Chișinăul și Kievul vor să atragă Republica Moldova în războiul din Ucraina prin escaladarea tensiunilor din regiunea transnistreană, potrivit propagandei ruse.
RECENTE
FAKE NEWS
Președinta Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europeană, alături de alte persoane apropiate oligarhului fugar Ilan Șor.
Cea de-a II-a Conferință Interguvernamentală Republica Moldova - Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor pe Clusterul 1 - „Valori fundamentale” va avea loc astăzi la Luxemburg
Reprezentanții Parlamentelor din Italia, Grecia, Portugalia, Spania și Croația au semnat o declarație comună de sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Din cei 203 de subiecți evaluați, 40 nu au promovat vettingul, iar 70 au demisionat sau s-au retras din concursuri în timpul procedurii de evaluare.
Acum câteva zile, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat deschiderea oficială a primului grup de capitole (cluster) de negocieri cu Ucraina și Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. E, evident, un pas înainte față de statutul de țară candidată, și el dezirabil, deținut de cele două țări până acum. Moldova poate beneficia din plin de contextul geopolitic, dar trebuie să depună eforturi mari.
După mai bine de doi ani de la obținerea statutului de țară candidată, Republica Moldova este pe punctul de a intra într-o nouă fază a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul UE urmează să decidă săptămâna viitoare deschiderea primului cluster de negocieri, dar deznodământul depinde încă de un acord între Budapesta și Kiev. În timp ce Bruxellesul salută progresele Chișinăului, miza următoarelor luni va fi capacitatea autorităților moldovenești de a accelera reformele și de a obține o evaluare bazată pe propriile merite, separat de Ucraina, într-un context european și regional marcat de numeroase incertitudini. Acesta este subiectul pe care îl vom analiza în sinteza Veridica pentru această săptămână.
La începutul secolului al XX-lea, cu aproape un sfert de secol până la formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, autoritățile țariste, în special cele responsabile de învățământ și Biserică, au lansat și promovat ideea existenței unei limbi „moldovenești”, „adevărate”, distincte de limba română, o limbă „falsă”, în opinia lor. Principalul obiectiv al acestei narațiuni false, în limbajul actual, era că Imperiul Rus urmărea pe această cale să slăbească legăturile culturale și identitare ale populației basarabene cu spațiul românesc și să prevină o mișcare unionistă, percepută drept o potențială amenințare separatistă.
Putin s-a implicat personal în campania electorală din Armenia, mai activ decât în Republica Moldova, speriindu-i pe armeni că riscă mult dacă vor alege cursul european. Războiul din Ucraina, a spus el, a început odată cu dorința ucrainenilor de a adera la UE. A spus-o nu o singură dată.
Chișinăului nu i-a plăcut niciodată că în regiunea transnistreană se trăiește mai bine, decât pe malul drept al Nistrului și acum vrea să schimbe această situație prin crearea condițiilor de viață insuportabile pentru oamenii din această regiune, susține „deputatul” de la Tiraspol, Vadim Kravciuk.
Modelul actual de politică externă al Republicii Moldova orientat spre integrarea în Uniunea Europeană (UE) a încetat să mai genereze rezultate economice, iar soluția este relațiile pragmatice cu Federația Rusă, a transmis liderul Partidului Socialiștilor din Rpublica Moldova, Igor Dodon, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, potrivit eNewsmd.
Uniunea Europeană caută țări în care să poată fi trimiși migranții expulzați, iar Republica Moldova se află pe listă. Această narațiune manipulatoare este răspândită de publicația GagauzNews, care a fost blocată în urmă cu câțiva ani la cererea serviciilor speciale moldovenești pentru incitare la ură și război. Cu toate acestea, GagauzNews și-a continuat activitatea pe rețelele sociale și pe Telegram.
Pacea devine posibilă doar prin lichidarea Ucrainei, iar orice armistițiu nu face decât să pregătească noi atacuri și noi suferințe pentru civili, potrivit presei pro-Kremlin.
Chișinăului nu i-a plăcut niciodată că în regiunea transnistreană se trăiește mai bine, decât pe malul drept al Nistrului și acum vrea să schimbe această situație prin crearea condițiilor de viață insuportabile pentru oamenii din această regiune, susține „deputatul” de la Tiraspol, Vadim Kravciuk.
Ce urmează pentru Găgăuzia după decizia Curții de Apel în cazul Evgheniei Guțul, ce a determinat Comratul și Chișinăul să se așeze la masa negocierilor pentru a rezolva divergențele legate de alegeri și ce probleme există în materie de respectare a drepturilor minorităților – acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Chișinăul a lansat un atac hibrid asupra Transnistriei cu scopul de a discredita prezența Grupului Operativ al Trupelor Ruse în stânga Nistrului, susține propaganda rusă de la Tiraspol.
Nu rata ultimul număr Veridica WeeklySăptămâna a fost despre verdicte și despre cine le acceptă. Armenia a votat — pro-european, detașat — iar opoziția pro-rusă contestă rezultatele. Bruxelles-ul a confirmat deschiderea primului cluster de negocieri cu Moldova, iar Moscova răspunde cu o avalanșă de dezinformări despre „pământuri gajate” și „beneficii dispărute”. Washingtonul anunță că își reduce forța militară din Europa, iar comandantul american al NATO încearcă să liniștească aliații. Și, în mijlocul tuturor acestor mișcări, un istoric român pune un diagnostic incomod: politica României față de Rusia e dictată de lipsă de înțelegere, fascinație și frică. Verdictele există. Întrebarea săptămânii e cine are curajul să tragă concluziile.
|
