Chișinăul va încerca să rezolve prin forță problema transnistreană, după ce va dezesambla autonomia regiunii găgăuze, a declarat deputata Dumei de Stat de la Moscova, Aliona Arșinova, comentând declararea vacanței funcției de bașcan la Comrat.
RECENTE
FAKE NEWS
Decizia vine în urma criticilor publice provocate de planul de majorare a TVA pentru produsele de igienă feminină, de la 8% la 20%, începând de anul viitor.
Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie, în aceeași zi cu scrutinul pentru Adunarea Populară a autonomiei.
Pe agendă e și programul SAFE, unul dintre instrumentele Uniunii Europene dedicate consolidării capacităţilor de apărare şi dezvoltării industriei comunitare de profil.
Gloria Bistriţa, 28-23 în Germania; CSM București, 37-29 în Slovenia.
Crima de la Măgdăcești, care a scos la suprafață vulnerabilitățile sistemului de protecție a victimelor violenței domestice, și introducerea treptată a TVA și accizelor pentru agenții economici din regiunea transnistreană sunt cele două subiecte pe care le analizăm în această ediție a Sintezei Veridica. Cazul Anei Efros ridică întrebări privind eficiența mecanismelor de monitorizare a agresorilor și capacitatea instituțiilor de a preveni violența, în timp ce noul regim fiscal aplicat regiunii transnistrene marchează o nouă etapă în procesul de apropiere economică dintre cele două maluri ale Nistrului. Chișinăul susține aplicarea treptată a regulilor fiscale, în timp ce Tiraspolul se conformează noilor cerințe, dar continuă să denunțe public ceea ce el numește o „blocadă economică” impusă de autoritățile constituționale.
În ultimele săptămâni, la Chișinău s-au succedat o serie de evenimente care adâncesc un contrast greu de ignorat: pe de-o parte, sistemul sanitar din fotografiile oficiale - saloane renovate la standarde europene, investiții de miliarde de lei; pe de altă parte, același sistem văzut din alt unghi, cel al încăperilor degradate unde se pregătea mâncarea pacienților, imaginea care l-a făcut pe fostul ministru al Sănătății să plângă în fața camerelor și care i-a adus, ulterior, destule ironii.
În 2003, Vladimir Voronin a anulat Ziua Independenței, înlocuind-o cu Ziua Republicii. Motivul nu l-a dezvăluit public, dar era evident: „Ziua Independenței” provoacă în mod firesc întrebarea „independență față de cine?”.
În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Moscova a propus distrugerea munițiilor de la Cobasna, însă nu a urmat nicio reacție din partea Chișinăului, susține liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Propaganda regimului de la Tiraspol invocă și declarațiile șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, potrivit căruia Moscova a venit cu propuneri avantajoase pentru soluționarea acestei probleme, dar autoritățile moldovene le-au respins.
Uniunea Europeană se pregătește de un conflict armat cu Federația Rusă, iar Republica Moldova va fi obligată să se implice în acest conflict, odată cu aderarea la blocul comunitar, susține propaganda pro-rusă de la Chișinău.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu susțin aderarea țării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ultimele sondaje de opinie arată că procentul susținătorilor aderării la UE este mai mare decât al celor care se opun.
Ucraina și serviciul britanic de informații MI6 pregătesc la Odesa o operațiune sub drapel fals, cu victime civile, pentru a acuza Rusia și a atrage Occidentul în război, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Moscova a propus distrugerea munițiilor de la Cobasna, însă nu a urmat nicio reacție din partea Chișinăului, susține liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Propaganda regimului de la Tiraspol invocă și declarațiile șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, potrivit căruia Moscova a venit cu propuneri avantajoase pentru soluționarea acestei probleme, dar autoritățile moldovene le-au respins.
Întrebări referitoare la prelegerea Tamarei Eidelman despre istoria Moldovei, motivele pentru care în Ceadîr-Lunga este verificată legalitatea utilizării pamântului pentru construcția unui complex industrial și propunerile comentatorilor politici privind modalitățile prin care statul ar putea face economii în contextul lipsei de fonduri pentru majorarea salariilor angajaților din sectorul public, - iată subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Presa pro-Kremlin preia o serie de amenințări, mai mult sau mai puțin voalate, privind posibile atacuri rusești împotriva Marii Britanii pentru că aceasta i-a furnizat Ucrainei drone cu rază lungă de acțiune. Astfel de amenințări la adresa țărilor occidentale reprezintă o constantă de când a început războiul și sunt considerate a fi doar tentative de a descuraja sprijinirea Ucrainei. În ultima săptămână au fost reluate și alte teme favorite – avertismentele privind un dezastru nuclear și nevoia Rusiei de a se întări.
Nu rata ultimul număr Veridica WeeklyChișinău: prima paradă militară fără nicio armă de fabricație sovietică.▸ Statele baltice au demonstrat că se poate ieși de pe orbita Moscovei — ce poate învăța Republica Moldova de aici.▸ Calendarul aderării Moldovei la UE — 1 septembrie, primul cluster deschis.▸ Moscova sfidează Chișinăul și deschide secții de votare în Transnistria.▸ Ucraina, între deficitul de rachete Patriot și cel de combatanți.▸ Witkoff și Kushner la Moscova: discuții de trei ore cu Putin, „utile, dar fără rezultate concrete”.▸ Nicușor Dan convoacă CSAT pe fondul alertelor aeriene.▸ „Mareșalul” suveraniștilor: cum a ajuns Radu Theodoru de la Stalin la Ceaușescu și înapoi la Antonescu.
|