de la Parlamentul Republicii Moldova pentru organizarea alegerilor. În lipsa acesteia, scrutinul ar putea fi desfășurat sub supravegherea Comisiei Electorale Centrale.
Toată povestea din jurul alegerilor din regiune, care durează deja mai bine de jumătate de an, constă în faptul că responsabilii de la Comrat vor să organizeze scrutinul după legislația veche, pretins locală, care ar asigura perpuarea la putere a exponenților rețelei Șor. Serghei Cernev a afirmat că autoritățile de la Comrat ar încerca, prin propria comisie electorală, să falsifice rezultatele, şi acuză implicarea actorilor pro-ruși și a lui Ilan Şor. În acest context, Cernev a avertizat că dacă Adunarea Populară a Găgăuziei va continua să ignore deciziile instanțelor, probabil că situația se va termina cu dosare penale. Pe ansamblu, se creează percepția că Comratul intenționează să perpetueze cât mai mult posibil haosul instituțional din regiunea găgăuză.
Rusia are plan special pentru Transnistria
În paralel cu încercarea anumitor forțe de la Comrat de a ostiliza relația cu Chișinăul, Tiraspolul se opune planului propus de autoritățile constituționale pentru reintegrare. Administrația secesionistă respinge ferm propunerile Chișinăului chiar dacă a ajuns la limita resurselor, iar Rusia se află în incapacitate să îi acorde sprijin. Pe acest fundal, exponenții Tiraspolului diseminează isteric narațiuni false în presa regională, acuzând neîntemeiat Chișinăul de imposibilitatea de a resuscita negocierile în formatul 5+2, format care îi asigură Rusiei posibilitatea de a perpetua agonia regiunii separatiste. În condițiile unei crize care pare aproape ireversibilă, pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, nu contenește să amenințe Chișinăul. El a declarat miercuri la un post TV regional că, întrucât autoritățile constituționale s-ar afla în prezent într-un impas geopolitic foarte grav, continuarea integrării europene este imposibilă fără soluții practice, inclusiv în cadrul reglementării transnistrene. În esență, această retorică înseamnă că integrarea europeană a Republicii Moldova este imposibilă fără soluționarea conflictului transnistrean. În acest context, Tiraspolul a invitat autoritățile constituționale în stânga Nistrului joia viitoare, pe 16 aprilie a.c., pentru a discuta despre anularea facilităților fiscale de care beneficiau agenții economici transnistreni și planul de convergență. Reprezentanții regimului separatist prezintă cele două propuneri ale Chișinăului ca pași apocaliptici. Între timp, șeful adjunct al Biroului Prezidențial al Ucrainei, Pavel Palisa, a dezvăluit recent că Rusia planifică să transforme regiunea separatistă transnistreană într-o zonă tampon ca parte a unui plan amplu privind o posibilă extindere a „zonelor tampon” în sudul Ucrainei.
