UE trece sub tăcere corupția, torturile, abuzurile și cazurile de detenție politică din Ucraina pentru a continua finanțarea Kievului, potrivit presei pro-Kremlin.
Uniunea Europeană pregătește pentru 15 iunie deschiderea oficială a primului cluster de negocieri, în procesul de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei.
Obiectivul vizitelor externe ale președintei Maia Sandu este dialogul constant cu statele europene pentru avansarea procesului de aderare la UE și consolidarea securității țării.
Statele europene îi dau Ucrainei arme, dar cer în schimb reducerea vârstei de mobilizare la 18 ani și sacrificarea unei noi generații, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Comunitatea Politică Europeană (CPE) este o inițiativă relativ nouă apărută în contextul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani, care își propune să consolideze cooperarea politică și strategică între statele europene, depășind limitele structurilor clasice ale Uniunii Europene. Deși are a o istorie scurtă, CPE a devenit o platformă pan-europeană de discuții, fără ca să se suprapună pe structurile instituționale ale Uniunii Europene și ale altor organizații internaționale din Europa.
Declarația a fost făcută la Chișinău de Gunther Krichbaum, ministrul de stat pentru Europa, care a participat la sesiunea ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
Declarația aparține ministrei afacerilor externe a României, Oana Țoiu, și a fost făcută înaintea reuniunii ministeriale a Consiliului Europei, care se desfășoară astăzi la Chișinău.
Autoritățile de la Chișinău se așteaptă ca decizia de deschidere oficială a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE să fie luată în cel mai scurt timp.
Retragerea trupelor rusești din Transnistria a ajuns subiect global, în discursurile de nivel înalt ale Uniunii Europene. Pare a fi în primul rând meritul Moldovei, dar aceasta și-a găsit un aliat prețios în întreaga poveste: pe Vladimir Vladimirovici Putin.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a reafirmat angajamentul Chișinăului pentru continuarea reformelor necesare aderării la UE.
Republica Moldova se integrează mai întâi de toate în clubul țărilor occidentale din punct de vedere militar și al securității. Astfel, voința politică pro-europeană este urmată îndeaproape de sprijinul concret al Vestului. Aliații și partenerii din UE au pus Chișinăul tot mai intens la adăpost sub o umbrelă de securitate.
Grupul de lucru COELA constituie principalul forum de coordonare între statele membre ale UE în cadrul Consiliului, în ceea ce privește procesul de extindere și negocierile de aderare.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a participat la cea de-a șaptea ediție a Dialogului energetic la nivel înalt UE–Republica Moldova, desfășurată la Bruxelles.
Decizia a fost luată la Copenhaga la o întrevedere extinsă cu reprezentanții parlamentelor țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană.
Organizațiile nonguvernamentale (ONG) din Republica Moldova activează cu scopul de a discredita Federația Rusă și procesele de integrare din vecinătatea apropiată, a declarat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Alexei Șevțov.
În pofida statutului de neutralitate, Republica Moldova produce și furnizează drone Forțelor Armate Ucrainene, care sunt folosite în atacuri împotriva Rusiei, a declarat ambasadorul rus neacreditat la Chișinău, Oleg Ozerov.
Péter Magyar, politicianul maghiar care a pus capăt unui regim Orbán care acaparase Ungaria timp de 16 ani, a renunțat la veto-ul exprimat de predecesorul său în privința împrumutului de 90 de miliarde oferit Ucrainei de Uniunea Europeană. Faptul că Ungaria are o atitudine mai puțin ostilă față de vecina invadată de Rusia promite nu numai coerență de ansamblu în privința deciziilor geopolitice ale UE, ci și un traseu mai lipsit de surprize către apartenența la acest bloc a Ucrainei și, desigur, a Republicii Moldova. Totuși, a presupune, la Ungaria, o atitudine entuziastă în această privință e greșit.
Transnistria este o problemă despre care s-a spus că poate complica integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pozițiile publice ale oficialilor sunt încurajatoare, pornind de la ideea că există un precedent de primire a unei țări cu probleme de acest tip în UE, al Ciprului. Există, totuși, și îngrijorări neoficiale.
Printre cei incluși pe listă se numără Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc, Evghenia Guțul și alții.
Comisara UE pentru extindere Marta Kos a menționat că R. Moldova înregistrează o rată de implementare a reformelor de 93%, urmată de Ucraina, cu 87%.
Statele europene pun la dispoziția Kievului fabrici, bani și tehnologie pentru lovituri teroriste cu drone împotriva Rusiei, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Introducerea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) și accizelor pentru companiile din stânga Nistrului reprezintă o încălcare a regulilor Uniunii Europene (UE) și Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), potrivit Tiraspolului.
Seismul electoral de duminica trecută, cu epicentrul în Ungaria, a zguduit Europa și a reverberat dincolo de ocean, în SUA.
Un studiu elaborat de Kyiv School of Economics, dezvăluie modul în care Chișinăul ar putea deveni partener strategic pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului declanșat de Rusia şi scoate în evidenţă oportunitățile de implicare a Republicii Moldova prin infrastructură, logistică și cooperare economică regională.
În urma unor indicații ale NATO, Uniunii Europene și României, Chișinăul trimite aeronave să inspecteze obiectice militare din Transnistria pentru a le ataca ulterior, susține „deputatul” de la Tiraspol, Andrei Safonov.
Președinta R. Moldova a cerut sprijinul Letoniei pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În mesajul său de la 27 martie a.c., președinta Maia Sandu pune pentru prima dată accentul pe semnificația identitară, definitorie, a actului Unirii Basarabiei cu România în 1918.
Reprezentanții comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei și Germaniei se află în R. Moldova.
Dincolo de informațiile punctuale apărute în media, evaluările Comisiei Europene și Consiliului UE referitoare la aderarea Moldovei contează, fiindcă reprezintă desigur, condiții sine qua non ale intrării acesteia în Uniunea Europeană. Republica Moldova apare în documentele respective ca un candidat serios, dar care încă are carențe la capitole esențiale ca justiția sau lupta anticorupție.
Săptămâna trecută, vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri a prezentat la Bruxelles viziunea Chișinăului asupra problemei transnistrene. Numit „Abordările de bază în procesul integrării treptate a regiunii transnistrene”, documentul reflectă „neoficial” angajamentul „ferm” al Republicii Moldova să înainteze „în procesul de reintegrare a țării”, pentru a se ajunge, exclusiv pe cale pașnică, la „o soluție deplină, viabilă și durabilă” a conflictului transnistrean.
La patru ani de la depunerea cererii de aderare la UE, emisarul special al președintei Maia Sandu pentru afaceri europene, Nicu Popescu, fost ministru de Externe, vorbește într-un interviu pentru Veridica despre decizia istorică de a depune cererea de aderare la UE, despre sincronizarea cu Ucraina și despre provocările continuării reformelor în contextul războiului din regiune.
Coreea de Sud a cerut Ambasadei Ruse din Seul să dea jos enormul banner pe care scria rusește „Victoria va fi a noastră” (Pobeda budet za nami), afișat în preajma celei de-a patra aniversări a războiului din Ucraina.