Alexandr Stoianoglo, împreună cu echipa sa, s-a alăturat Blocului „Alternativa”, alcătuit din Partidul Mișcarea Alternativa Națională, în frunte cu Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de Ion Chicu, și Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, prezidat de Mark Tkaciuk.
Ilan Șor și-a anunțat protestul plătit de pe 16 august la Gara Chișinău. Liderul grupului criminal ascuns la Moscova a spus că va plăti lunar câte 3.000 de dolari fiecărui cetățean pentru a debarca Guvernul. Curtea de Apel din Atena a satisfăcut cererea autorităților moldovenești cu privire la extrădarea lui Vladimir Plahotniuc. În contextul procedurii de extrădare a oligarhului fugar, foștii săi valeți au anunțat la Chișinău participarea la parlamentarele din 20 septembrie a Partidului Democrat Modern din Moldova.
Înfrânte, dar nu răpuse, elementele oligarhice moldovenești, între timp ajunse în slujba Moscovei, s-au activizat vizibil în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Intenția lor este clară – să revină după 28 septembrie, într-o formulă sau alta, la guvernarea Republicii Moldova.
Patimi politice peste linia Prutului: după ce au blamat-o pe Maia Sandu că ar fi influențat rezultatul alegerilor prezidențiale din „țara vecină”, atunci când a spus cui îi va da votul său la 4 mai, a venit rândul lui Nicușor Dan, căruia pretinșii „suveraniști” de pe ambele maluri i-au sărit în cap pentru că ar neglija „prioritățile” din propria țară de dragul Maiei Sandu care luptă să-și păstreze puterea în Republica Moldova.
Reținerea lui Plahotniuc în Grecia este una din surprizele mari ale acestei campanii electorale. Pe unii i-a bucurat, pe alții i-a întristat, considerând-o prevestitoare de rău, însă toată lumea e intrigată: ce va urma?
Interferențele Kremlinului în viitoarele alegeri parlamentare sunt fără precedent. Președintele Maia Sandu a convocat în 30 iulie Consiliul Suprem de Securitate, la care au fost discutate măsurile de asigurare a integrității și securității procesului electoral din 28 septembrie.
Cele patru partide care alcătuiesc blocul „Victoria”, format de Ilan Șor la Moscova pe 21 aprilie 2024, nu pot să participle la alegerile din 28 septembrie, conform deciziei Curții de Apel Centru din 30 iulie a.c.
Liderii a patru partide – Igor Dodon (PSRM), Vladimir Voronin (PCRM), Irina Vlah (Partidul „Inima Moldovei”) și Vasile Tarlev (Partidul „Viitorul Moldovei”) au anunțat, pe 22 iulie a.c., formarea unui bloc electoral, care se definește drept suveranist-patriotic, în perspectiva participării la scrutinul din 28 septembrie.
Familiile lui Igor și Alexandru Dodon au fost surprinse recent într-un aeroport din Palma de Mallorca, Spania, probabil, aflându-se în vacanță.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt o bătălie pentru adevăr, pentru libertatea presei și pentru integritatea procesului democratic, spune jurnalista Valentina Ursu, într-un interviu pentru Veridica.md.
Patru ani de zile partidele proeuropene și unioniste din Republica Moldova s-au uitat ca Rusanda din „Frunze de dor”, de Ion Druță, la ploaie.
Rusia pare tot mai decisă să implice, într-un fel sau altul, regiunea separatistă transnistreană în alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova pe 28 septembrie a.c.
La 20 iulie a.c. a început perioada de depunere a documentelor pentru participarea la alegerile parlamentare din această toamnă.
Media a devenit o piesă grea în puzzle-ul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, motiv pentru care “măsurile active” ale Kremlinului țintesc tot mai mult acest pilon pe care se sprijină democrația în Republica Moldova. Moscova și mașinăria sa de război hibrid iau tot mai des în colimator instituții media și jurnaliști în scopul intimidării, hărțuirii și chiar agresării lor, ceea ce degenerează deja în acte violente.
Scandalul provocat de interdicția de intrare în România, aplicată lui Ion Ceban, primar general al Chișinăului, a avut efectul gazului turnat peste un foc mare, când flăcările ajung la apogeu și orice combustie suplimentară se consumă în van. Oricât de bogată ar fi imaginația noastră, percepția are totuși limitele ei.
Primarului de Chișinău, Ion Ceban, unul din liderii blocului politic „Alternativa” și șef al Mișcării Alternativa Națională, a fost declarat indezirabil în România și în întreg Spațiul Shengen pentru o perioadă de cinci ani.
Prin oamenii ca Victoria Furtună, Moscova pune în scenă de mai multe luni o operațiune de învrăjbire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu o extensie suplimentară de iritabilitate a vecinilor din jurul României și Republicii Moldova, în special a Ucrainei.
Serghei Kirienko aruncă în luptă cele mai moderne tehnici subversive pentru deraierea Chișinăului de pe cursul european.
Kremlinul nu a acceptat niciodată, după destrămarea URSS, că fostele republici unionale pot avea o politică externă independentă de interesele Moscovei. De aceea, Rusia a abordat și încă mai abordează relațiile sale cu statele ex-sovietice după principiul metropolă-colonie.
Perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie va începe pe 14 iulie, conform programului calendaristic aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Republica Moldova este, alături de Țările Baltice, singurul stat din spațiul post-sovietic în care schimbarea puterii politice a avut loc în urma unor alegeri și nu prin alte metode mai puțin democratice. Dar ce rol, în acest context, a avut de jucat oligarhia de la Chișinău și cum a amenințat și amenință încă democrația moldovenească?
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
