Fostul primar de Boldurești, Nicanor Ciochină, a fost reținut subit, joi seară, într-un nou dosar, de data asta, pentru tortură asupra unui localnic.
Discuția declanșată de recenta afirmație a Maiei Sandu că ar spune „Da” la un eventual referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, a ajuns într-un punct mort, când participanții se aud doar pe sine, repetă propriile convingeri, și nu ascultă argumentele părții opuse. Iar dacă nu ne auzim unii pe alții, care e rostul disputei?
Guvernul de la Chișinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor ce stau la baza Comunității Statelor Independente (CSI): Acordul de fondare al CSI din 8 decembrie 1991, Anexa la acest acord din 22 decembrie 1991 și Statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993. Odată cu denunțarea acestor trei acorduri, Republica Moldova va ieși oficial din CSI. În același timp, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a precizat că Republica Moldova nu va denunța toate acordurile semnate. Ea va rămâne parte a unora din ele, cu precădere a celor care au caracter economic și nu contravin proceselor de integrare europeană.
Rusia pretinde că a prins „cârtița” din rețeaua criminală „Șor”, Serghei Mișin, fiul comunistului Vadim Mișin și fostul consilier al președintelui Igor Dodon. Omul are un trecut dubios, a fost sancționat de mai multe ori pentru înșelăciuni în practicarea meseriei de avocat și pentru transmiterea, eufemistic vorbind, a Partidului „Renaștere” sub controlul lui Ilan Șor.
În ultima lună a anului trecut cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) nu au achitat nici-un leu, plată aferentă rambursării creditelor de circa 14 miliarde de lei, acordate acum 11 ani de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cu garanţia statului (Guvernele Leancă şi Gaburici).
În aceste zile de iarnă grea - mercurul termometrului coborând noaptea spre -20 de grade -, gândul ne duce inevitabil la suferințele ucrainenilor. Noi cum am suporta frigul de -25 C, ca în Ucraina, dacă rachetele rusești ar nimeri în cele două centrale termice din Chișinău?
Declarațiile președintei Maia Sandu făcute pentru podcastul britanic „The Rest Is Politics” în care spunea că ar vota pentru unirea cu România în cazul unui referendum în acest sens a generat probabil cele mai mari dezbateri și discuții la acest subiect din ultimul timp, inclusiv la nivel internațional.
Breaking news sau nu? Declarația președintei Maia Sandu, făcută în podcastul de limbă engleză “The rest is politics”, difuzat pe 12 ianuarie a.c., privind un ipotetic referendum de unire a Republicii Moldova cu România, a scos de la naftalină o temă care nu mai este de multă vreme în “mainstream-ul” ideilor politice. De altfel, un referendum la care Maia Sandu ar fi votat “DA” pentru (re)unirea cu România.
Procurorii au respins cererea lui Veaceslav Platon privind audierea sa în calitate de martor al acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul Plahotniuc și fostul său consilier, Serghei Iaralov, vor fi audiaţi ca martori ai acuzării în dosarul „Kuliok”/ „Sacoşa” în care fostul președinte Igor Dodon este judecat pentru luare de mită.
Spectaculoasa operațiune specială de capturare a președintelui venezuelian Nicolas Maduro, realizată de către trupele de elită americane, a ținut „capul de afiș” al evenimentelor internaționale de la începutul acestui an.
Sunt o mare admiratoare a colecției permanente de la Muzeul Național de Artă a Moldovei, unde am remarcat că sunt prezente lucrările mai multor artiste care s-au exprimat prin pictură, sculptură, ceramică și textile.
Ultimii zece ani au redesenat profund sectorul vitivinicol din Republica Moldova. Datele oficiale indică o reducere constantă a suprafețelor viticole, o producție instabilă, puternic influențată de factorii climatici, dar și o transformare lentă a structurii exporturilor.
Afirmația Maiei Sandu că ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România, dacă s-ar organiza un referendum în această chestiune nu e prima de acest fel. Prima a fost în februarie 2016, la Pro TV, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, au mai fost și alte câteva referințe la tema Unirii, nu întotdeauna reușite, important e să fie luate drept ceea ce sunt: niște opinii personale.
Controversa legată de absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei a trecut Prutul. Voci puternice din mediul academic din România au început să critice proiectul. Un lucru care rămâne însă ascuns de opinia publică sau cel puțin în umbră – presupusa gestiune frauduloasă a universității din sudul Republicii Moldova.
După Putin, vine și Trump să șocheze lumea la început de an cu o „operație” militară specială, în Venezuela, „operație” ce s-a și încheiat în aceeași zi de 3 ianuarie cu răpirea și transportarea președintelui Nicolas Maduro într-o închisoare din New York, pentru a fi deferit justiției, acuzat de narcoterorism și trafic de droguri.
De Ziua Culturii Naționale acoperim cu Eminescu: tirajul mediu per titlu pe piața românească de carte de sub 1000 de exemplare; cea mai mică piață de carte raportată la numărul de locuitori: 60 mln euro la 20 mln de locuitori (Slovenia cu 2 mln de locuitori are o piață de 75 de mln euro; Republica Moldova cu o populație mai mare decât a Sloveniei are o piață de carte estimată la 6 mln euro); România are 200 de librării (Republica Moldova are cca 60 de librării, date estimative).
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Moldovenii au scăpat de cheltuielile pentru roaming. Regiunea transnistreană intră în 2026 cu aceleași probleme legate de asigurarea cu gaze. Vladimir Andronachi a reușit să petreacă Crăciunul acasă, dar a fost întors în penitenciar. O altă condamnare importantă și o altă fugă în Transnistria. Sunt câteva din evenimentele care au marcat această săptămână.
Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova.
Republica Moldova a trecut în anul ce se încheie de una dintre cele mai turbulente perioade din ultimii zece ani, iar toate speranțele sunt că 2026 va fi mai bun.
Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Spitalele din Republica Moldova vor beneficia în 2026 de o finanțare de până la 8,9 miliarde de lei, o creștere constantă a finanțării sectorului spitalicesc în ultimele două decenii.
Agenția Servicii Publice scapă de o penalitate de 100 de milioane de lei, care își are originea într-o schemă pusă pe picioare de Vladimir Plahotniuc.
Anul 2025 e pe sfârșite, milioane de oameni, ucrainenii în primul rând, și-au dorit ca Trump să poată opri războiul și să obțină premiul Nobel pentru pace.
După scandalul declanșat în noiembrie a.c., ca urmare a ratării de către Guvernul Republicii Moldova a două tranşe de circa 170 de milioane de dolari (2,9 miliarde lei) din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), vizita unei echipe a FMI, şi mai ales concluziile acesteia, au generat un interes sporit.
Alegerile parlamentare au fost de departe cel mai important eveniment politic al anului 2025 care, de fapt, a cimentat drumul european al Republicii Moldova spre UE. Dacă ar fi să aplicăm o analiză economică de tip SWOT și să extrapolăm cu câteva elemente de strategie militară, ne-am apropia de următorul tablou care ne-ar putea da o imagine aproximativă a ceea ce s-a făcut în Republica Moldova în 2025 și ce am putea face mai bine în 2026.
A început audierea martorilor apărării în dosarul Frauda Bancară. Martorii aduși de avocații oligarhului Vladimir Plahotniuc reproduc în mare versiunea lui Ilan Șor despre cum a fost furat miliardul din sistemul bancar. Finul lui Vladimir Plahotniuc, Andrian Candu, unul dintre acești martori, este vizat în mai multe cauze penale. Transnistria începe anul 2026 cu o nouă stare de urgență în domeniul economic din cauza dificultăților pe care le întâmpină Rusia în a plăti pentru livrarea de gaze malulului stâng al Nistrului.
Noua strategie de securitate națională a Statelor Unite, publicată la începutul lunii decembrie a.c., reflectă abordarea „America First”, politică adoptată de către Casa Albă încă din prima zi a mandatului președintelui Donald Trump.
Primesc un mesaj de la un coleg cu care ne cunoaștem de mult timp: Republica Moldova „nu a mai fost niciodată atât de polarizată”, îmi scrie el, dând vina, în primul rând pe politicienii „de la putere și din opoziție”, apoi pe influența propagandei ruse. Ca să depolarizăm și să consolidăm societatea trebuie să le cerem politicienilor să întreprindă măsuri de „corectare” a situației, consideră colegul meu.
2025 a fost un an diferit pentru vinul Moldovei. Nu neapărat mai ușor, nu neapărat mai spectaculos în sticlă, dar cu siguranță mai vizibil, mai asumat și mai greu de ignorat. A fost anul în care Republica Moldova nu s-a mai limitat la a participa la marile conversații ale lumii vinului, ci le-a și găzduit.
Presa regională a relatat săptămâna trecută, citând o investigație a publicației Zona de Securitate, despre sancțiunile aplicate de către autoritățile ucrainene unor companii care aparțin oligarhului transnistrean Viktor Gușan, cel care controlează regimul separatist pro-rus de la Tiraspol.
Ce ascund așa zisele alegeri din localitățile separatiste ale Republicii Moldova, cum se explică participarea atât de anemică - 102 mii de alegători (26,01%) din circa 394 mii de alegători înscriși în listele electorale?
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
