„Fiecare individ se vede mai rezistent la manipulare decât media societăţii, ceea ce poate reduce vigilenţa faţă de propriile vulnerabilităţi” - avertizează sociologul Remus Ştefureac.
Presa internațională a relatat că Ucraina ar fi modificat aeroportul de plecare pentru vizitele externe ale președintelui Zelenski, mutându-l din orașul polonez Rzeszów la Chișinău.
Republica Moldova a emis un avertisment de călătorie pentru Israel, în contextul escaladării confruntărilor dintre Israel și Iran.
“Ce face Republica Moldova cu dronele căzute pe teritoriul său?”. Aceasta a fost întrebarea pe care i-a pus-o un coleg ucrainean lui Rosian Vasiloi, analist militar și de securitate, care a condus Poliția de Frontieră a Republicii Moldova în 2019 și în 2021-2023 și a lucrat în Ucraina în perioada 2014-2016. În afară de faptul că uneori plasăm dronele pe scările Ministerului de Externe când vine ambasadorul Federației Ruse pentru a primi note de protest din partea Chișinăului pentru încălcarea spațiului aerian moldovenesc de către obiecte zburătoare ruse, nu e clar care e răspunsul la această întrebare. Ucrainenii, însă, încă din 2014, au luat dronele căzute pe teritoriul lor drept o oportunitate de cercetare și dezvoltare a propriilor sisteme de apărare moderne. Poate oare Republica Moldova să facă același lucru? Aflați mai multe din interviul cu Rosian Vasiloi de mai jos.
Ne referim la Aleksandr Lukașenko, așa-zisul președinte al Republicii Belarus, și Igor Dodon, așa-zisul ex-președinte al Republicii Moldova, care s-au întâlnit la Minsk, într-o ambianță „prietenească”, după o „conferință internațională, interpartinică despre suveranitatea statală”, temă ce sună profund ironic, batjocoritor într-o țară vasală, suverană doar cu numele. E cam cum s-ar organiza în Rusia o conferință despre pace sau suveranitatea limitată a noilor state post-sovietice.
Profitul operatorului național de sistem si transport al energiei electrice Transelectrica din România a crescut cu 27% în primul trimestru al anului curent, iar sursele extraordinare de venit au inclus fondurile primite din asistența acordată victimelor dezastrelor naturale din Republica Moldova și Ucraina, scrie publicația „Logos-press”.
UE trece sub tăcere corupția, torturile, abuzurile și cazurile de detenție politică din Ucraina pentru a continua finanțarea Kievului, potrivit presei pro-Kremlin.
Statele europene îi dau Ucrainei arme, dar cer în schimb reducerea vârstei de mobilizare la 18 ani și sacrificarea unei noi generații, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Rusia a lansat un atac masiv asupra Kievului cu rachte și drone, ucigând și rănind zeci de persoane.
Rusia va pierde războiul din Ucraina și ar putea să se destrame. Chișinău trebuie să abordeze altfel ziua victoriei contra Germaniei hitleriste, pentru a redeștepta memoria cetățenilor în ceea ce ține de victimele regimului criminal sovietic. Declarațiile au fost făcute de Anatol Petrencu, profesor universitar, doctor habilitat în istorie, președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, în cadrul unui interviu pentru Verdica. În 2010, Anatol Pentrencu a făcut parte din Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova.
Republica Moldova este prezentă, în premieră, cu un stand național la Bienala de arte de la Veneția, poate, cel mai important eveniment mondial în domeniul artelor. Cu lucrarea “În 1002-a noapte” a artistului Pavel Braila, o subtilă trimitere la Rusia, la diferende mondiale și nu doar. De altfel, tot Rusia a generat conflictul care a suprapus politicul peste artă. Am fost acolo și am încercat să mă dumiresc.
Ucraina se va înarma nuclear, iar administrația Zelenski elaborează deja baza juridică care va împinge UE spre un război cu Rusia, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Panglica „Sfântului Gheorghe” și „Regimentul Nemuritor”, prezentate inițial ca inițiative de comemorare a eroilor sovietici căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, apărute spontan în societatea rusă, au devenit elemente de apartenență la regimul lui Vladimir Putin și simboluri de demarcare a Lumii Ruse ca proiect politic contrapus Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice.
Nicio săptămână fără amenințări dinspre Rusia. Săptămâna trecută, pe zidul crenelat al Kremlinului, vorbind la figurat, a ieșit Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fost ministru fioros al războiului, să anunțe că siguranța cetățenilor ruși din localitățile ocupate de Rusia în Republica Moldova, în număr de peste 220 de mii, este pusă în pericol prin acțiunile „nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului”, și că Moscova e pregătită să aplice „orice mijloace” pentru a-i proteja. Nu e primul care lansează o astfel de amenințare.
Kievul insultă Washingtonul, blochează orice negocieri de pace și împinge Ucraina într-un război de durată, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Agresivitatea Rusiei față de Republica Moldova a crescut vizibil în ultima perioadă, iar aceste semnale nu mai pot fi tratate ca episoade izolate. Ele fac parte dintr-un tipar coerent, care combină presiunea militară indirectă, vulnerabilitățile energetice și destabilizarea politică internă. Într-un context internațional tot mai volatil, securitatea deja fragilă a Republicii Moldova este testată simultan pe mai multe paliere.
„Săptămânile de conflict au dus preţurile energiei şi alimentelor la limite critice pentru familiile şi mediul de afaceri din lumea întreagă” - subliniază preşedintele Nicuşor Dan.
Ucraina vrea continuarea războiului și solicită armistiții tactice, în timp ce Moscova cere o pace reală și de lungă durată, potrivit presei pro-Kremlin.
Ucraina a minat frontiera cu Republica Moldova, pe segmentul transnistrean, pentru a preveni posibile atacuri asupra logisticii din spatele frontului.
Ministerul de Externe le recomandă cetățenilor să amâne călătoriile și să evite pelerinajele de Paște.
Opoziția naționalistă continuă să conducă în intențiile de vot.
Pentru menținerea alimentării cu energie, au fost puse în funcțiune rute alternative de alimentare, inclusiv cele 4 linii de interconexiune de 110kV dintre România și Moldova.
Pe fundalul războiului s-au amplificat fenomene precum traficul de arme, droguri și persoane, a declarat șefa statului după ședința Consiliului Național de Securitate.
Extinderea UE, inclusiv prin aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei, reprezintă o investiție strategică în pacea și stabilitatea Europei, a subliniat ministrul de Externe, în deschiderea Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre.
Ralierea Bucurestiului la acest demers survine pe fondul implicaţiilor grave pe care închiderea strâmtorii le are asupra pieţelor energetice globale, precum şi asupra economiei mondiale.
Acordul va permite cetățenilor să beneficieze de pensii și alte prestații sociale în ambele state.
Săptămâna curentă a fost marcată de două probleme definitorii pentru Republica Moldova – Nistrul și conflictul transnistrean. În ultimii ani, Chișinăul a închis ochii la lucrările abuzive ale Ucrainei pe Nistru pentru a obține sprijinul Kievului în soluționarea conflictului transnistrean. Kremlinul a urmărit să alimenteze meșteșugit tensiunile moldo-ucrainene, consolidând regimul separatist din stânga Nistrului. În urma poluării Nistrului, Rusia și agenții pro-Kremlin din Republica Moldova au încercat din nou joace aceeași carte a problemelor sensibile dintre Chișinău și Kiev. Retorica rusească a mutat accentul de pe vina armatei ruse pentru atacul care a provocat poluarea Nistrului pe pretinsa incompetență a autorităților moldovenești în gestionarea crizei, asistate de altminteri de România și UE.
Experții Secției tehnico-explozive au evacuat încărcătura și au distrus-o prin explozie controlată.
Un atac al Rusiei din 7 martie 2026, asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina a dus la poluarea apelor râului Nistru cu produse petroliere şi posibil cu alte substanțe toxice.
Regimul de la Kiev a distrus complet opoziția politică din Ucraina, iar singura alternativă reală la putere se află acum în afara țării și se bucură de sprijinul societății, potrivit presei pro-Kremlin.
Pe bazinul râului Nistru a fost instituită stare de alertă de mediu, din cauza poluării cu produse petroliere.
Rusia susţine că a doborât peste 100 de drone în weekendul recent încheiat.