Parlamentul de la Chișinău a votat, pe 21 iulie a.c., noul guvern, în frunte cu premierul Vasile Tofan, și programul acestui cabinet de miniștri. Programul respectiv, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are 147 de pagini. Obiectivul său strategic este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030. Programul are patru compartimente: 1) Viziunea – ambiția pentru Moldova; 2) Realitatea de la care pornim – provocări structurale; 3) Cinci priorități ale guvernării; 4) Politici sectoriale.
RECENTE
FAKE NEWS
Cei doi prim-miniștri au abordat o serie de subiecte de interes comun, inclusiv situația hidrologică de pe râul Nistru, construcția podului Cosăuți–Yampil, cooperarea în domeniul feroviar.
Termenul de finalizare a procesului de amalgamare voluntară a primăriilor a fost extins până la sfârșitul lunii august.
Comisia moldo-ucraineană Nistreană a decis reducerea, pentru următoarele două săptămâni, a volumului de apă deversat din lacul de acumulare Novodnistrovsk, de la 100 la 85 de metri cubi pe secundă, în contextul scăderii accelerate a rezervelor de apă cauzate de secetă.
În perioada iulie 2013 – septembrie 2014, Ilan Șor, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație SA „Banca de Economii”, ar fi organizat și coordonat un grup criminal care a elaborat și implementat o schemă de delapidare a 100 de milioane de dolari din activele băncii.
Săptămâna a fost marcată de două subiecte cu impact major asupra economiei Republicii Moldova. În sectorul energetic, autoritățile au anunțat accelerarea reorganizării celor 12 întreprinderi de distribuție ale SA Moldovagaz, prezentând reforma drept o soluție pentru eficientizarea cheltuielilor și pentru o eventuală reducere a tarifului. Totuși, specialiștii și sursele consultate de Veridica atrag atenția că efectele asupra tarifelor vor fi minime, iar implementarea depinde inclusiv de acordul cu Gazprom. În paralel, justiția a pronunțat o condamnare importantă în dosarul Băncii de Economii, la 14 ani de la încheierea mandatului inculpatului principal, fostul președinte al instituției falimentate, Grigore Gacikevici, care a fost condamnat la 13 ani de închisoare.
În Rusia, cuvântul scris a ocupat întotdeauna un loc special. O țară care i-a dat lumii pe Pușkin, Tolstoi și Dostoievski și-a construit o mare parte din identitate în jurul limbii sale — și tocmai de aceea limba nu a fost niciodată neutră din punct de vedere politic. Rusia țaristă a folosit-o ca instrument de asimilare imperială, Uniunea Sovietică ca purtătoare a ideologiei comuniste, iar Rusia lui Putin ca un element ce marchează sfera de influență pe care o revendică. Politica în sine nu este nouă. Ceea ce este nou este transformarea ei începând cu februarie 2022.
Incredibil: Putin e dispus să împartă prada teritorială ucraineană cu Polonia, Ungaria și România. El provoacă aceste țări să-și revendice teritoriile ocupate de armata roșie, anexate de Uniunea Sovietică și incluse în componența RSS Ucrainene, în anii 1939-40. Acest lucru vorbește despre impasul și disperarea extremă a președintelui rus în al cincilea an de război, care a crezut în mod stupid că va ajunge la Kiev „în 2-3 zile”, atunci când a pornit iraționala, anacronica „operațiune militară specială” în Ucraina.
Săptămâna trecută, Ungaria a blocat deschiderea grupurilor de capitole („clustere”) 2 și 3 din negocierile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova. Știrea a trecut cvasi-neobservată la Bruxelles, fiindcă decizia a fost anunțată într-un grup de lucru pentru extindere al UE pe nume COELA. Nu e vorba de un blocaj serios, fiindcă procedurile vor fi reluate, cel mai probabil, în septembrie, dar el este un simptom interesant referitor la traseul ulterior al Republicii Moldova și Ucrainei către UE.
Tariful la gazele naturale va crește, deoarece guvernarea de la Chișinău, care este rusofobă, nu le procură direct din Federația Rusă, dar prin diferite scheme și firme-paravan, susține propaganda prorusă de la Chișinău.
În urma atacurilor Federației Ruse, Ucraina își va pierde complet accesul la Marea Neagră, arată analizele din Uniunea Europeană, potrivit presei pro-Kremlin.
Demisia prim-ministrului moldovean, Alexandru Munteanu, înseamnă falimentul definitiv al regimului actualei președinte Maia Sandu, susține propaganda pro-Kremlin.
Republica Moldova are datorii record după ce a luat credite din Occident și vrea să impună taxe și impozite Transnistriei pentru a rambursa împrumuturile cu banii locuitorilor din regiune, susține propaganda de la Tiraspol.
Posibila boicotare a alegerilor din partea politicienilor găgăuzi, decizia Curții Constituționale privind competențele autonomiei și evaluările diferite ale întâlnirii de la Președinție venite din partea președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, sunt subiectele care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Republica Moldova are datorii record după ce a luat credite din Occident și vrea să impună taxe și impozite Transnistriei pentru a rambursa împrumuturile cu banii locuitorilor din regiune, susține propaganda de la Tiraspol.
Dezbaterea deciziei Curții Constituționale privind competențele regiunii autonome, vor avea loc în acest an alegeri în Adunărea Populară a Găgăuziei și motivele pentru care unii cer demisia bașcanului interimar al Găgăuziei, Ilie Uzun, sunt subiectele care au fost discutate în ultima săptămână în mass-media din Găgăuzia.
Nu rata ultimul număr Veridica WeeklyRomânia a doborât a treia dronă rusească în spațiul aerian național. Nistrul scade periculos, opoziția pro-rusă dă vina pe Ucraina. Guvernul Tofan a primit votul de învestitură. Bulgaria ar putea deveni noua favorită a Rusiei în UE. Ucraina recucerește teritoriu, dar rămâne vulnerabilă pe front, în economie și în privința refugiaților. Și fostul ministru de externe ungar Péter Szijjártó s-a angajat la BYD — compania chineză pe care o subvenționase cu sute de milioane de euro din bani publici.
|