E un proiect de hotărâre care urmează să fie dezbătut în şedinţa de joi a Consiliului General al Capitalei României.
Afirmația Maiei Sandu că ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România, dacă s-ar organiza un referendum în această chestiune nu e prima de acest fel. Prima a fost în februarie 2016, la Pro TV, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, au mai fost și alte câteva referințe la tema Unirii, nu întotdeauna reușite, important e să fie luate drept ceea ce sunt: niște opinii personale.
Ea recunoaște că, la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990, în contextul mişcărilor de renaştere naţională, exista un sprijin semnificativ pentru această idee.
E ciudat să vezi reacții similare din partea lui Dodon și a unor foști unioniști din mass-media lui Plahotniuc la așa-zisul „plan de pace” din 28 de puncte, atribuit lui Trump.
A deschis calea Unirii Principatelor Române.
Noul cabinet de miniştri ar putea fi învestit în prima jumătate a lunii noiembrie.
Adrian Axinia îi felicită pe basarabeni că au ales direcţia bună.
Ion Ceban, primar al Chișinăului și unul dintre liderii Blocului electoral „Alternativa”, a răbufnit zilele trecute, afectat profund de un pliant electoral difuzat de PAS, în care cetățenii sunt avertizați despre posibilele consecințe ale alegerilor din 28 septembrie, dacă vor vota venirea la putere a unor formațiuni pro-rusești.
Blocul electoral patriotic al lui Dodon, Voronin, Vlah și Tarlev a ales să marcheze ziua de 24 august (1944), când armata sovietică a învins armata germană în operația Chișinău-Iași. E grăitor că făloșii liderii ai acestui bloc numit atât de pretențios au ignorat demonstrativ ziua precedentă de 23 august (1939), când Stalin a bătut palma cu Hitler să împartă Europa, inclusiv România.
Tot mai aproape de sărbătorile naționale, revenim la întrebarea de esență: cine suntem noi, ce am ajuns și dacă ales noi drumul, sau am mers pe cel impus de alții.
Președintele Nicușor Dan i-a „emoționat” pe unioniștii de pe ambele maluri ale Prutului, referindu-se la unire, într-un interviu acordat ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Atacată hibrid de Rusia, Moldova are nevoie de o relație bună cu România. Câțiva candidați la președinție au însă un discurs suveranist, chiar pro-rus, iar unul e persona non grata în Republica Moldova.
Republica Moldova nu se poate dezvolta ca stat, pentru că e parte dintr-o altă țară și nu are tradiții politice. Politicienii noștri știu că mint înainte de alegeri, dar o fac doar pentru a ajunge la putere, după care, dacă reușesc, se simt demnitari pe viață. Pe de altă parte, partidele unioniste s-au transformat, deseori, în niște fumigene sau, pur și simplu, au lideri slabi. Aceste și alte delarații au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Veridica.md de către deputatul în primul Parlament, Andrei Țurcanu, semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova - cel care joia trecută a fost declarat mort de către colega sa de la Academia de Științe, criticul literar Aliona Grati. Atunci doamna i-a dorit să nu fie iertat de Dumnezeu, pentru că ar fi o canalie. De ce s-a întâmplat acest lucru, aflați în interviul de mai jos.
Platforma Reîntregirii Naţionale, care îşi propune să reprezine dezideratul Unirii cu România în viitorul Parlament al R. Moldova, a fost lansată sâmbătă, 29 martie la Chișinău.
La eveniment au participat oficiali de pe ambele maluri ale Prutului, diplomați și înalți ierarhi de la Mitropolia Basarabiei.
Acesta a fost expulzat din statul vecin pe 1 octombrie 2018 și declarat persona non grata.
