Vladimir Putin este convins că granițele Ucrainei se vor baza pe voința populației prin respectarea dreptului internațional, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Hotărârea Curții Constituționale cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare.
Mesajele pro-Kremlin, răspândite prin rețele de influență și politicieni de la Chișinău, funcționează ca o „picătură chinezească” menită să erodeze încrederea publicului în viitorul european al țării.
Duminică, pe 3 noiembrie, vor avea loc unele dintre cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean).
Astfel Constituția R. Moldova va fi completată cu un nou titlu „Integrarea în Uniunea Europeană”.
Preoții moldoveni, care au plecat la Moscova înainte de referendum, au purtat discuții private cu cineva, într-un birou de la fabrica de obiecte bisericești Sofrino, despre care toți evită să vorbească. Declarațiile au fost făcute de preotul Pavel Borșevschi, protopop de Botanica (mun.Chișinău) și paroh al Bisericii „Sf. Dumitru” din capitală, în cadrul unui interviu despre minciună pentru Veridica.
Referendumul a fost un eșec al autorităților de la Chișinău, iar rezultatul de 50,35% în favoarea aderării la Uniunea Europeană și 49,65% împotrivă a fost obținut în ultimul moment, deci a fost fraudat, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Exrene de la Moscova, Maria Zaharova.
Comisia Electorală Centrală a declarat valabil referendumul republican constituțional și a aprobat, în cadrul ședinței de vineri, 25 octombrie, procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la referendumul din 20 octombrie 2024.
Evenimentele care au marcat de departe această săptămână au fost alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, victoria lui Vladimir Plahotniuc în fața Consiliului Uniunii Europene și pregătirea dezbaterilor electorale dintre cei doi candidați electorali care au ajuns în cel de-al doilea tur de scrutin – Maia Sandu (42,49%) și Alexandr Stoianoglo (25,95%).
Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) a depus o plângere la Comisia Electorală Centrală, semnalând încălcări la secțiile de votare din străinătate în timpul alegerilor.
Rezultatele acestui scrutin trebuiau să confirme ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova printr-un vot de „da” consolidat al societății la referendum și păstrarea actualei dinamici a relației cu UE prin realegerea pentru un nou mandat, poate chiar din primul tur, a actualului șef al statului, Maia Sandu. Însă nu a fost să fie așa.
Rezultatele scrutinului din 20 octombrie trebuiau să confirme ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova printr-un vot de „da” consolidat al societății la referendum și păstrarea actualei dinamici a relației cu UE prin realegerea pentru un nou mandat, poate chiar din primul tur, a actualului șef al statului, Maia Sandu. Însă nu a fost să fie așa.
Referendumul pentru aderarea la UE din Moldova a fost un eșec din cauza rezultatului strâns, scrie presa ucraineană. Printre cauzele acestui eșec se numără acțiunile directe ale Rusiei și faptul că în Moldova nu a avut loc o de-rusificare.
“Pe măsură ce ne pregătim pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale din R.Moldova, programat pentru 3 noiembrie, Statele Unite rămân îngrijorate că Rusia va încerca din nou să împiedice moldovenii să își exercite dreptul suveran de a-și alege conducătorii”, se spune într-un comunicat al secretarului de stat american Antony Blinken.
Dacă la nivel internațional am primit felicitări pentru referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale, pe interior, rezultatele au venit ca un șoc pentru cei dintre noi care am crezut sondajelor care arătau o susținere de până la 65% pentru Uniunea Europeană a cetățenilor moldoveni.
Poliția a anunțat că, în urma unei încheieri judecătorești, a a început colectarea datelor despre locuitorii Republicii Moldova care au primit fonduri prin sistemul PSB din partea grupului criminal ȘOR.
Potrivit rezultaelor anunțate de CEC, după prelucrarea tuturor proceselor verbale la alegerile prezidențiale de duminică, cele mai multe voturi le-a acumulat candidata PAS, Maia Sandu – 42,45%, ea fiind urmată de candidatul înaintat de PSRM, Alexandr Stoianoglo, cu 25,98%. Astfel, cei doi politicieni au ajuns în turul II al alegerilor care va avea loc pe 3 noiembrie.
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant Josep Borrell au felicitat autoritățile RM pentru organizarea „cu succes” a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 20 octombrie și au salutat rezultatele referendumului, în care poporul Republicii Moldova și-a exprimat dorința de a-și ancora viitorul în UE.
Diplomația română și-a exprimat și preocuparea puternică față de „ingerințele masive, sistematice, coordonate de vectori din Federația Rusă, consemnate încă din perioada premergătoare alegerilor”.
'Exasperează Moscova, impresionează Europa, îşi salvează ţara încă o dată - aceasta este Maia Sandu.
Presa rusă scrie despre rezultatele alegerilor și referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, citând mai mulți oficiali și experți de la Moscova, care o critică, în majoritatea cazurilor, pe președinta Maia Sandu, pe motiv că ar fi fraudat scrutinul prezidențial și plebiscitul.
Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale și un referendum pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Rezultatul referendumului a rămas necunoscut până în ultimul moment, iar la alegerile prezidențiale nici unul din cei 11 concurenți nu a reușit să acumuleze peste 50 la sută din voturile necesare pentru a fi declarat învingător.
Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale și un referendum pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Rezultatul referendumului a rămas necunoscut până în ultimul moment, iar la alegerile prezidențiale nici unul din cei 11 concurenți nu a reușit să acumuleze peste 50 la sută din voturile necesare pentru a fi declarat învingător.
UPDATE Referendum -100% din procesele-verbale numărate. 50,39% au spus DA pentru integrarea europeană
R.Moldova s-a confruntat în ziua alegerilor și în ultimile luni cu un atac fără precedent asupra democrației sale.
Duminică, 20 octombrie, în R. Moldova au loc alegeri prezidențiale și un referendum privind integrarea europeană.
Două persoane, reținute vineri în urma investigației Ziarului de Gardă privind coruperea alegătorilor, au primit arest preventiv pe un termen de 20 zile.
Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care se va desfășura pe 20 octombrie a.c., concomitent cu alegerile prezidențiale, poate avea câteva rezultate, cu impact asupra evoluției sau involuției parcursului european al Chișinăului. Trebuie precizat, însă, că indiferent de rezultatul referendumului, continuitatea și profunzimea direcției europene de dezvoltare a Republicii Moldova va fi decisă, totuși, la alegerile parlamentare de anul viitor.
Înainte de referendumul pentru integrare în UE, propaganda rusă vrea să îi convingă pe moldoveni că opțiunea pro-UE ar fi dezastroasă. Presa pro-Kremlin scrie și despre Ucraina, că armata ar pregăti un Maidan.
În cursa pentru președinția Republicii Moldova, în afară de actuala președintă Maia Sandu care încearcă să obțină un nou mandat având sprijinul PAS, mai candidează 10 concurenți
Șeful Delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, subliniază, într-un interviu oferit pentru Veridica, că alegerile din 20 octombrie sunt esențiale pentru viitorul Republicii Moldova. Ele le oferă cetățenilor oportunitatea de a-și exprima clar opțiunea cu privire la integrarea europeană.
Prim-ministrului Dorin Recean a făcut o adresare către cetățeni în care a atenționat asupra încercărilor de destabilizare a Republicii Moldova în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional.