Republica Moldova și Ucraina au făcut un nou pas în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prin deschiderea clusterelor dedicate pieței interne și competitivității economice. Chișinăul își propune să deschidă toate cele șase clustere până la sfârșitul anului 2026, pentru a avansa în ritm propriu spre integrarea europeană. Bruxelles-ul a amintit că susține obiectivul Republicii Moldova de a deveni membră a UE până în 2030 și estimează că negocierile ar putea fi încheiate la nivel tehnic în 2028. Însă parcursul european presupune în primul rând respectarea statului de drept. Un semnal în acest sens a venit pe 15 octombrie, când Curtea Constituțională a invalidat modificarea legislativă prin care majoritatea PAS a redus pragul de vot necesar numirii experților internaționali în comisiile de evaluare externă a procurorilor.
Dezbaterile vor viza accelerarea procesului de aderare, menținerea standardelor privind democrația și statul de drept, reformele necesare pentru accesul la piața unică și consolidarea sprijinului public pentru extinderea blocului comunitar.
Sistemul Informațional „Registrul Fermierilor” va oferi fiecărui agricultor un profil unic și va contribui la digitalizarea proceselor administrative din sectorul agricol.
Noua hartă administrativ-teritorială propusă de guvernarea de la Chișinău ar demonstra că scopul reformei este unirea Republicii Moldova cu România, de aceea aproape întreaga populație se opune acesteia, potrivit propagandei pro-ruse.
Vicepremierul Cristina Gherasimov a participat la consultările organizate de Comisie, unde a discutat despre oportunitățile oferite de integrarea graduală, inclusiv accesul la programe și instrumente europene înainte de obținerea statutului de membru.
Cu una dintre cele mai mici armate din Europa raportată la numărul de populație, Republica Moldova își propune să-și consolideze capacitățile de apărare prin majorarea efectivului Armatei Naționale, în contextul amenințărilor de securitate din regiune. În paralel, Chișinăul avansează în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, după ce a primit invitația de a prezenta pozițiile de negociere pentru încă două clustere. Consolidarea securității naționale și pașii Republicii Moldova spre integrarea europeană sunt două dintre subiectele pe care le analizăm astăzi în Sinteza Săptămânii la Veridica.
Reforma administrativ-teritorială a ajuns în punctul de unde nu se mai poate da înapoi, oricât s-ar dori. Toate pretextele posibile au fost epuizate. E ca o intervenție chirurgicală a cărei amânare pune în pericol viața pacientului. Nu numai integrarea europeană, funcționarea și existența statului Republica Moldova, care respiră greu, va fi periclitată dacă se renunță sau se tărăgănează reforma respectivă.
Ceremonia de deschidere a avut loc luni, în prezența ministrului eston de Externe Margus Tsahkna.
Uniunea Europeană (UE) înarmează Republica Moldova pentru a o folosi împotriva Rusiei în atingerea scopurilor sale geopolitice, iar guvernarea de la Chișinău adoptă decizii, la cererea Bruxelles-ului, care contravin intereselor naționale și avea consecințe grave, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.
Parcursul european al R. Moldova și reformele necesare pentru consolidarea economiei s-au aflat în centrul discuțiilor.
Comisia Europeană de-abia poate ține pasul cu ritmul reformelor din Moldova, pe traseul acesteia către aderare, afirmă un articol Euronews. Pentru moldoveni, asta sună foarte îmbucurător. Chiar dacă „de-abia ține pasul” („scrambles to keep pace”, în original) e o formulă subiectivă, performanța Republicii este reală. Și, deși Bruxelles-ul trebuie să investească resurse suplimentare în procesele de aderare ale mai multor țări, el are tot interesul să facă acest lucru.
Modificările au fost adoptate printr-un proiect de hotărâre, la solicitarea fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate .
Hadja Lahbib, și-a început vizita cu o întrevedere cu Președinta Maia Sandu.
În 2003, Vladimir Voronin a anulat Ziua Independenței, înlocuind-o cu Ziua Republicii. Motivul nu l-a dezvăluit public, dar era evident: „Ziua Independenței” provoacă în mod firesc întrebarea „independență față de cine?”.
Uniunea Europeană se pregătește de un conflict armat cu Federația Rusă, iar Republica Moldova va fi obligată să se implice în acest conflict, odată cu aderarea la blocul comunitar, susține propaganda pro-rusă de la Chișinău.
Prioritatea sesiunii este armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.
În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu susțin aderarea țării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ultimele sondaje de opinie arată că procentul susținătorilor aderării la UE este mai mare decât al celor care se opun.
Parlamentul are pe agendă 37 de proiecte, majoritatea legate de aderarea la UE.
„Să fim la pachet cu Muntenegru, Albania, Islanda și Moldova în 2028. Cam acesta este planul”, a spus prim-ministrul.
Guvernul Vasile Tofan a fost aruncat în foc înainte să se apuce de treabă. Nu a primit nici tradiționalele 100 de zile de grație. La o săptămână de la învestire, Republica Moldova a intrat în alertă energetică și hidrologică: stocurile comerciale de motorină au coborât vertiginos, iar 53 de stații de combustibili nu mai aveau motorină. Pe de altă parte, nivelul Nistrului a scăzut abrupt rapid în condițiile în care știm că 80% din apa potabilă a Republicii Moldova provine din acest fluviu.
Parlamentul de la Chișinău a votat, pe 21 iulie a.c., noul guvern, în frunte cu premierul Vasile Tofan, și programul acestui cabinet de miniștri. Programul respectiv, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are 147 de pagini. Obiectivul său strategic este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030. Programul are patru compartimente: 1) Viziunea – ambiția pentru Moldova; 2) Realitatea de la care pornim – provocări structurale; 3) Cinci priorități ale guvernării; 4) Politici sectoriale.
România promite sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar Chișinăul vrea să semneze tratatul până în 2028.
Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după deschiderea Clusterelor 1 și 6 și organizarea celui de al doilea Summit Republica Moldova–UE. Ce urmează în procesul de negocieri? Când ar putea fi deschise toate celelalte capitole? Cum influențează războiul din Ucraina, securitatea și amenințările hibride parcursul european al Chișinăului?
Vasile Tofan e primul șef de guvern care și-a dorit în mod expres acest post, publicându-și, după anunțul de demisie a lui Alexandru Munteanu, punctul de vedere asupra priorităților guvernului în actualele condiții. Dacă anul trecut, după alegerile parlamentare, Munteanu a fost luat prin surprindere de oferta Maiei Sandu (a relatat el însuși episodul respectiv), Tofan, putem presupune, a așteptat să-i fie propus postul de prim-ministru, făcând, din propria inițiativă, primul pas în acest sens.
Programul lui Vasile Tofan, prezentat în Parlament: reforme, investiții și o nouă direcție pentru R. Moldova.
Documentul redefinește modul în care funcționează Legislativul și rolul acestuia în procesul de integrare europeană.
Legislativul European consideră că R. Moldova a înregistrat suficiente progrese pentru ca Uniunea Europeană să accelereze negocierile de aderare, potrivit unui raport adoptat miercuri.
Dacă ar fi să împrumutăm o expresie din fotbal, Republica Moldova este acum la mâna ei pe drumul european. Mai precis, Chișinăul trebuie să rezolve două mari dosare pentru a călca apăsat pe acest drum care în niciun caz nu poate fi parcurs pe repede-înainte și pe “ochi frumoși”.
Ritmul și calitatea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană depind în primul rând de autoritățile, instituțiile și societatea moldovenească, iar fiecare stat candidat este evaluat în funcție de propriile merite, spune fostul negociator-șef al României pentru aderarea la UE, Vasile Pușcaș.
Deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) cu Republica Moldova și Ucraina reprezintă o acțiune de PR politic, deoarece nici cele două state, nici blocul comunitar nu dispun de condițiile și de capacitățile necesare pentru integrare, potrivit propagandei ruse.
Negocierile pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au început cu grupul numărul unu de capitole („cluster”), Fundamentale („Fundamentals”). Mesajele politice ale UE sunt fără excepție pozitive, iar președinția cipriotă a Consiliului UE se declară mândră de faptul că a demarat procesul propriu-zis de aderare. Așa-numitele „benchmarks” (puncte de referință sau standarde) menționate în comunicatul Consiliului sunt însă repere care trebuie luate foarte în serios, iar o explicație asupra lor lămurește de ce.