Votul din 28 septembrie a.c. a fost o remarcabilă victorie a Republicii Moldova, a treia la număr după referendumul pentru integrarea europeană și alegerile prezidențiale din 2024. Rezultatele scrutinului reprezintă un manifest european al societății moldovenești și un răspuns exemplar al autorităților moldovene la acțiunile hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova.
După înfrângerea, rușinoasă, năucitoare, în alegerile parlamentare din Republica Moldova, Moscova caută justificări pe măsură. Prima e, firește, că alegerile au fost „șarlatanești”, că autoritățile „au manipulat deschis cu voturile alegătorilor”, că transnistrenilor doritori să voteze li s-au pus piedici etc.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa, în perioada 1-2 octombrie 2025, la Summit-ul CPE, organizat la Copenhaga.
Occidentul este responsabil pentru escaladarea acțiunilor militare în Europa și sprijină acte teroriste prin furnizarea de armament Ucrainei, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Președinta R. Moldova a transmis un mesaj după încheierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în care a mulțumit cetățenilor care au mers la vot și au demonstrat responsabilitate.
Regiunea găgăuză a ajuns într-un vid politic; jurnalistă de la GRT – candidată pe listele Partidului Moldova Mare; și UE acuzată de un deputat afiliat lui Ilan Șor că, pierzând lupta geopolitică în Ucraina, încearcă să se reabiliteze în Republica Moldova – sunt câteva din subiectele vehiculate în ultimele zile în presa de la Comrat.
UE împiedică negocierile de pace, în timp ce Rusia și SUA caută soluții diplomatice pentru conflictul armat din Ucraina, potrivit propagandei pro-Kremlin.
După prăbușirea regimurilor comuniste la începutul anilor 1990, țările din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu o alegere crucială: să opteze pentru democrație și economie de piață de tip occidental, sau să rămână în sfera post-sovietică. Astăzi, după mai bine de trei decenii, rezultatele acestei alegeri sunt evidente.
Există un curent de opinie, promovat de adversarii integrării europene, potrivit căruia Uniunea Europeană ar avea nevoie de Republica Moldova doar în calitate de piaţă de desfacere şi ca sursă de materii prime. Ca argument ei invocă diverse date statistice publice. Să fie într-adevăr așa?
La mai bine de trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, cele trei State Baltice rămân democrații prospere, ferm ancorate în Europa, în timp ce Belarus și Moldova vecine se află încă în orbita Moscovei, în măsuri diferite. Deși uneori umbrit de nostalgie și dezinformare, contrastul este unul izbitor: Estonia, Letonia și Lituania se bucură de aceleași venituri și libertăți ca alte state din Europa de Vest. De cealaltă parte, Belarus rămâne încremenită în timp, cu o economie planificată stagnantă, în timp ce Moldova, în ciuda reformelor recente și a aspirațiilor sale europene, încă se luptă cu moștenirea unui conflict înghețat și a anilor de instabilitate.
UE blochează procesul de pace din Ucraina de teama unei potențiale uniuni economice între Rusia, Ucraina și Belarus, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Șefa statului va vorbi despre noile amenințări la adresa democrațiilor europene și despre modul în care Europa își poate proteja valorile și unitatea în fața acestor provocări.
Decalajele dintre Rusia și Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai, salariile și statul de drept par, la prima vedere, evidente. Totuși, în lumea de azi, unde populismul și propaganda iau forme din ce în ce mai sofisticate, chiar și astfel de adevăruri fundamentale necesită o reformulare atentă.
Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, și-a prezentat vineri, 5 septembrie, scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu.
Republica Moldova se va afla în centrul agendei Parlamentului European săptămâna viitoare. Președinta Maia Sandu va susține un discurs în plen, iar eurodeputații urmează să voteze o rezoluție care va reafirma sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova a declarat pentru Veridica că Uniunea Europeană este pregătită să sprijine alegeri libere și corecte și să contracareze orice tentativă de interferență externă.
Autoritățile italiene i-au a acordat, cu titlu excepțional, o viză limitată, o singură intrare, valabilă doar pe teritoriul Italiei, pentru a participa la o conferință dedicată primăriilor.
Mandatul ambasadorului UE Janis Mazeiks s-a încheiat pe 31 august 2025.
Blocul Alternativa s-a lansat în campania electorală pe 29 august a.c., fără prea mult fast și convingere, în fața Parlamentului Republicii Moldova, dar cu discursuri clasice și mesaje țintite legate de bunăstare.
Republica Moldova a exportat, în primele 7 luni ale anului curent, vinuri în valoare de 122 milioane de USD, în scădere cu 5% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Chișinăul nu soluționează conflictul transnistrean, Șor doar execută ordine, Plahotniuc va fi marele test pentru justiția noastră și la ce ne-ar putea aduce victoria prorușilor la parlamentare. Despre toate acestea am discutat în cadrul unui interviu cu Victor Moșneag, redactor-șef al „Ziarului de Gardă”.
Șefa statului a avut o întrevedere de rămas bun cu Ambasadorul Uniunii Europene, Jānis Mažeiks.
Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană va fi influențat de credibilitatea viitorului premier, care va reprezenta țara în dialogul cu instituțiile europene, declară președintele României, Nicușor Dan.
Republica Moldova cumpără același gaz rusesc din Uniunea Europeană, doar că de câteva ori mai scump, susține presa apropiată liderului Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah.
Pe 15 iulie curent, Consiliul Uniunii Europene a aprobat un nou pachet de sancțiuni ce vizează câteva companii și politicieni moldoveni, acuzați de implicare în tentative de destabilizare a Republicii Moldova
Primul summit bilateral Republica Moldova-Uniunea Europeană a avut loc la Chișinău, pe 4 iulie a.c. Acest eveniment demonstrează, o dată în plus, că relațiile Chișinăului cu Bruxellesul trec la o nouă etapă, una calitativ mai înaltă.
„Încheiem legislatura a XI-а cu profunda convingere că, la sfârșitul acestui deceniu, prin unitate, hotărâre și perseverență, R. Moldova va deveni stat membru al Uniunii Europene”, subliniază deputații în Declarație.
Chiar dacă anunțată de ceva timp, vizita președintelui Comisiei Europene Antonio Costa și a președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen a bulversat Chișinăul politic.
Uniunea Europeană a extins lista politicienilor moldoveni ce urmează să fie sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Lista a fost aprobată miercuri, 9 iulie, de ambasadorii țărilor din UE, transmite Europa Liberă.
Integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în Uniunea Europeană este esențială pentru securitatea și coeziunea Europei, a declarat, marți, 8 iulie, prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, în plenul Parlamentului European, pledând pentru extinderea UE și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.
R. Moldova ar putea beneficia în această toamnă de o nouă tranșă din asistența financiară de 1,9 miliarde de euro oferită de Uniunea Europeană, afirmă viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.
„Pentru Moldova, momentul este crucial. Avem alegeri pe 28 septembrie, alegeri parlamentare în care dezinformarea joacă, din păcate, un rol important, iar cea mai mare parte a acestei dezinformări vizează UE”, a spus Cristina Gherasimov.
Fostul ministrul, care a pus în mișcare procesul de aderare la UE, subliniază că alegerile din 28 septembrie sunt cele mai importante din istoria recentă a Republicii Moldova. De rezultatul lor depinde dacă mergem înainte pe calea europeană sau dacă riscăm să pierdem aproape tot ce am construit.