În timp ce partidele pro-ruse din Republica Moldova se mobilizează ca niciodată înainte de alegerile parlamentare din acest an, fiind încurajate pe toate căile de Moscova și Tiraspol, actuala guvernarnare face prea puțin pentru a fortifica forțele pro-europene. În aceste condiții, riscăm să ne trezim în scurt timp cu un regim polițienesc, similar celui din țara lui Putin. Este una din declarațiile făcute de doctorul în istorie și analistul politic Anatol Țăranu, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia, în cadrul unui interviu pentru Veridica.md.
Susținătorii Partidului Acțiune și Solidaritate afirmă că Forțele Armate ale Ucrainei ar putea ataca Republica Moldva, dacă alegătorii vor vota la alegerile parlamentare partidele pro-ruse, scrie presa de la Moscova.
Anul politic 2024 în Republica Moldova a fost unul complicat, dar totuși poate fi considerat unul pozitiv. Principalul rezultat al acestui an este că Republica Moldova și-a menținut traiectoria europeană. Într-o anumită măsură, chiar și-a consolidat parcursul european. Începând cu 2024, integrarea europeană a devenit „proiectul de țară” al Republicii Moldova. Tot în 2024, au început și negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Președintele formațiunii Igor Grosu a declarat că este crucial ca românii basarabeni să se mobilizeze mai mult ca niciodată pentru a o susține pe candidata pro-europeană..
Cea mai importantă întrebare care frământă mințile pro-europenilor din Republica Moldova este dacă PAS și Maia Sandu ar mai putea reporta o victorie similară cu cea de la prezidențiale și de la referendum. Însă scorul din primul tur al prezidențialelor și apoi trecerea la mustață a referendumului ar trebui să fie un moment de analiză politică profundă. Erodarea preț de aproape patru ani, la pachet cu o serie de strategii politice îndoielnice, transformă ecuația puterii de la Chișinău într-una foarte complicată.
Cea mai importantă întrebare care frământă mințile pro-europenilor din Republica Moldova este dacă PAS și Maia Sandu ar mai putea reporta o victorie similară cu cea de la prezidențiale și de la referendum. Însă scorul din primul tur al prezidențialelor și apoi trecerea la mustață a referendumului ar trebui să fie un moment de analiză politică profundă.
Referendumul și alegerile prezidențiale, recent încheiate, au marcat, fără îndoială, viața politică moldovenească. Impactul emoțional pe care l-a avut referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova (care a trecut la limită) și riscul pierderii de către Maia Sandu a alegerilor prezidențiale în turul II a determinat guvernarea să promită că vor urma remanieri în cabinetul de miniștri și că va fi accelerată reforma justiției.
Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, a fost înregistrată astăzi, 12 septembrie, de Comisia Electorală Centrală.