Alegerile prezidențiale din România au developat un nou episod din războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva României și a Republicii Moldova. Deși candidatul sprijin de Moscova pentru viziunile sale suveraniste și pliabile pe toate narațiunile propagandei ruse nu a câștiga cursa pentru Palatul Cotroceni, Rusia a pregătit abil terenul pentru “tactica pârjolirii terenului” după acest eșec.
Miza alegerilor prezidențiale din România este poate cea mai mare de până acum, deoarece vine într-un context regional tulbure. Cetățenii Republicii Moldova, care dețin și cetățenia română, au trecut de un milion de persoane, iar trendul din ultimii ani arată o dorință tot mai crescută a acestora de a se implica în viața politică a cetății de peste Prut.
Un nou episod legat de zona politicului și a justiției a scandalizat opinia publică pentru a ecrana problemele reale ale sistemului juridic. Ca la un spectacol de iluzionism, asistăm la mutarea atenției pe niște teme secundare, când în această perioada s-au pronunțat sau sunt pe cale de a fi emise sentințe în cazul unor figuranți importanți din dosarele legate de fraudările succesive ale alegerilor precedente de către proxy-urile Rusiei în Republica Moldova. Toate legate de gruparea politico-criminală a lui Ilan Șor.
Republica Moldova așteaptă în următoarele săptămâni prima tranșă din cel mai mare ajutor financiar primit în istoria sa recentă de la desprinderea de defuncta URSS în 1991. În următorii trei ani de zile, Uniunea Europeană a decis să acorde Chișinăului o infuzie de 1,9 miliarde de euro.
Regimul separatist de la Tiraspol se luptă în aceste zile pentru supraviețuire. Pretinșii lideri de peste Nistru sunt în fața unei dileme existențiale ce urmează să modeleze viitorul regiunii. Fie fac o înțelegere cu UE și Chișinău și rămân să spolieze regiunea cât mai mult timp posibil, fie rămân loiali intereselor Rusiei și ascultă obedient ordinele Kremlinului.
Noul episod de criză energetică provocată de Rusia în Republica Moldova se developează din ce în ce mai mult drept o partidă de șah în care adversarii mută strategic, pe rând, diverse piese pe tabla de joc.
Criza energetică pe care Rusia ar putea-o provoca regiunii separatiste transnistrene și implicit Republicii Moldova a împărțit opinia publică în două tabere. Există acea tabără a “hardlinerilor” (inflexibililor - n.r.) care doresc cu orice preț reintegrarea regiunii în virtutea dreptului legitim constituțional al Republicii Moldova ca autoritățile de la Chișinău să controleze tot teritoriul țării pe ambele maluri ale Nistrului.
Cea mai importantă întrebare care frământă mințile pro-europenilor din Republica Moldova este dacă PAS și Maia Sandu ar mai putea reporta o victorie similară cu cea de la prezidențiale și de la referendum. Însă scorul din primul tur al prezidențialelor și apoi trecerea la mustață a referendumului ar trebui să fie un moment de analiză politică profundă.
Deși părea un lucru relativ ușor, cursa prezidențială din Republica Moldova a devenit o luptă la baionetă. Este o ciocnire existențială între două tipuri de viitor. Unul alături de Uniunea Europeană și valorile Vestului, cealaltă variantă reprezintă o revenire la metehnele trecutului cu un stat cleptocratic pe intern și manevrat de Rusia pe extern.
O știre importantă a trecut aproape neobservată în spațiul mediatic de la Chișinău. Este vorba despre ședinta Consiliul Suprem de Apărarea a Țării (CSAT) din 19 septembrie de la București în care Republica Moldova a avut un rol dominant în contextul unor discuții foarte importante despre securitatea regiunii.
Alegerile prezidențiale din 20 octombrie se anunță unele atipice. Asistăm din nou la un spectacol de iluzionism în care personajele sunt atent pregătite pentru a intra în scena. Măștile vor cădea și actorii se vor developa după partitura pregătită de Moscova. Puzderia de candidați din zona pro-Kremlin și pro-oligarhică ar putea părea la prima vedere un haos și o dezorientare a Moscovei, dar lucrurile nu sunt atât de simple și se mizează pe o țintă pe termen scurt-mediu.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
