Realismul socialist și-a lăsat amprenta asupra metodelor de inducere în eroare a opiniei publice, cu care operează până astăzi Kremlinul. Scriitorii propagandiști nu pot promova falsuri pe picior egal cu presa și rețelele sociale, datorită cititorilor, care le declară vot de blam. Gândirea politic corectă nu ar trebui să ne sperie, pentru că nu este obligatorie în UE. Sunt opiniile scriitorului Alexandru Vakulovski, autorul cunoscutului roman „Pizdeț”, în cadrul unui interviu pentru Veridica.md.
Dumitru Crudu e unul din cei mai prolifici scriitori basarabeni. Și abil se manifestă pe mai multe dimensiuni literare, fiind un poet care contează, un dramaturg montat și un romancier ale cărui cărți se vând ca pâinea caldă.
Academia Regală Suedeză a anunțat câștigătorul celui mai prestigios premiu literar din lume, Premiul Nobel pentru Literatură. Laureatul acestei toamne este scriitorul maghiar László Krasznahorkai, 71 de ani.
FILIT reunește scriitori, traducători și editori din 11 țări.
Recent a lansat o nouă carte. ”M-a făcut mama existențialist” este un hibrid care însumă confesiuni delicate, memorii copleșitoare și un jurnal al unor gânduri tăioase. După o carieră jurnalistică de proporții, deschizând jurnalul nu vei afla prea multe din culisele acestei profesii a lui Constantin Cheianu. Ca mai în toate scrierile sale, indiferent de gen, procesele vizează subteranele lumii culturale, dar mai ales, capcanele, dilemele, traumele și constituirea eului. Despre toate acestea și nu numai, Constantin Cheianu vorbește într-un interviu pentru Veridica.
Scriitorul peruan a cîștigat, în 2010, premiul Nobel pentru literatură.
Marți, 25 februarie 2025, la 16.09 minute, a murit Vladimir Beșleagă. A fost unul dintre cei patru magnifici ai literaturii române din Basarabia care au salvat limba română și onoarea literaturii române de atunci. În anul 1966.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
„Romanul generației 80. (Geo)poetică”, reconceptualizată și adăugită, este a doua ediție a cărții recent lansată de editura Cartier, semnată de Maria Sleahtițchi. Autoarea Maria Șleahtișchi vorbește, într-un interviu pentru Veridica, despre acest volum consistent care vine să pună în discuție parcursul literaturii din Basarabia, raportat la tendințele universale ale literaturii.