Zilele acestea se împlinesc două decenii de la renumitul embargou rus impus vinurilor moldovenești în 2006. O decizie a Moscovei, care a distrus companii, a influențat destine umane, dar și a schimbat structural industria vinului din Republica Moldova. Și ne-a oferit o lecție, poate cea mai importantă de la independență încoace.
Ministrul Educației de la Chișinău, Dan Perciun, aplică o ideologie fascistă în raport cu profesorii care promovează „propaganda rusească”, iar acțiunile sale confirmă planurile guvernării de a pregăti țara pentru ocupație românească, potrivit presei de stat de la Moscova.
La Otaci (raionul Ocnița) ar fi fost dezvelit un „monument dedicat călăului poporului moldovean” – generalului român Stan Poetaș, potrivit publicației Gagauznews.
Regimul de la Kiev a distrus complet opoziția politică din Ucraina, iar singura alternativă reală la putere se află acum în afara țării și se bucură de sprijinul societății, potrivit presei pro-Kremlin.
Polițiștii de frontieră au observat un aparat de zbor neidentificat, asemănător unei drone de tip Shahed, în apropierea graniței cu Ucraina, în noaptea de 17 martie.
Atacul din 7 martie a provocat scurgeri de produse petroliere în fluviul Nistru, ridicând riscuri semnificative pentru mediu și pentru alimentarea cu apă a R. Moldova.
Printre victime: o femeie ucisă, trei copii răniţi.
Vrea şi adoptarea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse.
Rusia susţine că a doborât peste 100 de drone în weekendul recent încheiat.
Măsura intră în vigoare pe 16 martie și a fost adoptată după după ce autoritățile au detectat depășiri ale nivelurilor admise de produse petroliere și hidrocarburi în apă.
A fost condamnată de regimul dictatorial de la Minsk, considerat cel mai docil satelit al Rusiei, la unsprezece ani de închisoare, în urma unui proces cu ușile închise.
La bord era și un marinar român.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat incidentul.
Au fost lovite și avariate clădiri rezidențiale, școli și firme private.
E acuzată că a răspândit informații false și a criticat ceea ce Moscova numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina invadată.
Hotărârea de miercuri, 11 martie a.c., a Guvernului prin care a aprobat inițierea procedurilor de denunțare a Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente (CSI) a provocat un val de fake-uri, dezinformări și manipulări, unele dintre ele mai vechi, chiar dacă până la ieșirea de jure a Republicii Moldova din organizația controlată de Kremlin va trece mai mult de un an.
Poluarea fluviului Nistru provocată de un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina pe 7 martie a.c. reaprinde temerile legate de securitatea ecologică a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău încearcă să atragă sprijinul Uniunii Europene pentru reintegrarea țării în pofida opoziției administrației separatiste de la Tiraspol față de apropierea celor două maluri ale Nistrului. Problemele ecologice pe Nistru provocate de Rusia și negocierile pe dosarul transnistrean sunte subiectele cele mai importante ale săptămânii pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Întregul proces s-a desfășurat cu ușile închise.
Kremlinul invocă „motive de securitate” și spune că restricțiile sunt conforme cu legislația rusă.
În iunie, urmează alegeri în Armenia. Societatea armeană, dar și analiștii internaționali se întreabă dacă Erevanul poate repeta experiența Republicii Moldova pentru a-și continua parcursul pro-european, luptând împotriva interferențelor ruse, deși între cele două state există și diferențe majore, cum ar fi evidenta poziție geografică diferită sau structura comerțului — Rusia reprezintă în continuare principalul partener economic al Armeniei, în timp ce pentru Republica Moldova acesta este UE, în special România.
Decizia reflectă noile priorități strategice ale R.Moldova ca stat candidat la UE și ca răspuns la încălcările repetate ale Rusiei asupra principiilor organizației.
Acestea ar putea avea loc în Elveția sau Turcia, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.
„Cultura promovează și protejează valorile democratice și nu trebuie niciodată folosită ca platformă pentru propagandă.”
200 de mii de ucraineni se aflau aici la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor oficiale ale Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.
Secesioniştii pro-moscoviţi susţin că forţele Kievului mai controlează aproximativ 15-17% din teritoriul regiunii Doneţk.
Ucraina a devenit „o măcelărie” și „un poligon” al Occidentului, iar militarii săi sunt trimiși să moară în războaie străine din Orientul Mijlociu, potrivit presei pro-Kremlin.
"Conținutul său nu îndeplinește niciun standard etic, nici măcar cel minim", spun aceştia.
Președintele Vladimir Putin îl asigură pe noul șef iranian, Mojtaba Khamenei, de „sprijinul său neclintit”.
SUA a anunţat o derogare pentru India privind sancţiunile ce vizează exporturile de petrol ale Rusiei, dar New Delhi afirmă că nu a ţinut oricum cont de acestea.
Dronele şi rachetele au vizat sectorul energetic și infrastructura feroviară din întreaga țară.
Președintele Volodimir Zelenski afirmă că armata rusă a lansat 480 de drone și 29 de rachete.