Liuba Rusnac a fost desemnată câștigătoarea celei de-a VI-a ediții Book to Screen pentru romanul „Costul vieților noastre”, apărut în 2026 la Editura Cartier. Anunțul a fost făcut duminică, 1 noiembrie 2026, în cadrul galei de închidere a festivalului „Les Films de Cannes à Bucarest”.
Din 2018, după ce Nobelul a fost câștigat de scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, Academia Suedeză respectă un principiu: într-un an, distincția în domeniul literaturii este acordată unui bărbat, iar în anul următor unei femei.
Autoarea se află în prezent în Islanda, unde „asculta vântul”.
Spre deosebire de panourile publicitare care anunțau într-un timp Chișinăul drept cel mai frumos oraș din lume, literatura autohtonă e mai nemiloasă cu orașul. Însă, dincolo de insulte, e multă viață care se întâmplă în parcurile, curțile, cafenelele, cantinele, bibliotecile sau piețele orașului, consemnată în paginile literaturii noastre. De apartamentele sau casele private nici nu mai vorbim.
Cu ocazia celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, mi-am propus să fac o listă subiectivă, personală, cu lucrurile, creațiile, creatorii, natura care îmi place aici. Lista poate continua, cu fiecare an de independență. Ce ar intra pe lista ta?
Festivalul, care se desfășoară între 18 și 23 mai, include dezbateri, lecturi publice și întâlniri cu elevi și studenți, organizate în librării, teatre, muzee, universități și licee.
”LITERATURA ROMÂNĂ din REPUBLICA MOLDOVA 1991-2025” semnat de Mircea V. Ciobanu, e probabil cel mai consistent volum care vine să recomande literatura română la zi, scrisă în Republica Moldova. Volumul are și o prefață consistentă care explică parcursul sincopat pe care l-a traversat literatura din acest spațiu, recuperează nume și titluri constrânse de regim în anii puterii sovietici, așează la locurile lor valorile și mediocritatea și oferă o hartă pentru cei care vor să recupereze mai ușor valori literare basarabene.
Eram la o lansare a unui număr de revistă „Granta”. Demult. La Londra. La „Frontline”, un club al ziariștilor englezi. Costul intrării era de 15 lire. Erau vreo 60 de scaune. Niciun loc liber.
Lansat recent, romanul lui Dan Alexe ”La apa morților” oferă spațiu pentru o plonjare adâncă în lumea comunismului românesc. Ca în cele mai pitorești zone subacvatice, zona satului Rămăieni din Bărăgan, încercuit de linia orizontului percepută ca ”apa morților” e locul populat de personaje inedite care oferă densitate și dinamică lumii în care crește și se constituie ca personalitate personajul principal.
Realismul socialist și-a lăsat amprenta asupra metodelor de inducere în eroare a opiniei publice, cu care operează până astăzi Kremlinul. Scriitorii propagandiști nu pot promova falsuri pe picior egal cu presa și rețelele sociale, datorită cititorilor, care le declară vot de blam. Gândirea politic corectă nu ar trebui să ne sperie, pentru că nu este obligatorie în UE. Sunt opiniile scriitorului Alexandru Vakulovski, autorul cunoscutului roman „Pizdeț”, în cadrul unui interviu pentru Veridica.md.
Dumitru Crudu e unul din cei mai prolifici scriitori basarabeni. Și abil se manifestă pe mai multe dimensiuni literare, fiind un poet care contează, un dramaturg montat și un romancier ale cărui cărți se vând ca pâinea caldă.
Academia Regală Suedeză a anunțat câștigătorul celui mai prestigios premiu literar din lume, Premiul Nobel pentru Literatură. Laureatul acestei toamne este scriitorul maghiar László Krasznahorkai, 71 de ani.
FILIT reunește scriitori, traducători și editori din 11 țări.
Recent a lansat o nouă carte. ”M-a făcut mama existențialist” este un hibrid care însumă confesiuni delicate, memorii copleșitoare și un jurnal al unor gânduri tăioase. După o carieră jurnalistică de proporții, deschizând jurnalul nu vei afla prea multe din culisele acestei profesii a lui Constantin Cheianu. Ca mai în toate scrierile sale, indiferent de gen, procesele vizează subteranele lumii culturale, dar mai ales, capcanele, dilemele, traumele și constituirea eului. Despre toate acestea și nu numai, Constantin Cheianu vorbește într-un interviu pentru Veridica.
Scriitorul peruan a cîștigat, în 2010, premiul Nobel pentru literatură.
Marți, 25 februarie 2025, la 16.09 minute, a murit Vladimir Beșleagă. A fost unul dintre cei patru magnifici ai literaturii române din Basarabia care au salvat limba română și onoarea literaturii române de atunci. În anul 1966.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
„Romanul generației 80. (Geo)poetică”, reconceptualizată și adăugită, este a doua ediție a cărții recent lansată de editura Cartier, semnată de Maria Sleahtițchi. Autoarea Maria Șleahtișchi vorbește, într-un interviu pentru Veridica, despre acest volum consistent care vine să pună în discuție parcursul literaturii din Basarabia, raportat la tendințele universale ale literaturii.