Comunitatea Politică Europeană (CPE) este o inițiativă relativ nouă apărută în contextul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani, care își propune să consolideze cooperarea politică și strategică între statele europene, depășind limitele structurilor clasice ale Uniunii Europene. Deși are a o istorie scurtă, CPE a devenit o platformă pan-europeană de discuții, fără ca să se suprapună pe structurile instituționale ale Uniunii Europene și ale altor organizații internaționale din Europa.
Dialogul politic între putere și opoziție a fost în Republica Moldova, dintotdeauna, unul deficitar. De acest lucru, începând cu 2009, a încercat să profite Rusia care s-a implicat activ și a râvnit (și râvnește în continuare), prin intermediul partidelor pro-Kremlin, să deturneze cursul european al Republicii Moldova.
În Ungaria vor avea loc, pe 12 aprilie a.c., alegerile parlamentare, probabil cel mai important scrutin în Europa din acest an. De rezultatele acestor alegeri depind mai multe decizii majore pe care le va lua Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la Ucraina, pe care Ungaria le blochează de mai mult timp. Este vorba de acordarea unui ajutor de 90 miliarde de euro Ucrainei, introducerea noilor sancțiuni de război împotriva Rusiei și decizia de a deschide negocierile de a aderarea la UE cu Kievul. Blocarea acestei din urmă decizii de către Ungaria afectează și Republica Moldova, deoarece Kievul și Chișinăul sunt văzute la pachet în parcursul lor de integrare europeană.
După o perioadă îndelungată de hibernare, în 2026 problema transnistreana pare să fi primit un nou impuls. Dinamizarea dosarului transnistrean poate fi explicată prin doi factori majori care au intervenit în ultima perioadă.
Relația Republicii Moldova cu Statele Unite a ajuns, în ultimul timp, subiect de speculație al propagandei proruse care o prezintă ca pe o abandonare a Chișinăului de către noua administrația de la Washington, în frunte cu președintele Donald Trump, și ca pe o trecere a statului nostru „pe lista neagră” a SUA.
La scurt timp după Forumul de la Davos, a avut loc o nouă întrunire a elitei politice globale pe o altă platformă, neoficială – Conferința de securitate de la Munchen. Această reuniune urma să consemneze începutul schimbării ordinii internaționale, căruia i s-a dat start la Davos, dar și să testeze încă o dată relația transatlantică, una foarte complicată în ultimul an. Subiectului războiului din Ucraina i s-a atribuit un rol important în cadrul discuțiilor conferinței, dar nu central cum s-a întțmplat în anii precedenți. În acest an relațiile dintre SUA și Europa și viitorul Uniunii Europene la nivel global au dominat agenda conferinței.
Reuniunea de la Davos din 19-23 ianuarie a.c. a fost nu doar un eveniment economic la nivel mondial, ci și un moment decisiv ce poate da startul schimbării modelului ordinii internaționale, care a funcționat în ultimele aproximativ opt decenii.
Guvernul de la Chișinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor ce stau la baza Comunității Statelor Independente (CSI): Acordul de fondare al CSI din 8 decembrie 1991, Anexa la acest acord din 22 decembrie 1991 și Statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993. Odată cu denunțarea acestor trei acorduri, Republica Moldova va ieși oficial din CSI. În același timp, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a precizat că Republica Moldova nu va denunța toate acordurile semnate. Ea va rămâne parte a unora din ele, cu precădere a celor care au caracter economic și nu contravin proceselor de integrare europeană.
Spectaculoasa operațiune specială de capturare a președintelui venezuelian Nicolas Maduro, realizată de către trupele de elită americane, a ținut „capul de afiș” al evenimentelor internaționale de la începutul acestui an.
Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Noua strategie de securitate națională a Statelor Unite, publicată la începutul lunii decembrie a.c., reflectă abordarea „America First”, politică adoptată de către Casa Albă încă din prima zi a mandatului președintelui Donald Trump.
Președinta Maia Sandu a convocat, pe 2 decembrie a.c., Consiliul Național de Securitate (CNS), la care a fost discutat și aprobat un plan de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Cu o zi mai devreme, oligarhul fugar Ilan Șor anunța, într-un mesaj video, că își susăendă toate proiectele sociale în Republica Moldova din cauza pretinsei persecutări a angajaților săi și a blocării fondurilor de către autoritățile de la Chișinău.
Săptămâna trecută, în spațiul public a apărut, pe neașteptate, un nou plan de pace pentru Ucraina care includea inițial 28 de puncte. Acesta a fost numit „planul Trump”, deși nu se știe exact de către cine a fost scris, existând îndoieli că administrația președintelui american este autorul lui.
Din 2014, de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, până în 2022, procesul de integrarea europeană a Chișinăului a fost ținut pe loc de abordarea politică a Bruxelles-ului care mergea pe ideea ca statelor din Parteneriatului Estic să nu să li se acorde perspectivă europeană. Invazia brutală a Rusiei în Ucraina a determinat schimbarea de către UE a paradigmei extinderii.
Odată cu votarea cabinetului Munteanu de către Legislativ, la 31 octombrie a.c., s-a încheiat procesul de constituire a două din cele trei instituții supreme ale statului -Parlamentul și Guvernul. La Președinție acest proces s-a consumat cu aproape un an în urmă, după ce Maia Sandu a câștigat scrutinul prezidențial din 2024.
Noul parlament are șase fracțiuni, un număr record. Acestea sunt: PAS – 55 de mandate (în pofida declarațiilor anterioare, foștii membri ai Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău și Stela Macari, fac parte din fracțiunea PAS); PSRM – 17 mandate; PCRM – 8 mandate (prin separarea comuniștilor Blocul „Patriotic” s-a destrămat); Blocul „Alternativa” – 8 mandate; Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate fiecare.
Curtea Constituțională a validat la 16 octombrie a.c. rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c., punând astfel capăt speculațiilor venite pe filieră rusă, potrivit cărora scrutinul ar putea fi anulat.
Primul summit bilateral Republica Moldova-Uniunea Europeană a avut loc la Chișinău, pe 4 iulie a.c. Acest eveniment demonstrează, o dată în plus, că relațiile Chișinăului cu Bruxellesul trec la o nouă etapă, una calitativ mai înaltă.
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE.
Pentru Republica Moldova alegerile prezidențiale din România au avut o importanță deosebită, întrucât Bucureștiul este principalul partener bilateral al Chișinăului, de susținerea căruia depinde cursul său european.
La 4 mai 2025, în România au avut loc alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare încă la finele anului trecut, dar au fost anulate de către Curtea Constituțională. Și de această dată, ca și în 2024, există probabilitatea ca următorul șef de stat al României să fie de factură eurosceptică și populistă. Rezultatul final al alegerilor prezidențiale din România este de maximă importanță și pentru Republica Moldova, deoarece există riscul ca Bucureștiul să-și schimbe cardinal politică externă în cazul victoriei unui candidat populist.
La 28 aprilie 2025 s-au împlinit 11 ani de când a intrat în vigoare regimul liberalizat de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Această decizie a reprezentat prima deschidere reala a Uniunii Europene față de Republica Moldova, prin care Bruxelles-ul a sporit în societatea moldovenească sentimentul că integrarea europeană a Chișinăului este posibilă în viitor. Două zile mai devreme, la Ungheni, în cadrul Festivalului „Podul de Flori”, a fost lansată oficial construcția podului rutier peste Prut, care va face legătura între localitățile Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, și comuna Golăiești din județul Iași, România, fiind parte a Autostrăzii Unirii (A8).
Legislativul de la Chișinău, prin votul majorității PAS, a stabilit, recent, data alegerilor parlamentare – 28 septembrie 2025. Opoziția de stânga, pro-rusă și oligarhică, a criticat această decizie. Ea și-a dorit desfășurarea scrutinului mai devreme, în luna iulie.
Parlamentul Republicii Moldova a majorat bugetului de stat pentru anul curent cu sume suplimentare semnificative (8 miliarde de lei moldovenești), bani oferiți de către Uniunea Europeană.
Cazul deputatului Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de detenție pentru corupere politică, s-a transformat într-un scandal diplomatic de proporții între Chișinău și Moscova, după ce directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a făcut publică înregistrarea cu implicarea Ambasadei Federației Ruse în salvarea lui Nesterovschi de la închisoare.
O delegație americană a purtat separat negocieri cu reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei la nivelul grupurilor de experți, între 23 și 25 martie a.c., la Riad, în Arabia Saudită, ia cel mai important rezultat al acestor discuții pare să se referă la un armistițiu la Marea Neagră. Se creează, însă, impresia că SUA și Rusia au înțeles în mod diferit cele convenite.
Revenirea în politică a lui Marian Lupu după autoexilul de la Curtea de Conturi și preluarea unui partid de către controversata politiciană Victoria Furtună reprezintă poziționări în perspectiva alegerilor parlamentare din a doua jumătate a anului 2025, care sunt cruciale pentru proiectul european al Chișinăului.
În urma discuțiilor cu SUA din Arabia Saudită, din 11 martie a.c., Ucraina și-a arătat disponibilitatea de a accepta o încetare totală a focului în războiul cu Rusia pentru 30 de zile. Această decizie a Ucrainei a fost salutată de către SUA și UE, iar președintele american Donald Trump a declarat că este gata să-l invite din nou la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În primul discurs din noul mandat în care s-a adresat Congresului, Donald Trump a menționat Republica Moldova, într-un context care poate fi considerat negativ.
Întâlnirea ruso-americană de la Riad din 18 februarie a.c., unde s-a discutat inclusiv pacea în Ucraina, a bulversat Europa care se confruntă în prezent cu cea mai mare criză de securitate de la războiul al doilea mondial.
În seara zile de 16 februarie a.c., două drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în regiunea de sud a țării. Una din aceste drone s-a aflat în spațiul aerian moldovenesc aproximativ jumătate de oră, iar cealaltă - aproape 10 minute. Acest incident a avut loc la doar la câteva zile după un altul, înregistrat săptămâna trecută, când trei drone rusești au căzut, în noaptea dintre 12 și 13 februarie a.c., la fel în sudul Republicii Moldova, iar una din ele a explodat pe un câmp lângă Ceadîr-Lunga. Drone sau rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova de mai multe ori de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar aceste două cazuri continuă seria de cel puțin 20 de astfel de incidente.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
