Chișinăul nu a prezentat dovezi privind proveniența dronelor și rachetelor care au căzut sau explodat pe teritoriul Republicii Moldova, iar de fiecare dată când în cazul acestor incidente a fost acuzată Rusia, s-a dovedit că, în realitate, era vorba de fragmente de muniție folosită de apărare aeriană a Ucrainei, susține propaganda rusă.
RECENTE
FAKE NEWS
Ceremonia de deschidere a avut loc luni, în prezența ministrului eston de Externe Margus Tsahkna.
A fost jurnalist aproape 25 de ani.
Comisara Kos a descris perioada actuală drept „toamna extinderii” și a spus că așteaptă continuarea dialogului cu autoritățile moldovene la Summitul Digital programat pentru începutul lunii noiembrie.
Linia Strășeni-Gutinaș va avea o lungime estimată de aproximativ 70 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 25 de localități din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hâncești.
Statisticile oficiale publicate recent de Agenția pentru Sănătate Publică arată că în multe raioane numeroase specialități sunt acoperite de un singur medic. Deși statisticile la nivel național arată o ușoară îmbunătățire la capitolul asigurării cu personal medical, cifrele la nivel local arată că raioanele se transformă încet, dar cert, în deșerturi medicale.
Spre deosebire de panourile publicitare care anunțau într-un timp Chișinăul drept cel mai frumos oraș din lume, literatura autohtonă e mai nemiloasă cu orașul. Însă, dincolo de insulte, e multă viață care se întâmplă în parcurile, curțile, cafenelele, cantinele, bibliotecile sau piețele orașului, consemnată în paginile literaturii noastre. De apartamentele sau casele private nici nu mai vorbim.
Expirarea contractului de furnizare a gazelor dintre Gazprom și Moldovagaz, noile incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova și criza hidrologică de pe Nistru au marcat această săptămână. Acestea sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
În căutare de investitori, prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a contribuit involuntar la readucerea în atenția publică a unui oligarh rus, Igor Makarov, cunoscut în trecut pentru relații economice controversate la Chișinău. Makarov și-a făcut apariția – întâmplător sau nu – la unul dintre cele mai credibile și urmărite posturi de televiziune din Republica Moldova. În cadrul unei emisiuni, acesta a declarat că este interesat să investească în sectorul energetic moldovenesc.
Uniunea Europeană (UE) înarmează Republica Moldova pentru a o folosi împotriva Rusiei în atingerea scopurilor sale geopolitice, iar guvernarea de la Chișinău adoptă decizii, la cererea Bruxelles-ului, care contravin intereselor naționale și avea consecințe grave, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.
Autoritățile de la Chișinău vor să reintegreze regiunea transnistreană pentru a prelua companiile energetice, deorece sunt nevoite să cumpere atât gaze naturale, cât și energie electrică la prețuri foarte mari și să majoreze tarifele, iar această situație creează probleme guvernării, susține propaganda pro-rusă de la Tiraspol.
Tariful la gazele naturale ar trebui să fie mai mic de 10 lei pentru un metru cub, deoarece prețul de achiziție este de trei ori mai mic decât în 2022, a declarat președinta Partidului Republican „Inima Moldovei", Irina Vlah.
Rusia dă lecții de democrație în plin război, în timp ce Ucraina blochează alegerile pentru a-l menține pe Volodimir Zelenski la putere, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Autoritățile de la Chișinău vor să reintegreze regiunea transnistreană pentru a prelua companiile energetice, deorece sunt nevoite să cumpere atât gaze naturale, cât și energie electrică la prețuri foarte mari și să majoreze tarifele, iar această situație creează probleme guvernării, susține propaganda pro-rusă de la Tiraspol.
Presa din stânga Nistrului a promovat declarații nefondate și false lansate de „ministrul de externe”, Vitali Ignatiev, după întrevederea în formatul 1+1 cu vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Un subiect care a dominat agenda mass-mediei controlate de regimul separatist a fost participarea cetățenilor ruși la alegerile pentru Duma de Stat. În vizorul jurnaliștilor au ajuns și două propuneri controversate ale Tiraspolului: manuale cu narațiuni false despre războiul din Ucraina pentru școlile cu predare în limba ucraineană din stânga Nistrului și majoararea cu opt ore a programului săptămânal de muncă.
De ce potențialii candidați la funcția de bașcan nu desfășoară încă o campanie activă, ce rol poate juca Găgăuzia în relațiile dintre Republica Moldova și Turcia și cum de a rămas Comratul fără marcaje rutiere – acestea sunt subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Nu rata ultimul număr Veridica Weekly▸ Putin pare să aleagă escaladarea și să se pregătească pentru un mare război după cel din Ucraina, iar alegerile din Rusia ar fi fost regizate în acest scop, scrie Cosmin Popa. ▸ Cinci drone și rachete au explodat, sâmbătă, în doar 15 minute, lângă localități din patru raioane ale Republicii Moldova; MAE l-a convocat din nou pe ambasadorul rus Ozerov. ▸ Contractul Gazprom–Moldovagaz a expirat pe 30 septembrie, dar Gazprom își menține pretențiile de 709 milioane de dolari pe malul drept și de 11,6 miliarde de dolari pentru Transnistria; Nistrul rămâne la cote minime. ▸ Oligarhul rus Igor Makarov revine în atenția Chișinăului: premierul Vasile Tofan i-a readus involuntar numele în discuție, într-o săptămână în care Bruxellesul numește Republica Moldova „cel mai bun elev din clasa mea”. ▸ România: Parlamentul a respins guvernul Mureșan (182 de voturi „pentru”, 233 necesare), iar Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, într-o decizie definitivă. ▸ Kievul, sub atac: al doilea pod major lovit în două zile, iar Moscova cere din nou străinilor să părăsească capitala ucraineană; cancelarul Merz a venit totuși, neanunțat, la Kiev. ▸ Franța: revolta liceenilor a ajuns la peste 1.000 de licee, iar Guvernul acuză extrema stângă de instigare. ▸ Serbia merge spre alegeri decisive după demisia lui Vučić: parlamentare pe 25 octombrie, prezidențiale la sfârșitul lui decembrie. ▸ Lavrov a lansat la ONU o „Cartă eurasiatică” semnată de Belarus, Iran, Myanmar și alții — pe care criticii o numesc o nouă „Axă a răului”.
|