Progresele Republicii Moldova în negocierile de aderare la Uniunea Europeană și presiunile Rusiei asupra securității regionale sunt cele două subiecte analizate în Sinteza Veridica din această săptămână. Comisia Europeană a evaluat pozitiv îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept în cazul Republicii Moldova. În același timp, Ungaria și-a retras obiecțiile față de deschiderea ultimelor două clustere de negociere pentru Republica Moldova și Ucraina. În paralel, incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian moldovenesc și declarațiile ambasadorului Rusiei la Chișinău readuc în atenție tacticile războiului hibrid al Moscovei și tentativa de a atribui Ucrainei responsabilitatea pentru aceste incidente.
RECENTE
FAKE NEWS
Și-ar putea pierde mandatul de deputat.
Românii au avut, în această toamnă, un parcurs catastrofal în Grupa B4.
E acuzat de contrabandă, în formele complicităţii şi instigării.
Obiectul de zbor fără pilot a fost detectat la ora 14:48, după ce a intrat în spațiul aerian al R. Moldova din direcția localității Iaski, regiunea Odesa din Ucraina, îndreptându-se spre localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă.
Un proiect de lege cu privire la reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost aprobat de Guvern și votat în prima lectură de Parlament.
După ce Steve Witkoff s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg pe 21 octombrie, Rusia, Ucraina și SUA au purtat negocieri trilaterale la Abu Dhabi, iar pe 12 noiembrie, Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit din nou cu Putin la Kremlin. Cu toate acestea, principalul rezultat concret rămâne, deocamdată, un acord de principiu privind un important schimb de prizonieri, în timp ce în privința teritoriilor și a încetării focului nu s-a înregistrat încă niciun progres. Politologul rus Abbas Galliamov a explicat pentru Veridica de ce Kremlinul savurează procesul în sine al negocierilor, cum au fost percepute la Moscova concesiile făcute de Washington în privința sancțiunilor și ce ar putea, în cele din urmă, să-l determine pe Putin să pună capăt războiului.
Decorându-l în mod sfidător pe liderul separatist Vadim Krasnoselski, Putin a invocat „dezvoltarea constantă”, „în pofida condițiilor complicate și a încercărilor de presiuni externe”, a pseudo-republicuței nerecunoscute de el însuși. El a mai făcut referire la „apărarea adevărului istoric, păstrarea limbii ruse” în teritoriul respectiv, ocupat de armata rusă.
Locuitorii Găgăuziei își aleg pe 15 noiembrie bașcanul (guvernatorul) și deputații Adunării Populare (parlamentul local), după o perioadă marcată de blocaje instituționale și confruntări cu Chișinăul. Rezultatul va conta nu doar pentru relația dintre Comrat și Chișinău, ci și pentru funcționarea instituțiilor regiunii autonome. Viitorul bașcan va avea nevoie de sprijinul Adunării Populare, iar un legislativ fragmentat ar putea perpetua blocajele din ultimii ani.
Companiile din Ucraina au vândut Republicii Moldova gaze naturale la un preț mai mare decât cel plătit de alți cumpărători, susține propaganda pro-rusă de la Chișinău.
Decizia autorităților de la Chișinău de a-i interzice liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, să părăsească Republica Moldova nu este altceva decât cea mai proastă practică din perioada sovietică, potrivit reprezentanților Kremlinului.
Statele europene încearcă să-i provoace Rusiei o înfrângere strategică prin intermediul Ucrainei pentru a evita un colaps economic și demografic, potrivit propagandei pro-Kremlin. În realitate, sprijinul acordat Ucrainei urmărește să oprească agresiunea rusă și să protejeze securitatea Europei.
Transnistria a apărat Găgăuzia în 1990 de genocidul organizat de Republica Moldova, după ce Chișinăul a mobilizat naționaliști și i-a trimis în regiune pentru a împiedica desfășurarea alegerilor pentru Sovietul Suprem al „republicii găgăuze”, susține propaganda de la Tiraspol.
Armata rusă nu poate câștiga războiul, așa că Putin vrea ca Trump și Xi să îi facă victoria cadou la o trilaterală modelată după Conferința de la Yalta din 1945, scrie presa independentă rusă, care notează că s-ar putea ca „prietenul” Xi Jinping să-i strice planurile. Un alt subiect e legat de noul tip de război și de descurajarea agresivității lui Putin prin fabricarea de rachete și sisteme anti-aeriene.
După discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi, oficiali ruși și media de stat își intensifică retorica la adresa Europei: o descriu drept un continent „bolnav”, exclus de la negocieri și aflat în pragul colapsului, în timp ce Kremlinul spune că rămâne deschis dialogului.
Decizia autorităților de la Chișinău de a-i interzice liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, să părăsească Republica Moldova nu este altceva decât cea mai proastă practică din perioada sovietică, potrivit reprezentanților Kremlinului.
Nu rata ultimul număr Veridica Weekly▸ Găgăuzia a votat duminică, 15 noiembrie, pentru un nou bașcan și o nouă Adunare Populară, într-un scrutin disputat între independentul Alexandr Stoianoglo, etichetat de rivali drept „omul PAS”, și socialistul Fiodor Gagauz, susținut deschis de Igor Dodon. ▸ Mii de susținători ai lui Călin Georgescu au mărșăluit sâmbătă, 14 noiembrie, prin București, cerând eliberarea acestuia; jandarmii au estimat peste 10.000 de participanți la protestul neautorizat, promovat de AUR. ▸ Două rachete de croazieră rusești au intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova pe 11 noiembrie, iar Ministerul de Externe de la Chișinău a condamnat ferm violarea; este al cincilea incident de acest tip doar în ultima săptămână. ▸ Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a reținut un suspect de spionaj în favoarea Rusiei, pe fondul intensificării cooperării moldo-ucrainene în apărarea cibernetică și supravegherea spațiului aerian. ▸ Congresul american controlat de democrați, instalat după victoria istorică de la alegerile intermediare, a devenit subiectul unui episod special „Breaking Fake News” la TVR1, cu jurnalista Ramona Avramescu. ▸ Washingtonul continuă să relaxeze sancțiunile impuse Rusiei pentru a obține motorină mai ieftină, într-un acord cu beneficii economice modeste pentru SUA, dar cu un cost politic ridicat pentru unitatea occidentală, avertizează analiștii. ▸ În Letonia, fermieri și activiști au protestat față de tranzitul în creștere al cerealelor rusești „însângerate” prin porturile letone, pe fondul unei dileme morale între solidaritatea cu Ucraina și interesele economice.
|
Conferențiarul universitar dr. Luciana Alexandra Ghica, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a vorbit, la lansarea proiectului „Gen Anti-Fake”.
Cătălin Striblea a vorbit despre felul în care informațiile false sau scoase din context ajung să se răspândească, despre dificultatea de a le corecta ulterior și despre provocările cu care se confruntă jurnalismul într-un mediu informațional dominat de rețelele sociale.
Dezinformarea nu mai poate fi analizată doar în contextul unei campanii electorale sau al unui eveniment punctual, ci trebuie privită ca un fenomen permanent, care poate afecta încrederea în instituții, poate accentua polarizarea și poate influența procesele democratice.