„Nu vreau în UE, deoarece în locul rândurilor vii la policlinică au început să se facă programări online” - așa spune o femeie, într-un pretins vox realizat de un canal de telegram din Transnistria, care încearcă să demonstreze că moldovenii sunt împotriva integrării europene. Lansarea negocierilor de aderare la 15 iunie a.c. a readus în spațiul public o serie de narațiuni false despre UE și tentative de a prezenta procesul de integrare drept lung, anevoios și fără final, iar aderarea în sine ca un rezultat fără beneficii.
Potrivit învinuirii, Ilan Șor, deținând funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SA „Banca de Economii”, în perioada iulie 2013 – septembrie 2014, ar fi organizat și coordonat un grup criminal care a elaborat și implementat o schemă de delapidare a 100 000 000 de dolari din activele băncii.
Cine îl cheamă pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, în Găgăuzia, istoria disputei legate de licitația de 58 de milioane de lei din Vulcănești și problemele agricultorilor – acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Apărarea susține că procesul a fost afectat de nereguli și anunță că va continua căile de atac, în timp ce Procuratura Anticorupție consideră pedeapsa prea blândă și cere majorarea acesteia la 13 ani de închisoare.
În același dosar, fosta secretară a partidului Șor, Svetlana Popan a rămas cu pedeapsa de șase ani de detenție.
Instanța urmează să se pronunțe și asupra recursului depus de secretara fostului partid Șor, Svetlana Popan, după condamnarea acestora în primă instanță.
Procesul penal împotriva Evgheniei Guțul a pornit de la torța adusă de la Moscova, care conținea o părticică din „flacăra veșnică”, scrie canalul de Telegram GagauzNews.
Eliminarea din cursa electorală a candidatului Partidului „Democrația Acasă” la primăria Orhei a fost un ordin politic executat de Comisia Electorală Centrală, scriee portanul „Enewsmd”.
Când s-ar putea desfășura alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, mitingul organizat la Comrat de activiștii lui Șor și interviul exclusiv acordat de vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, unei publicații din regiunea autonomă – acestea sunt subiectele abordate de mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Ilan Șor a finanțat ilegal, cu peste 450 de mii de dolari, un partid politic de dreapta cu viziuni proeuropene în vederea menținerii controlului asupra proceselor politice, electorale și sociale din Republica Moldova.
Instanța de judecată a respins solicitarea acestuia de a fi exclus de pe listă.
Cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, care este dat în urmărire.
Guvernarea modifică legislația, pregătind un nou „furt al miliardului”, potrivit presei pro-ruse din Republica Moldova.
Discuția privind decizia autorităților din Republica Moldova de a ieși din CSI, masa rotundă cu participarea politicienilor pro-Kremlin la Comrat și problemele războiului informațional în țara noastră – acestea sunt temele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultima săptămână.
Rusia pretinde că a prins „cârtița” din rețeaua criminală „Șor”, Serghei Mișin, fiul comunistului Vadim Mișin și fostul consilier al președintelui Igor Dodon. Omul are un trecut dubios, a fost sancționat de mai multe ori pentru înșelăciuni în practicarea meseriei de avocat și pentru transmiterea, eufemistic vorbind, a Partidului „Renaștere” sub controlul lui Ilan Șor.
În ultima lună a anului trecut cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) nu au achitat nici-un leu, plată aferentă rambursării creditelor de circa 14 miliarde de lei, acordate acum 11 ani de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cu garanţia statului (Guvernele Leancă şi Gaburici).
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Apropiați ai oligarhului fugar Ilan Șor de la Comrat acuză autoritățile de la Chișinău că ar fi invitat la un eveniment festiv clerici „schismatici români” și i-ar fi ignorat pe cei de la Mitropolia Moldovei.
Liderul fracțiunii „Victorie” din Consiliul Municipal Bălți, Veaceslav Jucov, a anunțat că renunță la mandatul de consilier municipal și la funcția de președinte al fracțiunii.
A fost conflictul de pe Nistru un război ruso-moldovean, de ce a izbucnit criza politică din cauza alegerilor în Adunarea Populară și poate fi considerată Evghenia Guțul o infractoare? Acestea sunt temele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Atunci când am văzut investigațiile Ziarului de Gardă despre protestatarii și activiștii Șor, m-am întrebat care e istoria de viață a acestor oameni. Pentru un proiect de cercetare internațional despre cultura protestelor, am ajuns să vorbesc cu câțiva dintre ei.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se pregătește pentru a soluționa pe cale militară problema transnistreană, iar Parlamentul de la Chișinău ar fi adoptat un buget de război cu scopul de a pune în aplicare acest plan, potrivit deputatei ruse, Alena Arșinova, care conduce organizația „Eurasia”, aflată sub sancțiuni internaționale.
Președinta Maia Sandu a convocat, pe 2 decembrie a.c., Consiliul Național de Securitate (CNS), la care a fost discutat și aprobat un plan de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Cu o zi mai devreme, oligarhul fugar Ilan Șor anunța, într-un mesaj video, că își susăendă toate proiectele sociale în Republica Moldova din cauza pretinsei persecutări a angajaților săi și a blocării fondurilor de către autoritățile de la Chișinău.
Organizarea unei expoziții dedicate Holodomorului din Ucraina din anii '30 ai secolului trecut, decizia finală a instanțelor judecătorești în cazul legalității dizolvării Comisiei electorale centrale din Gagauzia și discuția privind contrabanda cu arme la granița moldo-română sunt temele abordate în mass-media de la Comrat în ultima săptămână.
Anunțul vine după ce Ilan Șor a declarat că nu va mai susține „proiecte sociale” în R. Moldova.
Ologarhul susține că autoritățile i-au blocat 50 de milioane USD.
Deputații găgăuzi se dezic de Ilan Șor, analiza programului noului guvern și declarațiile critice la adresa Republicii Moldova ale unui fost deputat – acestea au fost subiectele discutate în mass-media găgăuză pe parcursul săptămânii trecute.
„Scopul Uniunii Europene este să transforme Republica Moldova în colonie. Cu cât Republica Moldova este mai săracă, cu cât cetățenii săi trăiesc mai greu, cu atât mai ușor le va fi să destrame țara. Poporul nostru va fi folosit ca forță de muncă sau carne de tun, iar teritoriul țării noastre va fi folosit drept paravan pentru interesele militare europene”, a declarat reprezentanta așa-zisului bloc „Victorie-Pobeda”, Marina Tauber.
Republica Moldova va semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, deși are mai multe restanțe, îndeosebi la capitolele economie și reforma justiției. Voturile lui Șor au fost redirecționate către partidul „Democrația Acasă”, iar Blocul Patriotic ar fi trebuit să fie exclus din cursa electorală, pentru că este condus de agenți ai unui stat străin. Sunt opiniile analistului politic Victor Ciobanu care, într-un interviu pentru Veridica.md, a vorbit despre rezultatele scrutinului parlamentar din 28 septembrie a.c.
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Documente interne secrete publicate recent în presă odată cu desecretizarea datelor activiștilor ruși dezvăluie încă o dată amploarea fluxurilor financiare direcționate către promovarea ideilor pro-ruse – în cazul de față, în Moldova. Dezvăluirile recente evidențiază canalele cheie de finanțare, structura cheltuielilor și influența potențială a Rusiei asupra opiniei publice din străinătate.
Suspendarea extrădării lui Vladimir Plahotniuc din Grecia, aterizarea lui Constantin Țuțu în regiunea transnistreană și deconspirarea întregii scheme de finanțare a rețelei Șor, cu toți marii actori implicați, inclusiv fostul polițist fugar Ion Perju, sunt știrile care au marcat penultima săptămână din preajma alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c.