După o perioadă îndelungată de hibernare, în 2026 problema transnistreana pare să fi primit un nou impuls. Dinamizarea dosarului transnistrean poate fi explicată prin doi factori majori care au intervenit în ultima perioadă.
Cehii o consideră un centru de diseminare a propagandei rusești.
La câteva zile după reluarea alimentării cu apă pentru sutele de mii de locuitori din nordul țării, afectați de poluarea Nistrului, Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză. Un atac masiv cu drone asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei a dus la scoaterea din funcțiune a liniei de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, principala rută de import a energiei electrice în Republica Moldova. În consecință, autoritățile anunță un deficit semnificativ de energie în orele de vârf, iar pentru vineri sunt posibile deconectări programate. Crizele din domeniul apei și energiei se suprapun peste un context politic sensibil, marcat de retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente.
Autoritățile de la Ankara n-au precizat dacă lovitura a avut loc în apele teritoriale turcești.
Ar fi fost deviată de apărarea antiaeriană ucraineană.
Săptămâna trecută, vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri a prezentat la Bruxelles viziunea Chișinăului asupra problemei transnistrene. Numit „Abordările de bază în procesul integrării treptate a regiunii transnistrene”, documentul reflectă „neoficial” angajamentul „ferm” al Republicii Moldova să înainteze „în procesul de reintegrare a țării”, pentru a se ajunge, exclusiv pe cale pașnică, la „o soluție deplină, viabilă și durabilă” a conflictului transnistrean.
Participarea autorităților de la Chișinău la summitul organizat sub egida Platformei Internaționale Crimeea este o amenințare la adresa securității naționale și pune în pericol statutul de neutralitate al Republicii Moldova, a declarat președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon.
„Când Serghei N. s-a mutat în Spania, Alla S. i-a preluat misiunea” din Germania.
Ar fi fost avariată o clădire inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Armata rusă a lovit țara vecină cu aproape 400 de drone.
Ucraina planifica de ani de zile să atace Rusia, iar Occidentul a transformat moartea ucrainenilor într-o mare afacere, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu încearcă să rescrie istoria prin inventarea unei analogii a Holodomorului ucrainean – foametea și deportările organizate în perioada sovietică în Basarabia, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Potrivit analiștilor, înaintarea lor în februarie 2026 a fost cea mai lentă din ultimii aproape doi ani.
Ucraina a trimis, la rându-i, 283 de drone asupra teritoriului inamic.
Deputații socialiști și comuniști au votat împotrivă, iar membrii fracțiunii „Alternativa” s-au abținut de la vot.
O conferință organizată de Consiliul Europei la Chișinău a analizat modalitățile de consolidare a rezilienței în fața dezinformării și a manipulării informaționale externe.
Acesta „nu este un președinte legitim, trebuie să demisioneze și să fie judecat ca hoț și criminal”.
Criza provocată de poluarea apei din Nistru a fost și un teren de acțiune pentru propaganda Kremlinului. Ca și în alte situații similare, aceasta a acționat pe mai multe direcții: a răspândit falsuri menite să inducă panică, a lansat versiuni alternative pentru a muta vina pe alții și a ascuns deliberat cauza reală pentru publicul din Rusia. Dincolo de dezinformare, cazul scoate în evidență o problemă mai profundă: cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unor astfel de crize, sau unor scenarii și mai grave, într-un context regional dominat de război și atacuri hibride.
Săptămâna curentă a fost marcată de două probleme definitorii pentru Republica Moldova – Nistrul și conflictul transnistrean. În ultimii ani, Chișinăul a închis ochii la lucrările abuzive ale Ucrainei pe Nistru pentru a obține sprijinul Kievului în soluționarea conflictului transnistrean. Kremlinul a urmărit să alimenteze meșteșugit tensiunile moldo-ucrainene, consolidând regimul separatist din stânga Nistrului. În urma poluării Nistrului, Rusia și agenții pro-Kremlin din Republica Moldova au încercat din nou joace aceeași carte a problemelor sensibile dintre Chișinău și Kiev. Retorica rusească a mutat accentul de pe vina armatei ruse pentru atacul care a provocat poluarea Nistrului pe pretinsa incompetență a autorităților moldovenești în gestionarea crizei, asistate de altminteri de România și UE.
Kievul ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni, dacă nu primește noi finanțări.
Infrastructura și clădirile rezidențiale din orașul Izmail au fost avariate.
În al cincilea an de război, un brav general de pe Bâc visează să tranșeze, împreună cu Putin, teritoriul Ucrainei. E un general aflat demult în retragere, octogenar, dar foarte activ, sârguincios, postând și redistribuind zilnic în rețeaua socială diferite texte, filmulețe, ale căror mesaje nu coincid uneori cu așteptările pe care le avem de la o persoană cunoscută în societate ca om rezonabil, decent, normal.
Aproape 20 de oameni au fost duși cu forța în Rusia.
Apa din râul Nistru este bună de băut, potrivit rezultatelor de laborator, iar autoritățile trebuie să aprovizioneze municipiul Bălți cu apă tehnică, susține primarul capitalei, Ion Ceban.
Experții Secției tehnico-explozive au evacuat încărcătura și au distrus-o prin explozie controlată.
Va reaminti necesitatea consolidării sprijinului Alianţei Nord-Atlantice pentru statele partenere, în special Republica Moldova, vizate de acţiunile hibride ale Rusiei.
Sunt acuzați că au încercat să trimită „pachete conținând dispozitive incendiare”.
Un atac al Rusiei din 7 martie 2026, asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina a dus la poluarea apelor râului Nistru cu produse petroliere şi posibil cu alte substanțe toxice.
Ministerul Afacerilor Externe condamnă incidentele care pun în pericol securitatea cetățenilor și reafirmă necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova.
Zilele acestea se împlinesc două decenii de la renumitul embargou rus impus vinurilor moldovenești în 2006. O decizie a Moscovei, care a distrus companii, a influențat destine umane, dar și a schimbat structural industria vinului din Republica Moldova. Și ne-a oferit o lecție, poate cea mai importantă de la independență încoace.
Ministrul Educației de la Chișinău, Dan Perciun, aplică o ideologie fascistă în raport cu profesorii care promovează „propaganda rusească”, iar acțiunile sale confirmă planurile guvernării de a pregăti țara pentru ocupație românească, potrivit presei de stat de la Moscova.