Găgăuzii își aleg bașcanul și deputații Adunării Populare. De obicei, aceste alegeri se organizau separat, ultima dată când au coincis a fost în secolul trecut. În cazul bașcanului e vorba de alegeri anticipate - fosta ocupantă a acestui post, Evghenia Guțul, se află la închisoare, destinul ei reprezintă una dintre temele de discuție în această competiție electorală. În cel de-al doilea caz, alegerile sunt mult întârziate, căci mandatul precedentei AP a expirat acum un an, la 12 noiembrie 2025.
Igor Grosu a spus că efectele hotărârii nu se aplică retroactiv, astfel că Herman von Hebel și Bernard Lavigne își păstrează funcțiile în cadrul comisiilor de evaluare.
Presa: mișcarea ar putea însemna sfârșitul democrației în republica ex-sovietică sud-caucaziană.
În autonomia găgăuză începe astăzi, 16 octombrie, campania electorală pentru alegerile care vor avea loc pe 15 noiembrie, când locuitorii regiunii urmează să-și aleagă atât bașcanul (guvernatorul), cât și cei 35 de deputați ai Adunării Populare (parlamentul regional). Cele două scrutinuri, organizate simultan pentru prima dată după 1999, aduc câteva elemente noi importante. Cel mai relevant este că, după o confruntare juridică și instituțională prelungită între Chișinău și Comrat, aceste alegeri se vor desfășura, în premieră, în baza unui cadru electoral național consolidat, care limitează posibilitatea elitelor politice locale de a stabili propriile reguli de joc. Acest lucru însă nu înseamnă în mod automat că se vor schimba și preferințele alegătorilor.
Instanța a admis sesizarea depusă de deputații din opoziție Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin.
Curtea Constituțională a respins sesizarea prin care deputații Partidului Socialiștilor au contestat condiția din Codul electoral care prevede că persoanele care candidează la funcția de bașcan trebuie să cunoască limba română.
Alegerile pentru funcția de bașcan (guvernator) și cele ale deputaților din Adunarea Populară (parlamentul local) a regiunii autonome găgăuze, care vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie a.c., pot deveni o șansă pentru depășirea crizei politice din regiune, ce durează de aproape un an.
După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Acesta urmează și-și piardă mandatul de primar al Timișoarei.
Nu știu cum vouă, dar mie, stimați cititori, îmi lipsesc comentariile Mariei Zaharova, după ce Putin a eliminat din campania electorală parlamentară din Rusia singurul partid – Iabloko - care pledează „pentru pace și libertate”, cerând oprirea războiului din Ucraina.
Roman Roșca și Victor Mătrăgună, îi înlocuiesc pe Alexandru Trubca și Victoria Belous în Parlament.
Posibila boicotare a alegerilor din partea politicienilor găgăuzi, decizia Curții Constituționale privind competențele autonomiei și evaluările diferite ale întâlnirii de la Președinție venite din partea președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, sunt subiectele care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Dezbaterea deciziei Curții Constituționale privind competențele regiunii autonome, vor avea loc în acest an alegeri în Adunărea Populară a Găgăuziei și motivele pentru care unii cer demisia bașcanului interimar al Găgăuziei, Ilie Uzun, sunt subiectele care au fost discutate în ultima săptămână în mass-media din Găgăuzia.
Decizii și evoluții cu impact major pe scena politică din Republica Moldova: Curtea Constituțională a stabilit limitele autonomiei regiunii găgăuze, blocând astfel mecanisme care permiteau grupării Șor să-și consolideze influența la Comrat. În același timp, un nou scandal de presupuse probleme de integritate vizează un deputat PAS, Alexandr Trubca, în contextul în care puterea caută un nou prim-ministru, după demisia Guvernului. Acestea sunt principalele evenimente ale săptămânii pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Curtea a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legea privind statutul special al autonomiei Găgăuzia.
Instanțele judecătorești vor putea în curând exclude orice partid politic din cursa electorală pentru alegeri, după ce Curtea Constituțională a luat o decizie care apără interesele guvernării, potrivit opoziției extraparlamentare pro-ruse de la Chișinău.
Curtea Constituțională a respins sesizările depuse de trei partide extraparlamentare care au contestat mai multe prevederi din Legea partidelor politice.
Curtea Constituțională a stabilit că hotărârea respectivă a parlamentului îşi încetează efectele juridice.
CC a respins sesizarea depusă de deputații din opoziție de a suspenda prevederile legale adoptate recent de Parlament, prin care a fost redus pragul de vot pentru desemnarea membrilor comisiilor de evaluare externă.
Acesta prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, față de numai 48-50 în prezent.
Ţara riscă să piardă aproape un sfert de miliard de euro, din fonduri comunitare.
Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea fostului comandant al Armatei Naționale, Igor Gorgan, cu privire la retragerea distincțiilor de stat
Afirmația Maiei Sandu că ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România, dacă s-ar organiza un referendum în această chestiune nu e prima de acest fel. Prima a fost în februarie 2016, la Pro TV, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, au mai fost și alte câteva referințe la tema Unirii, nu întotdeauna reușite, important e să fie luate drept ceea ce sunt: niște opinii personale.
Luna trecută, pensia medie a foştilor procurori şi judecători echivala cu circa 5.000 de euro.
Preşedintele Nicuşor Dan consideră că actul normativ încalcă principiul nediscriminării şi libera circulaţie a lucrătorilor.
Mandatele noilor deputați au fost validate după ce anterior opt persoane au renunțat la fotoliile de parlamentar și au ales să-și continue activitatea în funcțiile deținute până la alegeri.
Președinta Maia Sandu a semnat decretul de convocare a noului legislativ pe 22 octombrie a.c., în urma confirmării rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c. și validării mandatelor noilor deputați de către Curtea Constituțională, pe 16 octombrie a.c.
Pe lângă confirmarea rezultatelor alegerilor, Curtea urmează să valideze mandatele celor cinci concurenți electorali care au trecut pragul electoral.
Traiectoria Partidului „Democrația Acasă” în alegerile parlamentare din acest an a fost într-adevăr surprinzătoare, date fiind vechimea și eșecurile sale de până acum. Ar fi însă exagerat să o comparăm cu cea a unui meteorit sau asteroid. E asemănătoare mai curând cu zborul unui zmeu de hârtie, propulsat de o rafală de vânt la o înălțime mai mare ca de obicei.
Comisia Electorală Centrală a transmis, luni, documentele și materiale necesare confirmării rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
Republica Moldova va semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, deși are mai multe restanțe, îndeosebi la capitolele economie și reforma justiției. Voturile lui Șor au fost redirecționate către partidul „Democrația Acasă”, iar Blocul Patriotic ar fi trebuit să fie exclus din cursa electorală, pentru că este condus de agenți ai unui stat străin. Sunt opiniile analistului politic Victor Ciobanu care, într-un interviu pentru Veridica.md, a vorbit despre rezultatele scrutinului parlamentar din 28 septembrie a.c.
Curtea Constituțională are la dispoziție 10 zile pentru a confirma legalitatea scrutinului și a valida mandatul noului Parlament.