În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
RECENTE
FAKE NEWS
CEC a stabilit că alegerile pentru bașcanul Găgăuziei vor avea loc în aceeași zi cu cele pentru Adunarea Populară.
Soarta altor doi candidați rămâne incertă, după ce SIS a identificat factori de risc în cazul acestora.
Din 1 septembrie 2026, vor fi introduse TVA și accizele pentru anumite mărfuri importate de agenții economici din regiunea transnistreană.
Noile tarife la gazele naturale intră de astăzi, 1 septembrie, în vigoare.
Procesul formal de aderare al Republicii Moldova la UE reîncepe chiar în prima zi de toamnă, 1 septembrie, cu o reuniune în care ar putea fi decisă (sau nu) deschiderea clusterelor (grupuri de capitole) 2 și 3. Toamna lui 2026 include și alți pași înainte – și tot atâtea posibile blocaje – în procesul de aderare. Scenariul optimist e deschiderea tuturor celor șase clustere în decursul acestui an. Asta înseamnă că Moldova își poate începe și continua procesul de aderare și poate fi evaluată pentru progrese pe toate fronturile.
Rareori o Zi a Independenței a Republicii Moldova a explicat atât de limpede ce înseamnă, în realitate, independența. În timp ce Republica Moldova împlinea 35 de ani de la desprinderea de Uniunea Sovietică, iar mii de oameni sărbătoreau în centrul Chișinăului, cinci drone rusești îi încălcau spațiul aerian.
Republica Moldova a marcat 35 de ani de independență cu o demonstrație fără precedent de sprijin politic și militar din partea Occidentului, etalând pașii făcuți pe calea integrării europene și măsurile menite să reducă avantajele economice ale regimului separatist de la Tiraspol. După paradă însă urmează lunile decisive. Chișinăul trebuie să avanseze simultan pe calea integrării europene și a reintegrării țării. Ce s-a schimbat, ce rămâne nerezolvat și care sunt mizele următoarei perioade analizăm în sinteza săptămânală Veridica.
De la persiflare și teorii ale conspirației, până la scenarii apocaliptice - așa a abordat propaganda pro-rusă din Republica Moldova raportul realizat de Agenția Informații Militare a Ministerului Apărării și Serviciul de Informații și Securitate „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”. Raportul demontează imaginea depozitului militar, controlat de armata rusă, ca sursă a unei posibile catastrofe regionale, cum a încercat și încearcă să-l prezinte Moscova. Presa rusă nu a acordat prea multă atenție subiectului - fie pentru că nu a avut contraargumente, fie pentru a evita „umflarea” acestuia.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu susțin aderarea țării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ultimele sondaje de opinie arată că procentul susținătorilor aderării la UE este mai mare decât al celor care se opun.
Ucraina și serviciul britanic de informații MI6 pregătesc la Odesa o operațiune sub drapel fals, cu victime civile, pentru a acuza Rusia și a atrage Occidentul în război, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Guvernarea de la Chișinău a oferit Kievului transportul său feroviar ca să-l folosească pentru aprovizionarea forțele armate ucrainene cu arme și materie primă, susține propaganda de la Moscova.
Republica Moldova este un teritoriu în care serviciile secrete străine experimentează tehnici de inginerie socială, iar un exemplu în acest sens este încercarea de a impune un sentiment de vinovăție pentru consumul de energie electrică și gaz, susține propaganda pro-rusă de la Chișinău.
Întrebări referitoare la prelegerea Tamarei Eidelman despre istoria Moldovei, motivele pentru care în Ceadîr-Lunga este verificată legalitatea utilizării pamântului pentru construcția unui complex industrial și propunerile comentatorilor politici privind modalitățile prin care statul ar putea face economii în contextul lipsei de fonduri pentru majorarea salariilor angajaților din sectorul public, - iată subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Presa pro-Kremlin preia o serie de amenințări, mai mult sau mai puțin voalate, privind posibile atacuri rusești împotriva Marii Britanii pentru că aceasta i-a furnizat Ucrainei drone cu rază lungă de acțiune. Astfel de amenințări la adresa țărilor occidentale reprezintă o constantă de când a început războiul și sunt considerate a fi doar tentative de a descuraja sprijinirea Ucrainei. În ultima săptămână au fost reluate și alte teme favorite – avertismentele privind un dezastru nuclear și nevoia Rusiei de a se întări.
Chișinăul amenință elevii și profesorii din stânga Nistrului că intonarea „imnului” și arborarea „drapelului” transnistrean în școli, începând cu 1 septembrie a.c., va avea consecințe juridice, susține propaganda de la Tiraspol.
Nu rata ultimul număr Veridica WeeklyRepublica Moldova a sărbătorit 35 de ani de independență cu cea mai mare paradă militară din istoria sa, Volodimir Zelenski și Nicușor Dan în tribună.▸ De la 1 septembrie, agenții economici din Transnistria plătesc TVA și accize — o decizie care taie din avantajele fiscale ale Holdingului Sheriff.▸ Propaganda rusă numește statele baltice „naziste” — un raport de 1.769 de pagini al MAE rus și Belarus documentează obsesia Kremlinului față de regiune.▸ Incendiul de la o fabrică de armament din Estonia readuce în atenție războiul hibrid.▸ Ungaria traversează o „vară nucleară” — reactorul Paks, nivelul Dunării și lipsa de transparență a guvernului Magyar.▸ Atac masiv cu drone rusești asupra Kievului: cel puțin 38 de morți.▸ Islandezii resping reluarea negocierilor de aderare la UE▸ Rusia vrea să deschidă 16 secții de votare în Transnistria fără acordul Chișinăului.▸ Ancheta Recorder: șeful SPP Pahonțu a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu — Nicușor Dan alege să atace presa..
|