Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Președinta Maia Sandu și Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, au discutat la Chișinău despre următoarele etape ale integrării europene a R. Moldova.
Alegerile parlamentare au fost de departe cel mai important eveniment politic al anului 2025 care, de fapt, a cimentat drumul european al Republicii Moldova spre UE. Dacă ar fi să aplicăm o analiză economică de tip SWOT și să extrapolăm cu câteva elemente de strategie militară, ne-am apropia de următorul tablou care ne-ar putea da o imagine aproximativă a ceea ce s-a făcut în Republica Moldova în 2025 și ce am putea face mai bine în 2026.
Primesc un mesaj de la un coleg cu care ne cunoaștem de mult timp: Republica Moldova „nu a mai fost niciodată atât de polarizată”, îmi scrie el, dând vina, în primul rând pe politicienii „de la putere și din opoziție”, apoi pe influența propagandei ruse. Ca să depolarizăm și să consolidăm societatea trebuie să le cerem politicienilor să întreprindă măsuri de „corectare” a situației, consideră colegul meu.
Maia Sandu se va afla astăzi în Grecia pentru discuții cu liderii de la Atena privind integrarea europeană a R. Moldova, securitatea energetică și relațiile bilaterale.
Alexandru Munteanu a afirmat că R. Moldova trece printr-o transformare „fără precedent”, susținută de pachetul de creștere al UE de 1,9 miliarde de euro și de un program amplu de peste 150 de reforme ce urmează să fie implementate până în 2027.
Cea mai mare parte a fondurilor va fi destinată asistenței tehnice pentru reforme legate de integrarea europeană.
Din 2014, de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, până în 2022, procesul de integrarea europeană a Chișinăului a fost ținut pe loc de abordarea politică a Bruxelles-ului care mergea pe ideea ca statelor din Parteneriatului Estic să nu să li se acorde perspectivă europeană. Invazia brutală a Rusiei în Ucraina a determinat schimbarea de către UE a paradigmei extinderii.
Cei doi șefi de guvern au reafirmat angajamentul comun de a accelera proiectele bilaterale privind interconectarea energetică.
Chișinăul și Kievul vor ca UE să aibă rolul principal în procesul de negocieri privind soluționarea problemei transnistrene prin subminarea formatului 5+2, ceea ce va duce la destabilizarea Republicii Moldova și a întregii regiuni, potrivit comentatorilor de la Tiraspol.
Laudele foarte generoase la adresa Republicii Moldova, din raportul Comisiei Europene privind extinderea UE, prezentat la Bruxelles în ziua de 4 noiembrie a.c., nu ar trebui să-i euforizeze pe guvernanții noștri, din mai multe motive.
Comisara europeană pentru Extindere a declarat că R. Moldova a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate la aderarea la UE, dar a avertizat că urmează „ani de muncă grea”.
Parlamentul European deschide un Oficiu de Legătură în Republica Moldova.
Liderul și deputatul comunist Vladimir Voronin a amuzat toată lumea, atunci când, la întrebarea unei jurnaliste, și-a scos afară limba. Era un fel de a răspunde că nu poate răspunde.
Roberta Metsola, va susține un discurs la ședința solemnă de constituire a noului legislativ al Republicii Moldova.
Noul parlament are șase fracțiuni, un număr record. Acestea sunt: PAS – 55 de mandate (în pofida declarațiilor anterioare, foștii membri ai Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău și Stela Macari, fac parte din fracțiunea PAS); PSRM – 17 mandate; PCRM – 8 mandate (prin separarea comuniștilor Blocul „Patriotic” s-a destrămat); Blocul „Alternativa” – 8 mandate; Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate fiecare.
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, afirmă că Rusia a desfășurat un război informațional intens și agresiv în Republica Moldova, dar amploarea acestuia „a avut un efect invers”, determinând tot mai mulți cetățeni să conștientizeze manipulările și scopurile Moscovei.
Următorul mandat al Legislativului și al viitorului Guvern poate face istorie și poartă cea mai mare responsabilitate de leadership politic de până acum. Republica Moldova are o șansă unică pe care nu o mai poate rata, așa cum s-a întâmplat spre finalul anilor ’90, începuturile anilor 2000, atunci când avea șansă să fie în același tren spre Europa împreună cu țările baltice. Cu toate acestea, există și o serie de probleme pe care ne propunem să le analizăm cu atenție.
Chișinăul ar putea ajuta Kievul să-și continue împreună parcursul european. De această părere este expertul Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, care a relatat în cadrul unui interviu pentru Veridica despre perspectivele Chișinăului în cadrul negocierilor de aderare care ar urma să dureze până la începutul anului 2028.
Președinta a cerut noului Legislativ să apere pacea și să accelereze integrarea în UE.
Săptămâna trecută, am observat pe peretele unui bloc de pe bulevardul Traian din Chișinău o inscripție ce șoca prin caracterul agresiv, absurd și nedrept:. „Санду - Гитлер” (Sandu e Hitler, în limba rusă).
Vicepremiera pentru Integrare Europeană are programate întrevederi bilaterale cu oficiali europeni de rang înalt, printre care comisari europeni, reprezentanți ai Direcției Generale pentru Vecinătate și eurodeputați.
Potrivit ministrei Justiției Veronica Mihailov-Moraru, decizia a fost luată din cauza complexității și duratei mari a procedurilor de evaluare.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a mulțumit premierului Dorin Recean pentru conducerea Guvernului în „ani complicați”, subliniind rolul acestuia în gestionarea crizelor, întărirea instituțiilor statului și avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Acordul vizează modernizarea administrațiilor fiscale, digitalizarea proceselor și armonizarea legislației cu standardele europene.
Maia Sandu a fost întâmpinată cu aplauze la summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga.
Pe agendă: aderarea la UE și securitatea regională
Cetățenii Republicii Moldova au pecetluit, prin votul lor de duminică, direcția clară pe care trebuie să o ia Republica Moldova. Fără echivoc, ei au decis prin vot democratic că Republica Moldova trebuie trebuie să devină membră a Uniunii Europene.
NICOLAE NEGRU, comentator politic, editorialist Veridica: Calea spre UE e deschisă pentru următorii patru ani: PAS a obținut majoritatea parlamentară de 55 de mandate și poate forma de sine stătător guvernul. De menționat că pentru integrarea europeană au votat majoritatea absolută a cetățenilor, atât cei din interiorul cât și din afara Republicii Moldova.
Toate secțiile de vot din străinătate vizate de alerte false cu bombă și-au reluat activitatea și funcționează în regim normal.
„Moldova nu există fără moldovenii din diaspora”, a transmis președinta Maia Sandu celor plecați peste hotare, încurajându-i să voteze și să-și apere, prin vot, viitorul european al țării.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie curent nu sunt despre votul nostru acordat programelor politice ale partidelor înscrise în competiție. Nu sunt despre o direcție liberală sau social-democrată, nu sunt despre competiția partidelor. Nici despre sentimentele susținătorilor unui partid sau al altui partid. Nu sunt despre stânga sau dreapta. Nici măcar nu sunt despre candidații la fotoliul de deputat în viitorul parlament al Republicii Moldova.
