Înlocuirea lui Denis Șmihal cu Iulia Sviridenko e văzută de analiști drept o cosmetizare menită să aplaneze nemulțumirile populației și să consolideze puterea administrației prezidențiale. Kievul spune că în urma remanierii va fi impulsionată industria de armament.
Primul summit bilateral Republica Moldova-Uniunea Europeană a avut loc la Chișinău, pe 4 iulie a.c. Acest eveniment demonstrează, o dată în plus, că relațiile Chișinăului cu Bruxellesul trec la o nouă etapă, una calitativ mai înaltă.
Interdicția aplicată de către autoritățile române primarului de Chișinău, Ion Ceban, controversatei jurnaliste Natalia Morari și fostului premier comunist Vasile Tarlev este probabil evenimentul cel mai important de până acum din perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.
Chiar dacă anunțată de ceva timp, vizita președintelui Comisiei Europene Antonio Costa și a președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen a bulversat Chișinăul politic.
În pofida creșterii alocațiilor în agricultură, afirmațiile Executivului din ultimul timp cu privire la succesele înregistrate în acest domeniu par a fi, mai degrabă, o repetiție sau o sinteză a datelor din ultimii doi-trei ani.
În ziua comemorării domnului Țării Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt, pe 2 iulie a.c., președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, la mormântul marelui voievod de la Mănăstirea Putna a vorbit despre planul sovietic de refacere a Moldovei Mari.
Oligarhul fugar Ilan Șor asociază reabilitarea victimelor crimelor staliniste din Republica Moldova cu nazismul.
Printre măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan e și mărirea TVA-ului la carte. De la 5% la 9% sau la 19%.
La 22 mai, Lukașenko le-a ordonat funcționarilor săi să fie atenți la ce spun oamenii pe rețelele sociale : „Voi sunteți imaginea mea pe teren. Toate greșelile voastre se reflectă asupra președintelui”, a spus Lukașenko, reacționând la valul de videoclipuri TikTok care denunțau lipsa cartofilor din magazine și piețe.
Republica Moldova a înregistrat o scădere cu 1,2% a PIB-ului în primul trimestru, iar exporturile de mărfuri au continuat trendul negativ, diminuându-se cu 11,3% în primele patru luni ale acestui an.
Fostul șef la Serviciul de Informații și Securitate, Vitalie Pîrlog, învinuit în dosarul Interpol, la solicitarea autorităților franceze, a fost reținut în Dubai unde se stabilise după demararea investigațiilor procurorilor. Guvernul și Parlamentul au anunțat noi mandate pentru majoritatea actualilor judecători ai Curții Constituționale – Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca. Celor trei li se va alătura fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco. Un angajat al Băncii Naționale, Ruslan Grate, a fost condamnat de prima instanță, în dosarul Fraunda Bancară, la cinci ani de închisoare în cazul unui transfer dubios a 75 de milioane de lei pe conturile unei firme asociate lui Ilan Șor. Acestea sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Pentru mulți, este vorba de un mecanism de adaptare, în unele cazuri creșterea reflectă venituri noi asociate cu războiul, iar în alte situații vorbim de o alternativă la cheltuielile mari.
Prețul curentului electric a devenit, în ultimul timp, un subiect dezbătut intens în mass-media, atât de către unii politicieni, cât și de către anumite persoane oficiale. Pe de altă parte, problema cea mai mare s-ar putea să nu fie prețul curentului electric, ci, mai degrabă, riscul ca Republica Moldova să nu reușească să-și acopere integral consumul în anumite perioade ale zilei, în următoarele două-trei luni.
Nicanor Ciochină, acuzat de accidentare mortală a unui băiat, este primar cu acte în regulă la Boldurești, Nisporeni; Transnistria a ajuns cu gazele pe butuci; iar la 84 de ani de la primul val de deportări, Guvernul Republicii Moldova a decis să facă publice toate dosarele oamenilor persecutați de sovietici - acestea sunt trei subiecte pe care le vom analiza pe scurt în sinteza săptămânii curente.
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova.
Alegerile prezidențiale din România au developat un nou episod din războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva României și a Republicii Moldova. Deși candidatul sprijin de Moscova pentru viziunile sale suveraniste și pliabile pe toate narațiunile propagandei ruse nu a câștiga cursa pentru Palatul Cotroceni, Rusia a pregătit abil terenul pentru “tactica pârjolirii terenului” după acest eșec.
Nicanor Ciochină, cel care a accidentat mortal un minor, în loc să se ascundă de ochii lumii, a candidat și a fost reales de consătenii săi din Boldurești, Nisporeni, primar al localității, fapt care a revoltat opinia publică din Republica Moldova. Tot în această săptămână, în care s-a mutat la Domnul compozitorul Eugen Doga, a trecut la cele veșnice, la vârsta de 106 ani, și ultimul veteran al Armatei Române și cea mai vârstnică persoană din Republica Moldova, Constantin Cojocaru. Bărbatul a luptat împotriva sovieticilor, s-a războit cu naziștii, a supraviețuit deportărilor staliniste și regimului sovietic, care a vrut să îi nenorocească familia. Iar în Zona de Securitate au avut loc noi tentative de provocări din partea Tiraspolui. Aceste sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Preţul locuințelor în municipiul Chişinău (55-60% din toată piaţa imobiliară a Republicii Moldova) s-a dublat în perioada 2019-2024, arată datele statistice şi analizele experţilor.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE.
Exodul procurorilor din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a Procuraturii Anticorupție în ajunul alegerilor parlamentare și al intensificării tacticilor de război hibrid din partea Rusiei, descinderile angajaților Centrului Național Anticorupție în vămile moldovenești și criza financiară și energetică tot mai acută a regimului separatist pro-rus de la Tirapol sunt subiectele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
Sloganul Maiei Sandu din campania prezidențială din 2020 a fost „E vremea oamenilor buni!”. Era a doua campanie, după cea pierdută în fața lui Igor Dodon din 2016.
Deși rulajul de pe cardul bancar îmi arată că o duc mai bine în 2025 față de anul trecut, realitatea economică mi se pare mai grea. Obiceiurile de consum parcă nu s-au schimbat structural, bani ar trebuie să ajungă, dar nu e așa. Ca să o spun mai pe șleau: mi s-a acutizat sentimentul sărăciei. De ce?!
Votul covârșitor al cetățenilor români din Republica Moldova pentru Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România și ura declanșată de George Simion împotriva basarabenilor; reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru o mită de 40.000 de dolari, pentru a trece mărfuri în Transnistria, și urcușul acestuia în Serviciul Vamal din 2023; cetățenii moldoveni din lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și afacerea lor din Republica Moldova sunt evenimentele pe care le vom analiza, pe scurt, în sinteza de săptămâna curentă.
Va putea candidatul pro-european să câștige alegerile într-o țară unde dreapta naționalistă câștigă din ce în ce mai mult teren în preferințele electoratului?
Pentru Republica Moldova alegerile prezidențiale din România au avut o importanță deosebită, întrucât Bucureștiul este principalul partener bilateral al Chișinăului, de susținerea căruia depinde cursul său european.
Guvernul a aprobat pe 7 mai a.c., Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, document calificat de către autorităţi drept unul istoric „pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european”.
Alegerea președintelui României este de departe evenimentul care a dominat, săptămâna aceasta, opinia publică din Republica Moldova. Cetățenii români de aici merg la urne ca să aleagă între un candidat care promite tăierea sprijinului pentru Basarabia și altul care nu promite nimic, dar insisită pe cursul european al României. Opinia publică este în continuare și cu ochii pe ce se întâmplă cu scandalul eliberării criminalilor periculoși, pentru a afla toți actorii din această afacere cu implicații oneroase și, probabil, politice. Un alt subiect sensibil se referă la pretențiile financiare ale președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, în calitate de prejudicii morale și materiale pentru perioada în care a fost scoasă din sistemul judecătoresc, la indicațiile regimului controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Miza alegerilor prezidențiale din România este poate cea mai mare de până acum, deoarece vine într-un context regional tulbure. Cetățenii Republicii Moldova, care dețin și cetățenia română, au trecut de un milion de persoane, iar trendul din ultimii ani arată o dorință tot mai crescută a acestora de a se implica în viața politică a cetății de peste Prut.
La 4 mai 2025, în România au avut loc alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare încă la finele anului trecut, dar au fost anulate de către Curtea Constituțională. Și de această dată, ca și în 2024, există probabilitatea ca următorul șef de stat al României să fie de factură eurosceptică și populistă. Rezultatul final al alegerilor prezidențiale din România este de maximă importanță și pentru Republica Moldova, deoarece există riscul ca Bucureștiul să-și schimbe cardinal politică externă în cazul victoriei unui candidat populist.
Afiliata oligarhului fugar Ilan Șor, Marina Tauber, acuzată de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și de imixtiune în procesul de realizare a justiției, plecată pe 7 ianuarie a.c. din Republica Moldova, cu un zbor spre Istanbul, și-a făcut apariția pe 8 mai a.c. la Moscova, depunând flori la zidul Kremlinului, lângă monumentul Soldatului Necunoscut. În alt context, liderul AUR, George Simion, care concurează în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din România, are ședință de judecată pe 19 mai a.c. la Chișinău în cauza interdicției sale de intrare în Republica Moldova. Iar un deținut periculos, care a omorât doi copii, eliberat anterior din închisoarea din Rezina, a fost reținut de poliție și încarcerat în penitenciar. Acestea sunt câteva din subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Lumea vinului trăiește o revoluție lentă și tăcută, dar profundă. Datele publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) trasează un portret alarmant, al unui sector aflat la răscruce. De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin în lume. Date valabile și pentru Republica Moldova, unde, în ultimii ani, la 1 hectar de viță de vie plantat, revin 5 - defrișate.
Autorităţile au prezentat un nou plan de reorganizare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), după mai multe tentative din ultimul deceniu de a depăși criza de la CFM. Noul plan presupune împărțirea întreprinderii în două companii care vor gestiona separat infrastructura și operațiunile cu pasageri sau marfă.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
