Eram la o lansare a unui număr de revistă „Granta”. Demult. La Londra. La „Frontline”, un club al ziariștilor englezi. Costul intrării era de 15 lire. Erau vreo 60 de scaune. Niciun loc liber.
De Ziua Culturii Naționale acoperim cu Eminescu: tirajul mediu per titlu pe piața românească de carte de sub 1000 de exemplare; cea mai mică piață de carte raportată la numărul de locuitori: 60 mln euro la 20 mln de locuitori (Slovenia cu 2 mln de locuitori are o piață de 75 de mln euro; Republica Moldova cu o populație mai mare decât a Sloveniei are o piață de carte estimată la 6 mln euro); România are 200 de librării (Republica Moldova are cca 60 de librării, date estimative).
Lansat recent, romanul lui Dan Alexe ”La apa morților” oferă spațiu pentru o plonjare adâncă în lumea comunismului românesc. Ca în cele mai pitorești zone subacvatice, zona satului Rămăieni din Bărăgan, încercuit de linia orizontului percepută ca ”apa morților” e locul populat de personaje inedite care oferă densitate și dinamică lumii în care crește și se constituie ca personalitate personajul principal.
Sunt două târguri importante pe piața de carte românească. Ambele au loc la București. Bookfestul de la începutul verii și Gaudeamusul de la începutul iernii. În mod obișnuit la ambele participă 2-3 edituri din Republica Moldova. Acoperindu-și singuri costurile.
Ministerul Culturii din Republica Moldova elaborează strategia culturii pentru următorii 10 ani. Oficial politicile culturale din Republica Moldova vor fi aliniate la dinamica schimbărilor sociale și economice, prin noua Strategie Națională pentru Cultură și Patrimoniu. La bază acestuia vor sta prioritățile de dezvoltare conform standardelor internaționale și acquisului european.
„Aicea-i și raiul și iadul”, cea mai recentă carte a scriitoarei Paula Erizanu este un mozaic impresionant de destine ale basarabenilor. Prin această carte Republica Moldova își relevă complexitatea, culoarea, dimensiunea potențialului uman și cultural. Oferă istoria din perspectiva umană și, la fel, poate fi considerată un studiu antropologic. Despre noua sa carte, cu Paula Erizanu, într-un interviu pentru Veridica.
Unul dintre primele evenimente la care am participat la cea de-a 77-a ediție a Târgului de Carte de la Frankfurt, cel mai mare astfel de eveniment din lume, a ținut de cenzura cărților pentru copii.
Donația, estimată la 700.000 de euro, a fost asigurată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.
Camera Națională a Cărții a Republicii Moldova a publicat Raportul anual pentru 2024. Am citit raportul și am selectat cele mai importante date pentru a crea o imagine a pieței editoriale din Republica Moldova.
El pledează pentru fluidizarea sau înlăturarea obstacolelor de natură procedurală în importul de cărţi dinspre Republica Moldova în România.
Printre măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan e și mărirea TVA-ului la carte. De la 5% la 9% sau la 19%. Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că „avem distorsiuni pe care legiuitorul le-a aplicat, le-a acordat cu bunăvoință de-a lungul anilor. Una dintre ele este chiar aceea cu TVA-ul pentru anumite produse sau servicii. Și avem multe, multe excepții, însă și ideea de excepție trebuie să fie uitată. Dispariția celei de-a doua cote reduse, rămâne numai una singură, de 9% și numai pentru alimente, medicamente și lemne de foc, este un lucru cât se poate de bun nu numai pentru veniturile bugetului, dar este bine pentru a pune ordine în economie”.
Printre măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan e și mărirea TVA-ului la carte. De la 5% la 9% sau la 19%.
Recent a lansat o nouă carte. ”M-a făcut mama existențialist” este un hibrid care însumă confesiuni delicate, memorii copleșitoare și un jurnal al unor gânduri tăioase. După o carieră jurnalistică de proporții, deschizând jurnalul nu vei afla prea multe din culisele acestei profesii a lui Constantin Cheianu. Ca mai în toate scrierile sale, indiferent de gen, procesele vizează subteranele lumii culturale, dar mai ales, capcanele, dilemele, traumele și constituirea eului. Despre toate acestea și nu numai, Constantin Cheianu vorbește într-un interviu pentru Veridica.
Uniunea Editorilor din Republica Moldova a încercat în nenumărate rânduri, cu diferiți actori politici, proiectul pentru subvenția traducerilor cărților naționale în străinătate. Abia în 2023 a fost acceptat proiectul. Iar în 2024 a fost anunțat concursul de către Ministerul Culturii pentru susținerea cărții naționale peste hotare. Pentru prima dată în cei peste 30 de ani de independență.
În timp ce dezinteresul față de cărți crește în ultimii ani pe ambele maluri ale Prutului, iar tot mai mulți oameni cred cu ochii închiși știrilor false ale propagandei ruse, autoritățile de la Chișinău pun în continuare obstacole în calea donatorilor de carte din România pentru Republica Moldova. Este unul din subiectele discutate de Veridica într-un interviu cu directorul Bibliotecii ASTRA din Sibiu, lectorul universitar Răzvan Pop.
Proiectul „Cartea deschisă” de promovare a lecturii, inițiat de președinta Maia Sandu, este, în prezent, în plină desfășurare. În paralel, un alt proiect, ”Scriitorii fără frontiere”, aduce la Chișinău scriitori din Romania, sau duce din Chișinău prin sate, în fața elevilor, autori de carte. E un program vast, iar scriitorii ca niciodată colindă școlile din Republica Moldova. Am vorbit despre importanța și impactul acestor proiecte, dar și desprte modul în care elevii de astăzi percep lumea din jurul lor, cu profesoara de limbă și literatură română la liceul ”Spiru Haret” din Chișinău, Mariana Jitari, într-un interviu pentru Veridica.md.
Nicolae Negru e cunoscut în Republica Moldova ca un comentator politic atent al realităților de la noi. Pentru cei care citesc și părerile altora decât propriile enunțuri. Incomod și tranșant, nu prea este agreat de clasa politică. Indiferent de culoare.