Offshore-ul elvețian MET Group, cu management maghiar, începe de vineri, 14 februarie a.c., să transporte, pe bani rusești, gaze în regiunea transnistreană conform „unui acord pe termen scurt”; Tiraspolul a eliberat doi deținuți și a anunțat că scoate punctele de control instalate abuziv, dar insistă pe accesul observatorilor săi militari la Copanca, Căușeni, unde un grup de localnici dirijați de socialiști organizează provocări.
Până la sfârșitul anului 2026, infrastructura energetică moldovenească va fi debranșată complet de Rusia și integrată în sistemul energetic european. Acest lucru va rezolvă practic toate problemele Republicii Moldova, pe de o parte, prin edificarea și consolidarea propriului sistem energetic, deconectat de Transnistria, iar, pe de altă parte, prin lipsirea regimului secesionist de la Tiraspol de cea mai importantă finanțare – banii care proveneau din vânzarea curentului electric pe malul drept al Nistrului.
După ce Rusia a abandonat în beznă și frig regiunea transnistreană, Chișinăul și UE îi întind o mână de ajutor. Numai că scenariul este prevăzut doar până la 10 februarie. După această dată, totul va depinde de Tiraspol, fie alege o cale certă de asigurare cu gaze, pentru care trebuie să plătească, fie rămâne în întunericul Rusiei. Pentru moment, cert este că gazele pe care ar urma să le furnizeze câteva companii ungare sunt prevăzute doar pentru luna februarie a.c.
Ajutor pentru malul stâng al Nistrului în schimbul retragerii trupelor ruse, obiectivele falsurilor Kremlinului despre aprovizionarea Transnistriei cu gaze și deznodământul disputei dintre guvernarea PAS și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care au marcat ultima jumătate de an – acestea sunt evenimentele care au marcat săptămâna trecută.
Relația dintre Chișinău și Tiraspol a ajuns la un nivel extrem de tensionat. Regimul secesionist a blocat dialogul cu autoritățile constituționale pe fundalul afacerii dintre Natural Gaz DC, proprietate a lui Arcadie Vicol, și distribuitorul transnistrean Tiraspoltransgaz. Chișinăul afirmă că acest contract contravine legislației Republicii Moldova cu privire la gazele naturale și îndeamnă Moscova să respecte acordul semnat în 2021. Cu alte cuvinte, autoritățile moldovenești nu admit livrarea de gaze pe malul stâng al Nistrului peste SA Moldovagaz.
Pe măsura epuizării rezervelor de gaze și cărbune în regiunea secesionistă transnistreană, Tiraspolul insistă ca Chișinăul să recunoască pretinsa datorie de 709 milioane de dolari față de Gazprom – nu și să o plătească! – pentru continuarea subzistenței sale în calitate de enclavă separatistă pe malul stâng al Nistrului. În același context, Kremlinul vrea să exploateze oportunitatea ca ultimă șansă pentru valorificarea acestor bani în calitate de viitoare pârghie de presiune asupra Republicii Moldova.
Tiraspolul speră că va avea gaze rusești după 9 ianuarie, doar pentru necesitățile proprii. Altminteri, Rusia pierde influența asupra Transnistriei, fapt ce creează premise pentru reintegrarea Republicii Moldova de pe pozițiile Chișinăului. Și acest fapt este nepermis pentru Kremlin.
La începutul acestei săptâmâni, Serviciul de informații externe al Federației Ruse (SVR) a dat tonul propagandei rusești și celei de la Tiraspol în ceea ce Institutul pentru Studiul Războiului califică drept o pregătire pentru o operațiune sub steag fals în efortul Kremlinului de a destabiliza Republica Moldova, urmărind răspândirea panicii și neîncrederii în societatea moldovenească.
Scenariul sumbru al unei situații de criză majoră în Transnistria pare să devină iminent. Cu toate acestea, regimul secesionist din Transnistria nu vrea să colaboreze cu Chișinăul pentru a diminua impactul unei eventuale catastrofe.
Pe fundalul unei eventuale stopări a livrării gazelor rusești în Transnistria, Chișinăul își mobilizează eforturile pentru a menține în funcțiune, în condiții de bombardament rusesc în Ucraina, singura linie de conexiune electrică cu România – Isaccea – Vulcănești – Moldgres – Chișinău, iar Tiraspolul a împărțit cărbunii pentru două luni ca să asigure regiunea cu lumină și pâine.
Demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a directorului întreprinderii de stat Energocom, Victor Bînzari, și a reprezentantului societății civile în Consiliul de Administrație al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, amplifică panica cetățenilor legată de criza energetică provocată, pe de o parte, de achiziționarea stângace a gazelor, iar, pe de altă parte, de posibile scumpiri ale curentului electric.
Cine se face vinovat de scumpirile la gaze, de ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) s-a apucat să examineze în grabă solicitarea Moldovagaz cu privire la majorarea tarifelor și ce are de gând să facă Chișinăul cu Transnistria după ce Gazprom a decis să o lase în plină iernă în frig și pe întuneric, cu o datorie de 10,5 miliarde de dolari acumulată în decurs de peste 30 de ani – acestea sunt subiectele care au marcat săptămâna.
Asigurarea Transnistriei cu gaze rusești și a Republicii Moldova cu energie electrică ieftină, problemele legate de justiție, în special de activitatea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și remanierile anunțate în Guvernul Dorin Recean reprezintă subiectele despre care s-a vorbit cel mai mult în spațiul public în ultimele zile.
Criticile lansate de către Maia Sandu la adresa Procuraturii Anticorupție pentru lipsa de rezultate în lupta împotriva corupției politice, susținute de premierul Dorin Recean, reprezintă de departe subiectul principal al săptămânii și denotă voința evidentă a guvernării de a scăpa de șefa acestei procuraturi, Veronica Dragalin.
Igor Dodon și atitudinea Kremlinului față de rezultatele alegerilor prezidențiale, acțiunile Tiraspolului și Comratului pentru ancorarea Republicii Moldova pe orbita Rusiei din 2024 și încercarea de resuscitare a Partidului Social Democrat European prin ralierea lui Tudor Ulianovschi sunt câteva din evenimentele care au marcat săptămâna care se încheie.
Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie a.c.
Evenimentele care au marcat de departe această săptămână au fost alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, victoria lui Vladimir Plahotniuc în fața Consiliului Uniunii Europene și pregătirea dezbaterilor electorale dintre cei doi candidați electorali care au ajuns în cel de-al doilea tur de scrutin – Maia Sandu (42,49%) și Alexandr Stoianoglo (25,95%).
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
