Modelul actual de politică externă al Republicii Moldova orientat spre integrarea în Uniunea Europeană (UE) a încetat să mai genereze rezultate economice, iar soluția este relațiile pragmatice cu Federația Rusă, a transmis liderul Partidului Socialiștilor din Rpublica Moldova, Igor Dodon, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, potrivit eNewsmd.
Uniunea Europeană caută țări în care să poată fi trimiși migranții expulzați, iar Republica Moldova se află pe listă. Această narațiune manipulatoare este răspândită de publicația GagauzNews, care a fost blocată în urmă cu câțiva ani la cererea serviciilor speciale moldovenești pentru incitare la ură și război. Cu toate acestea, GagauzNews și-a continuat activitatea pe rețelele sociale și pe Telegram.
Republica Moldova se află în fața unui nou moment istoric - deschiderea oficială a primului cluster de negocieri de aderare pe 15 sau 16 iunie 2026, la Luxemburg, în marja reuniunilor ministeriale. Cu toate acestea, momentul este secondat de acțiunile subsumate războiului hibrid al Rusiei.
O delegație a Parlamentului de la Chișinău a efectuat o vizită de lucru la București, unde a avut întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor române responsabile de afaceri europene, investiții și relația cu românii de pretutindeni.
Româncele au câștigat grupa.
Scandalul care a dus la demiterea mitropolitului Basarabiei, Petru Păduraru, și perspectiva deschiderii primului set de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au dominat agenda săptămânii analizate de Veridica. În timp ce Biserica Ortodoxă Română a început procedura de alegere a unui nou mitropolit al Basarabiei, Bruxelles-ul se pregătește să dea undă verde negocierilor cu Chișinăul privind capitolele esențiale legate de statul de drept, justiție și funcționarea instituțiilor democratice.
Moldova și Ucraina mizează pe sprijin reciproc în procesul de aderare la UE, au subliniat la Chișinău reprezentanții Parlamentelor celor două țări.
Ambasadorul Republicii Moldova la NATO, Viorel Cibotaru, afirmă că importanța strategică a țării a crescut după invazia rusă în Ucraina, iar programele de cooperare cu Alianța depășesc în prezent 120 de milioane de euro.
“Ce face Republica Moldova cu dronele căzute pe teritoriul său?”. Aceasta a fost întrebarea pe care i-a pus-o un coleg ucrainean lui Rosian Vasiloi, analist militar și de securitate, care a condus Poliția de Frontieră a Republicii Moldova în 2019 și în 2021-2023 și a lucrat în Ucraina în perioada 2014-2016. În afară de faptul că uneori plasăm dronele pe scările Ministerului de Externe când vine ambasadorul Federației Ruse pentru a primi note de protest din partea Chișinăului pentru încălcarea spațiului aerian moldovenesc de către obiecte zburătoare ruse, nu e clar care e răspunsul la această întrebare. Ucrainenii, însă, încă din 2014, au luat dronele căzute pe teritoriul lor drept o oportunitate de cercetare și dezvoltare a propriilor sisteme de apărare moderne. Poate oare Republica Moldova să facă același lucru? Aflați mai multe din interviul cu Rosian Vasiloi de mai jos.
Ne referim la Aleksandr Lukașenko, așa-zisul președinte al Republicii Belarus, și Igor Dodon, așa-zisul ex-președinte al Republicii Moldova, care s-au întâlnit la Minsk, într-o ambianță „prietenească”, după o „conferință internațională, interpartinică despre suveranitatea statală”, temă ce sună profund ironic, batjocoritor într-o țară vasală, suverană doar cu numele. E cam cum s-ar organiza în Rusia o conferință despre pace sau suveranitatea limitată a noilor state post-sovietice.
Kos va deschide Conferința de Investiții UE–R. Moldova și va participa la Moldova Digital Summit 2026.
Profitul operatorului național de sistem si transport al energiei electrice Transelectrica din România a crescut cu 27% în primul trimestru al anului curent, iar sursele extraordinare de venit au inclus fondurile primite din asistența acordată victimelor dezastrelor naturale din Republica Moldova și Ucraina, scrie publicația „Logos-press”.
Uniunea Europeană pregătește pentru 15 iunie deschiderea oficială a primului cluster de negocieri, în procesul de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei.
Autoritățile de la Chișinău ar putea înscena prăbușirea unei drone, la fel ca în România, pentru a provoca o nouă escaladare a tensiunilor în relațiile moldo-ruse, susține Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova.
Acţiunea a fost rodul colaborării dintre autorităţile de frontieră din Republica Moldova şi România.
Sunt la Ploiești, România. De dimineață, se simte aici un miros pregnant de combustibil, probabil, de la rafinăria din zonă sau, poate, de la traficul din centrul orașului. Noi, însă, ne vom refugia într-un hotel bine aerisit și iluminat, pentru a adulmeca… vinuri!
Acesta ar reprezenta o oportunitate suplimentară de accesare a finanţărilor europene dedicate cooperării transfrontaliere, dezvoltării urbane, inovării sociale, tranziţiei verzi şi rezilienţei comunităţilor locale.
Realizarea artistică și toate costurile aferente transportului şi montajului sunt suportate de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Primul „cluster” vizează reformele fundamentale în domeniile democrației, economiei și instituțiilor statului.
În timp ce concetățenii noștri discută cu pasiune rezultatele Eurovisionului, consecințele inundațiilor de sâmbătă seara sau câți bani au lăsat moștenire părinții procurorului general, vecinii ucraineni sunt atacați cu mii de drone și rachete hipersonice, care lovesc fără discernământ în blocuri, centre comerciale, stații de metro, oficii poștale, teatre, muzee, biblioteci, universități, biserici, mănăstiri... Iar Lavrov îi sperie satanic, suprarealist, pe diplomații străini că trebuie să fugă din Kiev căci vor urma lovituri și mai devastatoare. Dar ce să facă localnicii?
Va merge la Dallas, San Francisco, Chicago, Washington și New York.
Ministrul (demisionar) al Culturii, Demeter András István, a spus că, întrucât e ungur, era dispus să le vândă rușilor un post de radio care ține de „interesul național” al României, potrivit publicației locale 2mnews.ro. Aceasta a pus în circulație o înregistrare trunchiată cu Demeter, care în realitate a declarat – și a făcut – exact contrariul: a promovat un proiect considerat de interes național.
Majoritatea prognozelor privind creșterea economică a Republicii Moldova făcute publice în ultimul timp sunt moderat optimiste și exclud perspectiva unui boom economic, cu o creştere a PIB-ului mai mare de 5%, în următorii cinci ani. Totuşi, se poate observa și o schimbare de accente.
Evenimentul va începe cu o ceremonie oficială la Chișinău, pe 8 septembrie 2026.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a decis să semneze decretul privind simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană ca urmare a acțiunilor iresponsabile ale Chișinăului și Kievului, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Potrivit unei înregistrări audio, cel considerat de criticii de specialitate un actor mediocru, colecționar de sinecuri politice, a folosit un limbaj obscen într-o discuție despre Radio Chișinău și ruși.
Vor desfăşura activităţi complexe de pregătire tactică, antrenamente în teren dificil şi trageri cu toate categoriile de armament din dotare, în condiţii care simulează intervenţii reale.
„Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, conştient de responsabilitatea pastorală faţă de cei peste 800.000 de creştini ortodocşi din România şi din Republica Moldova stabiliţi în Spania şi Portugalia, a înfiinţat, prin hotărârea sa din 22 octombrie 2007, Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei.”
Peste 40.000 de oameni din Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Polonia sunt aşteptaţi la reprezentația acestuia pe Arena Națională.
Ea repetă că Republica Moldova are nevoie de susţinere pentru a-și spori rezilienţa.
Ponderea exporturilor către UE a ajuns la 68% din total.
Înfigându-și colții într-o îmbucătură prea mare de teritoriu ucrainean, Rusia (sau Ursia?) nu scapă nici celelalte state vecine din vedere, amenințându-le în permanență cu „eliberarea”.