Greșelile Chișinăului în raport cu Găgăuzia, negocierile de la Istanbul privind reluarea activității grupului interparlamentar de lucru și analiza proiectului de buget al regiunii autonome pentru anul 2025 sunt subiectele cele mai importante care au fost discutate în presa de la Comrat pe parcursul săptămânii trecute.
Discuții despre întâlnirea de la Istanbul a politicienilor de la Chișinău și Comrat
Săptămâna trecută, în orașul turc Istanbul a avut loc o întâlnire între un grup de deputați ai Adunării Populare de la Comrat și reprezentanți ai autorităților de la Chișinău. Întâlnirea în sine nu a fost larg mediatizată, însă în presă au ajuns, totuși, unele detalii.
Potrivit deputatului Adunării Populare a Găgăuziei Nikolai Dudoglo, din delegația regiunii găgăuze au făcut parte el și colegii săi Ivan Dimitroglo, Grigorii Cadîn și Alexandr Tarnavski. Participarea celorlalți deputați, inclusiv a reprezentanților Prezidiului, a fost însă blocată.
„Dimitri Konstantinov, președintele Adunării Populare, a fost invitat la această întâlnire, dar a refuzat în ultimul moment. În plus, mi se pare că, în mod deliberat, nu le-a permis susținătorilor săi să participe. Acest lucru este greșit, deoarece astfel de întâlniri oferă posibilitatea de a rezolva probleme-cheie pentru regiune”, a declarat Nikolai Dudoglo într-un comentariu pentru Laf.md.
Din partea autorităților Republicii Moldova, la eveniment au participat deputați, ministrul Dezvoltării Regionale, reprezentanți ai Guvernului și ai administrației prezidențiale. Observatori au fost reprezentanții Turciei, inclusiv președintele administrației relațiilor externe și fostul ambasador al Turciei în Rusia.
Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavski, a declarat pentru LAF.MD că astfel de întâlniri ajută la găsirea unui limbaj comun.
„Am expus problemele specifice și am primit asigurări că problemele noastre nu vor rămâne fără atenție. Sper că această întâlnire va fi începutul unui dialog mai productiv”, a comentat Tarnavski în cadrul unei emisiuni difuzate de LAF.MD.
Subiectul negocierilor de la Istanbul a fost discutat și pe portalul Nokta.md. Unele aspecte au fost dezvăluite de fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Serghei Cernev.
Potrivit informațiilor oferite de acesta, singurul reprezentant al echipei lui Konstantinov la această întâlnire a fost vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, care a transmis o serie de cerințe Chișinăului.
"Ei au cerut Chișinăului să nu mai persecute deputații din Găgăuzia. Mai ales atunci când trec frontiera, astfel încât serviciul vamal să nu aibă pretenții și să-i lase să plece fără obstacole. O altă cerință a fost returnarea pașaportului diplomatic al lui Konstantinov până pe 5 decembrie a.c., a declarat Cernev în cadrul emisiunii ”Prețul libertății” de la Nokta.
Cernev nu a precizat de unde cunoaște aceste detalii.
Greșelile Chișinăului cu privire la Găgăuzia
În opinia sa, cea mai mare problemă a politicii Chișinăului față de Găgăuzia este că autoritățile Republicii Moldova nu au o viziune despre cum să construiască o politică de stat în regiune.
„Astăzi avem o enclavă pro-rusă aproape complet închisă pe teritoriul Republicii Moldova, unde Chișinăul este complet înlăturat din spațiul politic și informațional. Și când spun „Chișinău”, mă refer la conducerea politică a țării și la autoritățile centrale”, a declarat Sirkeli.
Jurnalistul crede că atunci când i-a acordat autonomie Găgăuziei, în 1994, Chișinăul nu s-a așteptat prea mult ca regiunea să se guverneze singură. Iar timp de mai mulți ani, centrul a reușit să controleze situația, astfel încât un politician susținut de partidele centrale devenea șef al regiunii autonome.
"Dar Chișinăul nu a luat în calcul faptul că, la un moment dat, ar putea intra în joc un jucător mai influent, cu o influență mai mare asupra comunității găgăuze și cu mai multe resurse. Iar acest jucător mai influent a apărut în 2006, când Mihail Formuzal a devenit bașcan al Găgăuziei, primul bașcan promovat de Moscova și nu de Chișinău. După aceea, Chișinăul a mai avut posibilitatea de a influența alegerile pentru Adunarea Populară, dar din 2015, Moscova a înlăturat complet Chișinăul din spațiul politic al Găgăuziei”, a adăugat Sirkeli.
Șeful portalului Nokta.md consideră că autoritățile centrale ar putea limita influența Moscovei asupra Găgăuziei, iar unul din pașii în acest sens ar fi trebuit să fie integrarea lingvistică.
„În cei 33 de ani de existență a Republicii Moldova, ar fi fost posibilă convertirea tuturor școlilor din Găgăuzia la limba română de predare, dacă ar fi fost stabilită o astfel de sarcină. În toată Găgăuzia nu există nici o grădiniță cu predare în limba română. Predarea limbii române ca materie separată în școlile rusofone nu contribuie la sporirea cunoștințelor de limbă română în Găgăuzia. Iar cursurile de limba română pe care Ministerul Educației le-a inițiat anul trecut sunt prea puțin, nu schimbă radical situația",a spus Sirkeli.
El adaugă că, din cauza necunoașterii limbii române, locuitorii Găgăuziei sunt orientați spre Rusia din punct de vedere informațional, cultural, educațional și politic.
Analiza proiectului de buget al Găgăuziei pentru anul 2025
Portalul LAF.MD a analizat în această săptămână proiectul de buget al Găgăuziei pentru anul 2025. Documentul a fost prezentat de comitetul executiv al autonomiei, dar încă nu a fost discutat în Adunarea Populară.
Șeful LAF.MD, Vitali Gaidarji, remarcă cheltuielile mari pentru susținerea autorităților. 20 de milioane de lei sunt cheltuite pentru personalul comitetului executiv, iar 8,5 milioane de lei pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.
În același timp, 75% din buget ar urma să fie cheltuit pentru programe sociale. „Dar cât de mult ajută aceste măsuri pe termen lung? De exemplu, cheltuielile cu indemnizațiile pentru perioada rece rezolvă problema doar pentru un an. În același timp, sumele alocate pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei rămân modeste”, a conchis Gaidarji.
Din lipsă de bani, proiectele de investiții capitale au de suferit. Doar 15 milioane de lei au fost rezervate pentru 2025 în cadrul programului de investiții capitale. De exemplu, acum șase ani, această sumă era de câteva ori mai mare.
„Evident, cheltuielile de capital nu sunt o prioritate. Dar fără investiții în dezvoltare, este dificil să contezi pe îmbunătățirea calității vieții în regiune”, a declarat jurnalistul.
Mai mult de jumătate din bugetul total al Găgăuziei sunt bani din bugetul central al Republicii Moldova. Transferurile sunt destinate în principal întreținerii primăriilor, școlilor, grădinițelor și altor instituții.
„În 2025, transferurile vor reprezenta 58 la sută din totalul veniturilor sau 908,9 milioane de lei. Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din bugetul Găgăuziei depinde de deciziile luate la Chișinău. Orice instabilitate economică sau politică la nivel național poate afecta grav regiunea”, se arată în articol.
Gaidarji subliniază, de asemenea, ce trebuie schimbat pentru a îmbunătăți bugetul. Printre schimbările sugerate se numără: reducerea cheltuielilor autorităților, stimularea creșterii veniturilor proprii și creșterea ponderii investițiilor de capital.
