Într-un interviu la Forumul Economic Mondial de la Davos, Dorin Recean a acuzat Rusia că încearcă să creeze instabilitate în Republica Moldova pentru formarea unui guvern pro-Moscova după alegerile legislative prevăzute pentru toamnă.
Noul episod de criză energetică provocată de Rusia în Republica Moldova se developează din ce în ce mai mult drept o partidă de șah în care adversarii mută strategic, pe rând, diverse piese pe tabla de joc.
Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică, cu rate ridicate de incertitudine, atât în ceea ce privește asigurarea cu resurse energetice, cât și în ceea ce ține de la valoarea facturii pe care va trebui să o plătească pentru a ieși din această iarnă.
Moscova și Tiraspolul urmăresc un scenariu de destabilizare a situației din R. Moldova, prin intensificarea retoricii împotriva Chișinăului, de defăimare a autorităților constituționale și de diseminare a fricii și nesiguranței în rândul cetățenilor, declară Biroul politici de reintegrare, într-un comentariu pe marginea recentelor declarații concertate ale Tiraspolului și Ambasadei Federației Ruse despre situația din stânga Nistrului.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă a declarat că actuala criză energetică din Republica Moldova este mai mult decât o problemă economică, ea este parte a unui plan mai mare de manipulare și propagandă rusească menit să genereze frică și nemulțumire pe ambele maluri ale Nistrului.
Printre provocările orchestrate de Rusia împotriva Republicii Moldova, care vor crește constant până la parlamentarele din 2025, se numără și refuzul Tiraspolului de a primi gaze naturale de pe malul drept al Nistrului. În această iarnă, unii moldoveni vor plăti pentru căldură sume exagerate, din cauza incompetenței fostelor guvernări, iar misiunea de pace în Ucraina a lui Donald Trump nu trezește prea mult optimism. Declarațiile îi aparțin deputatului PAS, Oazu Nantoi, expert pe problema transnistreană, și au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Veridica.
Criza energetică, pregătirile pentru depășirea ei și posibilele scenarii ale evoluțiilor ulterioare au fost principalele subiecte abordate în presa din stânga Nistrului în săptămâna 16-23 decembrie a.c. Regimul de la Tiraspol continuă să acuze Chișinăul că s-ar face vinovat de provocarea acestei crize.
Cum va gestiona Chișinăul o posibilă criză energetică și umanitară care ar putea apărea în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, ca urmare a sistării livrărilor de gaze de către Rusia în stânga Nistrului? Răspunsul la această și alte întrebări în găsiți în interviul cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.
Nici Federația Rusă, nici Ucraina nu împiedică livrarea de gaze naturale în Transnistria. Trebuie doar să se ajungă la un acord, să fie întreprinse acțiuni concrete, însă Moldovagaz nu face acest lucru, deși „mingea este acum pe terenul Republicii Moldova”, a declarat liderul autoproclamat de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Totodată, Uniunea Europeană este văzută ca unul din cei mai importanți susținători ai regiunii și depășește Rusia ca preferință de trai.
Posibila sistare a livrărilor de gaze naturale rusești în regiunea transnistreană, cu începere de la 1 ianuarie 2025, când Ucraina nu va mai permite tranzitul pe teritoriul său, a fost cel mai mediatizat subiect în presa de la Tiraspol în ultimele zile.
Autoritățile de la Chișinău ar invoca motive inventate pentru a nu rambursa datoriile la gazele naturale accumulate față de de Gazprom, susține presa subordonată Kremlinului.
Atitutinea Chișinăului s-a schimbat, în cadrul ultimelor negocieri, și s-ar putea ajunge la anumite cedări în fața Tiraspolului pe problema reglementării transnistrene, susține așa-zisul ministru de externe al regiunii separatiste transnistrene, Vitali Ignatiev, citat de TSV.
Întrevederea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu diplomații americani de la Chișinău, opiniile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, despre procesul de reglementare a problemei transnistrene și turul II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova au fost cele mai importante subiecte dezbătute de presa din regiunea transnistreană în ultimele zile.
Războiul de la Nistru a fost declanșat din cauza agresiunii forțelor armate din dreapta Nistrului, forțele separatiste din regiune au luptat pentru dreptul locuitorilor din regiune de a locui pe propriul teritoriu, iar militarii ruși au oprit acest conflict armat și au adus pacea, transmite postul TV Pervîi Pridnestrovski de la Tiraspol.
Presa din regiunea transnistreană a reflectat extrem de redus desfășurarea alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Între Transnistria și Moldova există o ruptură civilizațională, ambele „state” au vectori de dezvoltare prea diferiți și, de aceea, nu pot fi împreună, susține șefa Catedrei de științe politice de la cea mai mare universitate din stânga Nistrului, Svetlana Osipova.
Autoritățile de la Chișinău ar institui blocaje economice în stânga Nistrului, invocând necesitatea armonizării legislației naționale cu cea europeană. Acest lucru ar pune tot mai multă presiune pe Transnistria, deciziile Chișinăului fiind luate pe fundalul apropierii referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană.
Cod galben de amenințare teroristă, schimbarea modului de plată a pensiilor, proiectul de buget al regiunii separatiste transnistrene pentru 2025 sunt doar câteva dintre subiectele reflectate în presa de la Tiraspol în ultimele zile.