Retragerea cetățeniei Republicii Moldova a trei persoane asociate structurilor separatiste de la Tiraspol readuce în atenție rolul promotorilor separatismului transnistrean și implicarea acestora în evenimentele de la începutul anilor ’90. Printre cei vizați se numără Andrei Safonov, fost membru al administrației separatiste, care a anunțat că va contesta decizia în instanță.
RECENTE
FAKE NEWS
Ziarul, condus de laureatul Premiului Nobel, Dmitri Muratov, și-a anunțat închiderea într-un articol intitulat „Ne-au ucis”:
Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, care urmează să efectueze săptămâna viitoare o vizită în România și să semneze un acord de cooperare militară cu omologul său, Ștefan-Radu Oprea.
Chișinăul negociază cu Kievul cooperarea în mai multe domenii ale sectorului energetic, în încercarea de a obține condiții de achiziție mai avantajoase.
Măsura este destinată protejării producătorilor agricoli locali de importurile masive din țările vecine.
Republica Moldova se numără printre principalii receptori de asistență externă per capita din Europa de Est, potrivit Raportului privind asistența externă acordată Republicii Moldova pentru anul 2025, publicat de Cancelaria de Stat. Anul trecut, totalul angajamentelor asumate pentru proiectele de asistență externă în derulare a însumat 3,7 miliarde de euro - un nivel similar celui din 2024 și ușor mai scăzut decât cel din 2023.
În capetele unor cetățeni de-ai noștri bântuie ideea, dacă nu chiar obsesia, că guvernarea PAS ar fi redus la minim relațiile comerciale cu Rusia din motive ideologice, geopolitice, contrare intereselor naționale, cauzând astfel prejudicii enorme dezvoltării economice și sociale, bunăstării cetățenilor Republicii Moldova. Se spune (și, posibil, se crede) că politica Chișinăului în relația cu fosta metropolă ar fi lipsită total de pragmatism, bazându-se doar pe sentimente, pe ura față de măreața „patrie comună” de cândva. Și, firește, pe „indicațiile” de la Bruxelles sau București, care nu ar privi de secole cu ochi buni spre Rusia.
Republica Moldova avansează spectaculos în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, dar timpul politic nu curge neapărat în favoarea sa. Rusia intensifică presiunile hibride, războiul din Ucraina menține regiunea într-o permanentă stare de vulnerabilitate, iar ascensiunea populismului european poate complica viitoarele decizii privind extinderea. Între oportunitatea istorică a aderării și costurile tot mai mari ale vieții, guvernarea PAS are de rezolvat o ecuație dificilă. Mai precis, să transforme succesele diplomatice în rezultate pe care cetățenii să le simtă în propriile buzunare. Aceasta este cheia reușitei.
În ultimele săptămâni, Moldova a făcut doi pași înainte și doi înapoi, în procesul de aderare. Dacă clusterele (grupurile de capitole) 2 și 3 au fost deblocate oficial pe data de 13 octombrie, o săptămână mai târziu The Kyiv Independent relata, bazându-se pe surse neoficiale, că Ungaria, cea care anterior întârziase deschiderea clusterelor 2 și 3, s-a opus deblocării următoarelor două clustere, 4 și 5, fără explicații. Vizita ulterioară a președintei Maia Sandu la Budapesta nu pare a fi produs rezultate concrete. Moldova are, deocamdată, destul de lucru cu grupurile de capitole 1, 2, 3 și 6, iar blocajul pare a fi unul temporar, după toate estimările. Totuși, conjunctura europeană actuală conferă un grad de urgență pașilor de acest fel.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a recunoscut că scopul guvernării de la Chișinău este distrugerea economiei Transnistriei, potrivit liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Deși Rusia nu intenționează să atace Republica Moldova, autoritățile de la Chișinău declară că există amenințări din partea Moscovei pentru a obține bani de la Uniunea Europene, susține propaganda pro-rusă de la Chișinău.
Vladimir Putin este singurul lider care încearcă să salveze Ucraina, în timp ce autoritățile de la Kiev și aliații occidentali urmăresc distrugerea acesteia, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Noul pod peste râul Nistru, Cosăuți-Iampol, care va lega Republica Moldova de Ucraina, este construit pentru a aproviziona armata ucraineană, și, prin urmare, Chișinăul va fi implicat în războiul din statul vecin, potrivit propagandei de la Moscova.
Kremlinul a mobilizat o adevărată armată pentru a purta campania de dezinformare care vizează Occidentul și Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta arată și de ce elitele Rusiei nu se așteaptă ca negocierile de pace să pună acum capăt conflictului, dar și cum a fost pregătit terenul pentru o nouă mobilizare.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a recunoscut că scopul guvernării de la Chișinău este distrugerea economiei Transnistriei, potrivit liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
„Adunarea poporului transnistrean” a fost subiectul care a dominat programele posturilor de televiziune de la Tiraspol. În pofida constrângerilor, numărul celor care au ieșit în stradă a fost foarte mic, iar analiștii consideră că această manifestație a fost, de fapt, o încercare a Tiraspolului de a pasa vina pe autoritățile de la Chișinău pentru modul defectuos în care au gestionat și continuă să gestioneze situația din regiunea separatistă.
Nu rata ultimul număr Veridica Weekly▸ Narva, orașul estonian de frontieră, este privit ca unul dintre locurile unde Moscova ar putea testa NATO printr-un atac limitat; pregătirile militare și renunțarea la materiile prime rusești avansează greu. ▸ Două nave au fost lovite de drone în zona bulgară a Mării Negre pe 6 și 13 octombrie, iar guvernul lui Rumen Radev a evitat să acuze direct Rusia, în preajma alegerilor prezidențiale din 25 octombrie, pe care Iliana Iotova le conduce detașat. ▸ O navă de marfă a fost lovită de drone în largul Constanței; Ursula von der Leyen s-a declarat „profund alarmată de o nouă escaladare rusească în Marea Neagră”. ▸ Parlamentul de la Chișinău a obligat platformele de taxi electronice să proceseze plățile prin instituții licențiate în Moldova, după ce Europa Liberă a scris că Yandex ar fi obținut peste 7 milioane de euro pe an fără să le declare. ▸ Relația Trump–Zelenski s-a deteriorat din nou după acordul SUA–Rusia privind motorina și restricționarea Starlink/Starshield pentru Ucraina; sondajele arată că 60% dintre americani consideră că politicile lui Trump au slăbit economia SUA. ▸ Austria a expulzat patru diplomați ruși, iar Republica Moldova urmează să declare persona non grata un diplomat rus, după căderea unei drone cu explozibil. ▸ Ucraina și Rusia au făcut un nou schimb de câte 270 de prizonieri de război, al treilea de la 19 august, iar Polonia ia în calcul detectoare de metale în școli.
|