Legea prevede eliminarea diferențelor fiscale dintre malurile Nistrului și direcționarea unei părți din veniturile fiscale către un fond de dezvoltare regională.
Pe plan extern, legislativul va analiza inițiative privind retragerea Republicii Moldova din Tratatul Cartei Energiei și denunțarea unui acord încheiat în cadrul Comunității Statelor Independente.
Chișinăul și Kievul, și, indirect, Uniunea Europeană, au instituit o blocadă economică în regiunea transnistreană, iar interesele și securitatea cetățenilor ruși din stânga Nistrului sunt amenințate de acțiunile iresponsabile ale autorităților moldovene și ucrainene, a declarat Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a declarat într-un interviu că „securitatea cetățenilor ruși din regiunea transnistreană ar fi amenințată, iar Moscova va lua toate măsurile pentru a-i proteja”.
Transnistria este o problemă despre care s-a spus că poate complica integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pozițiile publice ale oficialilor sunt încurajatoare, pornind de la ideea că există un precedent de primire a unei țări cu probleme de acest tip în UE, al Ciprului. Există, totuși, și îngrijorări neoficiale.
Negocierile în format 1+1 dintre Chișinău și Tiraspol nu au adus progrese semnificative, părțile rămânând pe poziții divergente, a declarat vicepremierul Valeriu Chiveri.
Regimul de urgență economică din Transnistria rămâne în vigoare până la 18 mai 2026.
Fondul ar putea acumula anual peste 3 miliarde de lei, bani destinați proiectelor de infrastructură și reintegrării economice a țării.
Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a discutat cu ambasadorul României, Cristian-Leon Țurcanu, despre sprijinul pentru soluționarea situației din raioanele de est.
În mesajul său de la 27 martie a.c., președinta Maia Sandu pune pentru prima dată accentul pe semnificația identitară, definitorie, a actului Unirii Basarabiei cu România în 1918.
Pe lângă mine, autoritățile ucrainene instalează sârmă ghimpată de tip „Egoza”, precum și sisteme autonome de supraveghere video și avertizare de-a lungul întregii frontiere.
Ruslan Mova o acționează în judecată pe președinta Maia Sandu.
Studiul arată, de asemenea, percepții negative au moderate privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Presa de la Tiraspol scrie, în ultimele două săptămâni, că autoritățile de la Chișinău ar fi înscenat poluarea râului Nistru, iar revenirea la tricolor pe uniformele militarilor moldoveni din Zona de Securitate ar încălca un protocol din 1993. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, este acuzat că ar fi făcut declarații xenofobe. Ceea ce nu a apărut însă în mass-media afiliată regimului de la Tiraspol este cum actualul lider separatist, Vadim Krasnoselski, se asigură că nu va fi pedepsit pentru încălcările comise după ce nu va mai fi „președinte” și cum sunt vândute propritățile fostului lider transnistrean, Evgheni Șevciuk.
El precizează că autorităţile vor include populaţia din partea stângă a Nistrului în proiectele finanţate din fonduri comunitare.
După o perioadă îndelungată de hibernare, în 2026 problema transnistreana pare să fi primit un nou impuls. Dinamizarea dosarului transnistrean poate fi explicată prin doi factori majori care au intervenit în ultima perioadă.
Reglementarea conflictului transnistrean și dificultățile cu care se confruntă locuitorii din regiune au fost subiectele principale ale discuției.
În sfârșit, la recenta întâlnire în formatul 1+1 de la Tiraspol, reprezentantul Chișinăului a abordat și una dintre cele mai importante probleme legate de ocupația rusă a unei părți din teritoriul Republicii Moldova: alfabetul și programa de învățământ în școlile moldovenești de dincolo de Nistru, din Tighina și din câteva sate învecinate.
MGRES a trecut la producția de energie pe bază de cărbune, în urma perturbărilor în aprovizionarea cu gaze.
Deputat în Primul Parlament și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, Nicolae Andronati, a fost găsit ucis în locuința sa din Caragaș.
Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului au reluat joi negocierile privind reglementarea transnistreană, după o pauză de peste 15 luni.
Procedura a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate.
Iankovskii a fost declarat persoană indezirabilă, în conformitate cu legislația privind regimul străinilor în R. Moldova.
Mesaje anonime au fost recepționate prin telegram la școli din Tiraspol, Bender și Slobozia.
Discuția declanșată de recenta afirmație a Maiei Sandu că ar spune „Da” la un eventual referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, a ajuns într-un punct mort, când participanții se aud doar pe sine, repetă propriile convingeri, și nu ascultă argumentele părții opuse. Iar dacă nu ne auzim unii pe alții, care e rostul disputei?
E un proiect de hotărâre care urmează să fie dezbătut în şedinţa de joi a Consiliului General al Capitalei României.
Elevii din unele școli din Tiraspol și Grigoriopol spun că sunt nevoiți să învețe în săli de clasă extrem de reci.
Cazurile implică reclamații privind lipsa accesului la instanțe legale, restricții asupra libertății de exprimare și întrunire, încălcări ale dreptului de proprietate și restricții ale libertății de circulație, potrivit Promo-LEX.
Oficialul a declarat că oferta de reintegrare a R. Moldova este sprijinită de majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului.
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Promo-LEX avertizează că militarizarea și îndoctrinarea copiilor din Transnistria se intensifică.
În 2025, an electoral marcat de alegerile parlamentare din 28 septembrie, propaganda rusă și pro-rusă a intensificat campaniile de dezinformare în Republica Moldova, concentrându-se, la fel ca în 2024, pe demonizarea Uniunii Europene, alimentarea fricii de război și delegitimarea autorităților pro-europene de la Chișinău. Narațiunile false au vizat rolul UE în criza energetică și economică, pretinsa militarizare a blocului comunitar, implicarea NATO în regiune, precum și acuzații de „dictatură”, „rusofobie” și persecuție politică, toate având ca scop influențarea opțiunilor electorale, subminarea sprijinului pentru integrarea europeană și menținerea controlului informațional asupra regiunilor vulnerabile, în special Transnistria și Găgăuzia.
