Unii retaileri au venit cu oferte pentru a compensa creşterea TVA.
Numărul șomerilor a scăzut cu un sfert într-un an.
Sfârşitul de mandat al actualei guvernări este marcat de promovarea în spațiul public a unor date statistice eronate și manipulatorii, atât de către reprezentanții puterii, cât și de către politicieni de opoziție.
„Ne-am revizuit în jos previziunile privind creşterea economică reală, până la 0,3% în acest an (de la 1,8% anterior) şi la 1,3% în 2026 (de la 2,6%)”.
De la începutul anului şi până în prezent, cotaţiile la aur au crescut cu aproximativ 28%, stimulate de intensificarea riscurilor geopolitice şi a tensiunilor comerciale.
Scăderea este consecinţa declinului natural al zăcămintelor.
Cei mai mulţi dintre aceştia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India.
Corupţia și situaţia economică sunt considerate cele mai grave probleme.
Inițiatorii îi acuză pe guvernanți că „au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată”.
Pensiile și salariile îngheață, subvențiile de la bugetul de stat pentru partide se mai dezbat.
Ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că această nouă misiune diplomatică va ajuta la dezvoltarea relațiilor politice și economice, dar și la oferirea de servicii consulare cetățenilor moldoveni aflați în regiune.
La 22 mai, Lukașenko le-a ordonat funcționarilor săi să fie atenți la ce spun oamenii pe rețelele sociale : „Voi sunteți imaginea mea pe teren. Toate greșelile voastre se reflectă asupra președintelui”, a spus Lukașenko, reacționând la valul de videoclipuri TikTok care denunțau lipsa cartofilor din magazine și piețe.
Republica Moldova a înregistrat o scădere cu 1,2% a PIB-ului în primul trimestru, iar exporturile de mărfuri au continuat trendul negativ, diminuându-se cu 11,3% în primele patru luni ale acestui an.
Economia Republicii Moldova nu va putea supraviețui fără Rusia; este necesar să întoarcem „pagina neagră” în relațiile dintre țările noastre și să trecem la etapa următoare, a declarat liderul socialiștilor, Igor Dodon, citat de agenția de presă de stat RIA Novosti de la Moscova.
Pentru mulți, este vorba de un mecanism de adaptare, în unele cazuri creșterea reflectă venituri noi asociate cu războiul, iar în alte situații vorbim de o alternativă la cheltuielile mari.
UE ajută Republica Moldova să-și plătească datoriile externe, nu și pentru a-și dezvolta economia pe care, de fapt, o subminează, blocându-i produsele, potrivit unor narațiuni promovate de presa Kremlinului.
În prezent, 30% din terenurile europene se confruntă cu deficit de apă în fiecare an.
Deși rulajul de pe cardul bancar îmi arată că o duc mai bine în 2025 față de anul trecut, realitatea economică mi se pare mai grea. Obiceiurile de consum parcă nu s-au schimbat structural, bani ar trebuie să ajungă, dar nu e așa. Ca să o spun mai pe șleau: mi s-a acutizat sentimentul sărăciei. De ce?!
La sfârșitul lui aprilie, existau 259.407 de astfel de societăţi, cu capital subscris de 72,345 miliarde de dolari.
Comisia Europeană e mai pesimistă: 5,1% în 2025 şi 3,9% în 2026.
Economia R. Moldova va creşte cu 0,9% în 2025, în scădere față de estimarea anterioară de 3,8%.
Potrivit analiștilor, evoluțiile de pe piața valutară le reflectă pe cele din viața politică.
1,4% anul acesta și 2,2 procente în 2026.
Gramul de aur s-a scumpit.
Guvernul a aprobat pe 7 mai a.c., Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, document calificat de către autorităţi drept unul istoric „pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european”.
Gramul de aur s-a ieftinit.
S-a ieftinit gramul de aur.
Gramul de aur e la un maxim istoric.
Experții spun că incertitudinile de ordin politic afectează evoluţiile de pe piaţa financiară.
În vreme ce în cercurile diplomatice se poartă discuții despre o potențială încetare a focului în Ucraina și se aud zvonuri privind reducerea sancțiunilor, mass-media și cercurile politice din Rusia freamătă de speculații: ar putea mărcile occidentale să revină în curând pe piața rusă? Pentru o societate care s-a obișnuit cu consumul global, doar gândul acestei posibilități a stârnit un amestec de nostalgie, speranță și confuzie geopolitică. Dar este revenirea mărcilor occidentale o perspectivă reală – sau pur și simplu o dorință colectivă deghizată în știri?