Oligarhul fugar Ilan Șor rămâne în continuare vârful de lance al războiul hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova cu scopul stabilit de a deraia statul din parcursul său european prin orice mijloace. Rețeaua sa de influențare a votului cuprinde elemente și figuri criminale care acționează piramidal de sus în jos.
Conducătorii rețelei Șor se află la Moscova, iar tehnicile de comunicare și de operare a acestei rețele s-au îmbunătățit de la an la an, ceea ce face dificilă muncă organelor de drept pentru a combate acțiunile maligne lansate de Ilan Șor și oamenii săi la indicațiile Federației Ruse.
Cu toate acestea, partidele controlate la vedere de oligarhul fugar Ilan Șor nu vor participa la aceste alegeri parlamentare din 28 septembrie a.c., însă mașinăria de vot contra plata pusă în funcțiune în ultimii ani de oligarhul aflat la Moscova riscă în continuare să altereze rezultatul votului democratic al cetățenilor Republicii Moldova la acest scrutin.
Curtea Supremă de Justiție a respins, pe 16 august, recursul depus de Formațiunile politice „Șansă”, „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”, membre ale blocului „Victorie” afiliat fugarului Ilan Șor, împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale, care le-a exclus din lista concurenților electorali, pe data de 21 iulie a.c.
Ministerul Justiției a depus, pe 11 august a.c., cererea de chemare în judecată împotriva Partidului „Renaștere”, Partidului „Șansă”, Partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidului „Victorie”.
Toate aceste decizii au la bază trecutul criminal al lui Ilan Șor, inclusiv condamnarea sa în aprilie 2023 la 15 ani în dosarul legat de furtul miliardului, dar și sancțiunile internaționale aplicate lui Șor și grupului său criminal.
Anterior deciziilor autorităților de la Chișinău, Consiliul UE a aprobat, pe 15 iulie a.c., o listă extinsă a politicienilor moldoveni care sunt sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.
În lista de sancțiuni a Consiliului UE figurează lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului pro-rus Șor, scos în afara legii. Mai precis, este vorba despre șapte persoane: Alexandru Beșchieru, liderul partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”; Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”; Vadim Grozavu, liderul partidului „Victorie”;; Alexei Lungu, liderul partidului „Șansă”; Alexandr Nesterovschi, deputat fugar, membru al partidului „Renaștere”; Natalia Parasca, lidera partidului „Renaștere”; Irina Lozovan, deputata fugară, membră a partidului „Renaștere”.
Cu toții sunt acuzați de acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței, precum și a democrației, a statului de drept și a stabilității Republicii Moldova.
Deocamdată, în cursa electorală se mai află Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, care ar putea beneficia de votului rețelei de viciere a votului condusă de Ilan Șor. Este incert însă dacă schema lui Șor va lucra în favoarea partidului “Moldova Mare” a Victoriei Furtună, sau dacă voturile controlate de rețeaua oligarhului fugar va oferi aceste voturi către ați concurenți electorali mai bine cotați pentru a le betona rezultatul final.
În slujba Rusiei: “spălătorul de bani” al Kremlinului
Toată această schemă de fraudare a votului din Republica Moldova, precum și experiența sa în afaceri oneroase din zona de spălare a banilor l-a trecut la nivelul următor pe Ilan Șor. El este acum piesă importantă din angrenajul pus în scenă pentru a ocoli sancțiunile financiare internaționale impuse Rusiei de către Occident.
Structurile financiare puse la punct de Ilan Șor colaborează direct cu băncile de stat din Federația Rusă, dezvoltă criptomonede și contribuie la formarea unei alternative la sistemul bancar internațional SWIFT. Astfel de scheme în care este implicat Șor și companiile sale funcționează deja în Uzbekistan, Kârgâzstan, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Mongolia.
Ilan Sor a ajuns la Moscova undeva în 2024, după ce a părăsit Israelul, țara sa de rezidență începând din iunie 2019, atunci când a fugit simultan din Republica Moldova cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, liderul de facto al Partidului Democrat și al cabinetului Pavel Filip.
Pe 4 septembrie a.c. Ilan Șor, în calitatea sa de șef al companiei A7, împreună cu șeful Promsvyazbank, Piotr Fradkov, instituție bancară a Ministerului Apărării al Federației Ruse, au ieșit la raport în fața liderului de Kremlin, Vladimir Putin, pentru ai prezenta acestuia activitatea combinată a celor două entități financiare ce lucrează la diverse scheme de ocolire a sancțiunilor internaționale.
„Îi sunt recunoscător lui Vladimir Vladimirovici (Putin – n.r.) pentru atenția acordată și oportunitatea de a împărtăși rezultatele activității companiei noastre A7. Sprijinul la un asemenea nivel este o dovadă solidă a importanței proiectului comun, condus de Piotr Fradkov. În condițiile sancțiunilor și restricțiilor, mediul de afaceri are nevoie de ajutor pentru efectuarea plăților internaționale. Iar noi oferim acest sprijin — la nivel global și în orice valută”, se precizează într-o postare publicată pe canalul de Telegram al Blocului „Victorie”.
Compania A7 a fost a fost înființată de Promsvyazbank și oligarhul Ilan Șor pe 2 septembrie 2024, în ajunul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional privind aderarea la UE din Republica Moldova. Compania mai este specializată în eludarea sancțiunilor, inclusiv prin criptovalută, în prestarea serviciilor financiare, împrumuturi și alte tipuri de activități financiare.
Pe 15 iulie a.c., A7 a fost introdusă de UE în lista de sancțiuni, sub acuzația că ar fi intermediat transferul ilegal de bani bani alegătorilor din Moldova. Plățile făcute de compania A7 a lui Șor au fost oferite în schimbul voturilor împotriva referendumului și pentru anumiți candidați la alegerile prezidențiale.
În viziunea UE, A7 este responsabilă pentru acțiuni care subminează sau amenință democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova.
La rândul său, Promsvyanank a fost introdusă în lista de sancțiuni a UE imediat după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Instituția este o bancă de stat rusă, care oferă sprijin financiar sectorului de apărare rus și armatei ruse și este condusă direct de Vladimir Putin.
Banca oferă oferă sprijin financiar atât pentru acțiunile militare în Ucraina, cât și pentru finanțarea războiului hibrid în Republica Moldova.
Scheme de spălari de bani, criptomonede și eludarea sancțiunilor
Și SUA au dezvăluit la începutul acestui an o nouă schemă de eludare a sancțiunilor impuse Rusiei, în care este implicat Ilan Șor.
Noile măsuri restrictive anunțate de Departamentul Trezoreriei din SUA vizează „un canal secret de plată” pentru exporturi sensibile și o instituție financiară din Kârgâzstan care sprijină complexul militar și industrial al Rusiei.
Oligarhul Ilan Șor, stabilit în Rusia, a fost „implicat în discuțiile privind rolul băncii Keremet Bank din Kârgâzstan în schema de eludare a sancțiunilor”, precizează Trezoreria SUA.
Potrivit autorităților americane, cel puțin din vara anului 2024, reprezentanții băncii kârgâze Keremet și-au coordonat acțiunile cu oficiali ruși și cu banca Promsvyazbank (PSB) din Rusia, pentru a pune în aplicare o schemă de eludare a sancțiunilor.
Banca Keremet avea misiunea de a „facilita transferurile transfrontaliere” în numele Promsvyazbank.
De asemenea, RISE Moldova a dezvăluit luna trecută cum Șor a acționat prin intermediul unui server ascuns și site-uri de transferuri financiare în Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite. Mai precis, Șor a folosit platforma de criptomonede Grinex, înregistrată în Kârgâzstan care a apărut la scurt timp după închiderea Garantex – bursa rusească acuzată de spălare de bani și sprijinire a criminalității cibernetice.
Potrivit Financial Times, în doar patru luni, prin Grinex au fost procesate tranzacții de aproximativ 9,3 miliarde de dolari folosind token-ul A7A5, lansat în februarie 2025 și legat direct de rubla rusă. Creatorii acestui token sunt compania lui Șor și banca rusă PSB (Promsvyazbank).
Lichefierea criptomonedelor în Republica Moldova
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a atras atenția în mai multe rânduri în cadrul unor interviuri televizate că rețeaua Șor aplică schemă finanțărilor acțiunilor maligne ale Rusiei, folosind criptomonede care sunt transformate în bani lichizi, în Republica Moldova, inclusiv în regiunea separatistă transnistreană.
În ultimele luni, autoritățile au destructurat mai multe rețele de lichefiere a banilor din criptomonede afiliate Rusiei și lui Ilan Șor care acționat pe teritoriul Republicii Moldova.
“Săptămâna precedentă, am avut avem vreo cinci - șase reținuți din ăștia care asigură procesul de lichefiere. Toți sunt din categoria respectivă. Unul, la un moment dat, nu mai avea lei moldovenești ca să asigure procesul de lichefiere și și-a vândut apartamentul ca să asigure funcționarea procesului […] este vorba de persoane afiliate care au fost utilizate pentru diferite situații - companii, instituții etc. - în această întreagă perioadă de activitate a organizației Șor. În anul trecut, am avut persoane care nu aveau nimic cu schimburile valutare, o făceau din interes economic prin acest transfer de cripto și lei către persoane. În anul acesta, practic, toți care au fost documentați fac parte din rețea, persoane implicate și în alte acțiuni organizate de Șor”, a spus Cernăuțeanu într-un interviu pentru Veridica.
La o percheziție din 16 septembrie a.c., autoritățile au descoperit că unul dintre liderii unui mic grup care se ocupa de “lichefierea” criptomonedelor era Ion Perju, fost polițist condamnat la 10 ani de închisoare pentru omorul lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009, dat în urmărire internațională din 2015. Acum acesta lucra pentru gruparea Șor, folosea mai multe identități și schimba frecvent domiciliul.
“Republica Moldova a fost un câmp de testare pentru mai multe scheme, fie că este vorba de cripto, fie de tactici ale războiului hibrid. Și, invers, după impactul dezinformării în România pe TikTok, observăm că se întâmplă ceva similar la noi acum. Suntem practic în aceeași situație”, a mai spus Cernăuțeanu.
Scoaterea în afara legii a Partidului Șor
Pe 19 iunie 2023, Curtea Constituțională a decis scoaterea în afara legii a Partidului Șor. Decizia a venit după ce pe 9 noiembrie 2023, Guvernul a aprobat sesizarea înaintată de Ministerul Justiției în adresa Curții Constituționale, prin care se cere scoaterea Partidului Politic Șor în afara legii.
În solicitarea Cabinetului de Miniștri au fost invocate mai multe motive care ar permite declararea neconstituționalității formațiunii, fiind vorba de finanțarea ilegală și excluderea repetată din mai multe curse electorale din cauza acestui motiv.
Judecătoarea Curții Constituționale, Domnica Manole, a menționat că s-a stabilit că în mai multe scrutine în care au participat concurenții electorali ai formațiunii Șor a fost încălcat principiul de finanțare transparentă.
“După ce Ilan Șor a părăsit teritoriul țării, formațiunea a început să primească bani într-un mod netransparent. Totodată, există persoane apropiate acestuia care asigură introducerea și distribuirea banilor. La fel, s-a stabilit remunerarea persoanelor pentru participarea la acțiuni de protest. Primirea și transmiterea banilor avea loc în oficiile teritoriale ale partidului. Sancțiunile aplicate de autoritatea electorală nu au împiedicat partidul să continue acțiunile de finanțare ilegală. Astfel, CC a stabilit că activitatea formațiunii nu corespunde principiilor democratice”, a explicat Domnica Manole.
Condamnarea în furtul miliardului
Decizia Curții Constituționale a fost emisă la scurt timp după ce Ilan Șor a fost condamnat de către magistrații Curții de Apel Chișinău, pe 13 aprilie 2023, la 15 ani de închisoare cu executare.
În iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere în dosarul denumit generic “Furtul miliardului”. Mai exact, devalizarea premeditată a trei bănci private de sumă totală de circa un miliarde de dolari.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2023, Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare. Instanța de apel l-a privat pe Șor de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar, pe un termen de cinci ani, și a dispus încasarea de la el a 5,2 miliarde de lei, suma ce ulterior a făcut obiectul sechestrului pus în prezent de autorități pe diverse bunuri ale lui Șor din Republica Moldova.
Ilan Șor se eschivează în continuare de la aplicarea sentinței, după ce a fugit în iunie 2019 din Republica Moldova, simultan cu oligarhul Vlad Plahotniuc.
Creierul operațiunii “Furtul miliardului”
Ilan Șor a fost aparent creierul schemei de delapidare denumită “Furtul miliardului” ce s-a desfășurat între 2012 și 2014.
Schema s-a desfășurat cu girul transpartinic al clasei politice de la Chișinău și sub nasul autorităților competente în prevenirea infracțiunilor economice, dar și a Băncii Naționale a Moldovei.
Astfel, din în luna aprilie 2014, Șor a devenit președinte al Consiliului de Administrație al Bancii de Economii din Moldova (BEM), însă pe atunci, banca era deja sub controlul său. La fel ca și Unibank și Banca Socială. Din aceste trei bănci, între 2012 și 2014, a fost sustras un miliard de dolari, cu mențiunea că circa 70% din sumă a fost sustrasă sub formă de credite cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 2014.
În urma scrutinului de atunci, la putere au ajuns tot partidele din fosta Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) și astfel a început o luptă acerbă între fostul premier Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și oligarhul Vlad Plahotniuc, cel care conducea de facto Partidul Democrat (PD), ambii fiind implicați în această operațiune a “furtului miliardului”.
Aici intervine și rolul lui Ilan Șor, cel care ani de zile s-a aflat în relații de influență și afaceri cu Filat. Pe timpul premierul Filat, o parte din proprietățile sindicatelor din Republica Moldova au trecut în proprietatea sa. La fel, Șor și-a consolidat poziția pe piața magazinelor de tip duty-free. De asemenea, în august 2013, Aeroportul Internațional Chișinău a fost dat în concesiune pe 49 de ani firmei „Avia Invest” afiliată lui Ilan Șor.
Șor a început să ducă o viața extravagantă cu petreceri de lux, zboruri în avioane private și multe credite contractate de la bănci sau oameni de afaceri din Republica Moldova.
Începuturile în politică, legate de imunitate pentru “furtul miliardului”
Intrarea directă a lui Șor în politică este legată de momentul plasării sale în arest la domiciliu pe 6 mai 2015 și anchetarea în dosarul “furtul miliardului”. În iunie 2015, acesta este ales primar al orașului Orhei din partea partidului prorus „Ravnopravie” (Egalitate).
Consiliul Mișcării „Ravnopravie” a acceptat cererea de demise a Valerii Klimenco din funcția de președinte pe data de 19 iunie 2016, și l-a ales în locul său pe Ilan Șor.
La scurt timp, Șor va prelua partidul de la Valeri Klimenko și îi va face un „rebranding” politic, transformându-l în Partidul Șor. Pentru o și mai mare popularitate în plan local, Șor va investi în echipa de fotbal Milsami Orhei care va câștiga și campionatul Republicii Moldova în sezonul 2014-2015.
La 25 septembrie 2016 s-a desfășurat Congresul VII al Mișcării „Ravnopravie”, la care a fost adoptat un nou statut, iar denumirea de Mișcarea social-politică „Ravnopravie” a fost modificată în Partidul Politic „Șor” și au fost alese noi organe naționale.
Modificările efectuate au fost înregistrate de Ministerul Justiției la 7 noiembrie 2016. Partidul Politic „Șor” a participat la alegerile președintelui Republicii Moldova din 30 noiembrie 2016. Inna Popenco a fost candidata sa. La solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Curtea de Apel Chișinău a anulat, printr-o decizie din 21 octombrie 2016, înregistrarea Innei Popenco în cursa electorală, din cauza utilizării unor mijloace financiare nedeclarate.
În prezent, Ilan Șor reprezintă poate cea mai mare amenințare la procesul democratic al votului în Republica Moldova, iar situația în care se află de a fi folosit de Moscova pentru a-și păstra libertatea pune presiune pe el pentru acțiuni care să dea rezultate așteptate de Kremlin.
