El a declarat că decizia sa de a-și depune mandatul este un gest de responsabilitate.
La 14 iunie 2026, într-o atmosferă triumfalistă, a avut loc cel de-al IV-lea congres al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul căruia a fost elogiată contribuția formațiunii la actul de guvernare a Republicii Moldova, cu precădere cea legată de integrarea europeană. Doar peste câteva zile, o investigație jurnalistică realizată de Ziarul de Gardă a scos la suprafață modul defectuos de administrare a întreprinderii de stat MoldATSA, a salariilor exagerate la această întreprindere, a angajărilor ilegale fără concurs și a relațiilor informale între membri ai PAS și conducerea MoldATSA.
Demisia premierului Alexandru Munteanu a fost determinată de modul în care a fost inițiată implementarea reformei fiscale, dar nu a reprezentat o acțiune calculată. În schimb, ea oferă partidului aflat la putere oportunitatea de a-și asuma pe deplin responsabilitatea pentru actul de guvernare. De cealaltă parte, opoziția face abuz de informații false, pentru a promova ideea unor disensiuni în PAS, care ar conduce la alegeri anticipate. Despre aceste teme Veridica a discutat într-un interviu cu expertul asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, fost purtător de cuvânt al Guvernului Recean, Daniel Vodă.
Deși s-a extins fulgerător, ca un foc de paie, afectând carierele unor înalți funcționari și deputați, aparentul deznodământ în scandalul de la MoldATSA - demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu – a luat prin surprindere pe toată lumea.
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. (...) În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”. Aceasta a fost esența mesajului de pe Facebook prin care premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat propria demisie și, respectiv, a întregului cabinet de miniștri, în contextul unui amplu scandal care afectase deja imaginea guvernării în ansamblu, dar și a unei reforme a politicii bugetar-fiscale, nepopulare inclusiv în rândul propriilor miniștri. În principiu, premierul Munteanu a comunicat la final, la fel cum a făcut-o pe parcursul celor opt luni de mandat - defectuos, fără personalitate și defensiv.
Premierul R. Moldova și-a anunțat demisia pe 3 iulie, la opt luni de la învestire, motivând că nu își mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile sale.
Singura tensiune discutată în relațiile cu fostul prim-ministru a vizat interacțiunea acestuia cu ministrul Educației și Cercetării, a precizat președinta.
Munteanu spune că a decis să demisioneze după ce a ajuns la concluzia că nu își mai poate exercita funcția în conformitate cu principiile și convingerile sale.
Un control a scos la iveală nereguli, un management defectuos, pierderi financiare și abateri în realizarea lucrărilor de împădurire.
Președinta a anunțat un pachet de măsuri pentru reformarea modului în care sunt numiți conducătorii instituțiilor publice și sunt administrate întreprinderile de stat.
Președintele PAS, Igor Grosu, recunoaște că au existat erori în gestionarea întreprinderii de stat MoldATSA și spune că partidul își asumă responsabilitatea pentru lipsa unor verificări și intervenții la timp.
El a explicat că Agenția Proprietății Publice este instituția responsabilă de monitorizarea activității MoldATSA și că își asumă responsabilitatea în acest caz.
Deputatul PAS a invocat „responsabilitatea” pentru situația creată în jurul întreprinderii de stat MoldATSA.
La Belgrad circulă zvonuri că va încerca să devină din nou prim-ministru.
Corpul de Control al prim-ministrului este o structură din cadrul Cancelariei de Stat care monitorizează activitatea autorităților administrației publice centrale și efectuează controale la solicitarea premierului.
Cel mai probabil succesor – rivalul său din partid Andy Burnham.
Decizia vine în urma unei investigații realizată de Ziarul de Gardă, care a constatat că Dumitru Vangheli, șeful Întreprinderii de Stat „Moldatsa”, a inclus informații false în CV.
Teofan Savu, Arhiepiscop de Iași și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a fost desemnat să conducă interimar Mitropolia Basarabiei.
Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Petru, a depus la 27 mai 2026 cererea de retragere din slujirea de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, invocând motive de vârstă, sănătate și binele Bisericii, transmite Biroul de presă al Patriarhiei Române.
Potrivit unei înregistrări audio, cel considerat de criticii de specialitate un actor mediocru, colecționar de sinecuri politice, a folosit un limbaj obscen într-o discuție despre Radio Chișinău și ruși.
„Votul exprimat este, în primul rând, responsabilitatea mea, în calitate de conducător al instituției”, a spus Vlad Țurcanu.
Echipa sa executivă a rămas fără susținere majoritară în parlament.
Ea a declarat că va contesta decizia primarului Ion Ceban, pe care-l acuză de abuz de putere.
I se reproșează că sistemele anti-drone nu au fost desfășurate suficient de rapid.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obţine 34% din voturi.
El i-a invitat la noi discuții pe liderii partidelor pe care le-a numit pro-europene.
Portofoliile rămase vacante ar urma să fie gestionate, interimar, de miniștrii partidelor rămase în coaliție – PNL, USR și UDMR.
Un membru al partidului conservator de guvernământ ocupase un post pentru care n-avea diplomele universitare necesare.
Procurorii demiși sunt Eugeniu Trocin, Veaceslav Vacari și Elena Panfil.
Se speculează că acesta își va forma propriul partid politic, pentru a candida la viitoarele alegeri parlamentare.
Predecesorul său, demisionarul Daniel David, devenise unul dintre cei mai impopulari membri ai actualului cabinet.