Deși autoritățile încearcă să ne convingă de mai mult timp că au pus capăt dependenței energetice de Moscova, descoperim cu surprindere că Republica Moldova depinde în continuare de resursele energetice livrate de ruși.
Un armistițiu nu ar readuce pur și simplu lucrurile la normal, deoarece repoziționarea economică a Rusiei către o economie de război și neîncrederea profundă vor complica orice resetare post-conflict.
Liderul și deputatul comunist Vladimir Voronin a amuzat toată lumea, atunci când, la întrebarea unei jurnaliste, și-a scos afară limba. Era un fel de a răspunde că nu poate răspunde.
Odată cu votarea cabinetului Munteanu de către Legislativ, la 31 octombrie a.c., s-a încheiat procesul de constituire a două din cele trei instituții supreme ale statului -Parlamentul și Guvernul. La Președinție acest proces s-a consumat cu aproape un an în urmă, după ce Maia Sandu a câștigat scrutinul prezidențial din 2024.
Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, merge vineri în Parlament pentru a cere votul de încredere pentru cabinetul său de miniștri și pentru programul de guvernare „UE, pace, dezvoltare”. Dezbaterile judiciare în dosarul lui Vladimir Plahotniuc se desfășoară într-un ritm alert, fapt ce îl face pe oligarh să denunțe implicații politice. Republica Moldova se pare că este afectată de decizia SUA de a aplica sancțiuni Grupului rusesc Lukoil, care livrează un volum considerabil de motorină pieței moldovenești, în special instituțiilor de stat și Aeroportului Internațional Chișinău. Acestea sunt subiecte pe care le vom dezvolta în sinteza de astăzi.
Noul parlament are șase fracțiuni, un număr record. Acestea sunt: PAS – 55 de mandate (în pofida declarațiilor anterioare, foștii membri ai Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău și Stela Macari, fac parte din fracțiunea PAS); PSRM – 17 mandate; PCRM – 8 mandate (prin separarea comuniștilor Blocul „Patriotic” s-a destrămat); Blocul „Alternativa” – 8 mandate; Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate fiecare.
Premierul desemnat Alexandru Munteanu a prezentat echipa guvernamentală şi a publicat programul de activitate al cabinetului său, cu sloganul „UE, pace, dezvoltare”.
Alexandru Munteanu desemnat candidat la funcția de prim-ministru a încheiat formarea echipei guvernamentale și prima impresie e că a preferat să își selecteze miniștrii după „chipul și asemănarea sa”. Dar nu întotdeauna a folosit acest criteriu. Ceea cea nu e neapărat rău sau bine, în condițiile în care va exista un nucleu de miniștri „moșteniți” din guvernul precedent și secretarii de stat care vor asigura memoria instituțională și continuitatea necesară în procesul administrativ.
Următorul mandat al Legislativului și al viitorului Guvern poate face istorie și poartă cea mai mare responsabilitate de leadership politic de până acum. Republica Moldova are o șansă unică pe care nu o mai poate rata, așa cum s-a întâmplat spre finalul anilor ’90, începuturile anilor 2000, atunci când avea șansă să fie în același tren spre Europa împreună cu țările baltice. Cu toate acestea, există și o serie de probleme pe care ne propunem să le analizăm cu atenție.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) nu știe ce să facă după sancțiunile aplicate de SUA companiei Lukoil, din cauza rolului acesteia pe piața produselor petroliere din Republica Moldova. Decizie istorică a unei instanțe judecătorești în cazul activității de contrabandă a companiei oligarhului transnistrean Victor Gușan. Alexandru Munteanu se pregătește să preia funcția de premier a Republicii Moldova. Acestea sunt subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Săptămâna trecută, am observat pe peretele unui bloc de pe bulevardul Traian din Chișinău o inscripție ce șoca prin caracterul agresiv, absurd și nedrept:. „Санду - Гитлер” (Sandu e Hitler, în limba rusă).
Între 15 și 20 de mii de turiști străini estimativ au vizitat anul acesta Chișinăul de Ziua Vinului. Toate locurile de cazare din Capitală au fost rezervate, iar dacă reieșim dintr-o medie de 500 euro pentru trei zile de cazare, vorbim de un aport economic de 10 milioane de euro. Prețurile au fost mari în weekendul 4-5 octombrie a.c.
Curtea Constituțională a validat la 16 octombrie a.c. rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c., punând astfel capăt speculațiilor venite pe filieră rusă, potrivit cărora scrutinul ar putea fi anulat.
Președinta Maia Sandu a semnat decretul de convocare a noului legislativ pe 22 octombrie a.c., în urma confirmării rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c. și validării mandatelor noilor deputați de către Curtea Constituțională, pe 16 octombrie a.c.
Retragerea lui Dorin Recean din politică – el nu-și mai dorește nici funcția de prim ministru, deși liderul PAS, Igor Grosu și-a exprimat intenția de a-i propune din nou să conducă guvernul, nici cea de legislator, - pare surprinzătoare pe fundalul alegerilor parlamentare cu un rezultat impresionant pentru partidul de guvernământ. De obicei, un câștigător se comportă altfel.
Premierul Dorin Recean a anunțat că se retrage din politică „din motive personale”, că nu va conduce viitorul Guvern și că nici nu va rămâne deputat în noul Legislativ.
Veaceslav Platon a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) litigiul împotriva Republicii Moldova după ce a reclamat că în timpul detenției sale i-a fost refuzată asistența medicală și întâlnirile cu membrii familiei sale. Regiunea transnistreană primește totuși gaze din partea Moldovagaz în cantitate limitată care îi asigură volumul necesar de electricitate. Partidul lui Vasile Costiuc a atacat în instanță sancțiunile pentru care a fost lipsit de alocații de la stat și a obținut câștig de cauză. Acestea sunt evenimentele săptămânii pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Academia Regală Suedeză a anunțat câștigătorul celui mai prestigios premiu literar din lume, Premiul Nobel pentru Literatură. Laureatul acestei toamne este scriitorul maghiar László Krasznahorkai, 71 de ani.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
Traiectoria Partidului „Democrația Acasă” în alegerile parlamentare din acest an a fost într-adevăr surprinzătoare, date fiind vechimea și eșecurile sale de până acum. Ar fi însă exagerat să o comparăm cu cea a unui meteorit sau asteroid. E asemănătoare mai curând cu zborul unui zmeu de hârtie, propulsat de o rafală de vânt la o înălțime mai mare ca de obicei.
Fostul deputat și sportiv fugar apropiat lui Vladimir Plahotniuc, Constantin Țuțu, a fost reținut joi seară de proliția de frontieră a Republicii Moldova; Vasile Costiuc denunță încercări din partea PAS de a-l lipsi de cele aproape 90.000 de voturi obținute la scrutinul din 28 septembrie; sancțiunile internaționale aplicate Rusiei pun în dificultate asigurarea cu gaze a regiunii transnistrene - acestea sunt subiectele care urmează să fie analizate în sinteza săptămânală realizată de Veridica.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie curent nu sunt despre votul nostru acordat programelor politice ale partidelor înscrise în competiție. Nu sunt despre o direcție liberală sau social-democrată, nu sunt despre competiția partidelor. Nici despre sentimentele susținătorilor unui partid sau al altui partid. Nu sunt despre stânga sau dreapta. Nici măcar nu sunt despre candidații la fotoliul de deputat în viitorul parlament al Republicii Moldova.
Importurile de vinuri spumante în Republica Moldova s-au dublat, în 2024, față de anul precedent, reprezentând o presiune tot mai mare pe această piață.
După prăbușirea regimurilor comuniste la începutul anilor 1990, țările din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu o alegere crucială: să opteze pentru democrație și economie de piață de tip occidental, sau să rămână în sfera post-sovietică. Astăzi, după mai bine de trei decenii, rezultatele acestei alegeri sunt evidente.
Există un curent de opinie, promovat de adversarii integrării europene, potrivit căruia Uniunea Europeană ar avea nevoie de Republica Moldova doar în calitate de piaţă de desfacere şi ca sursă de materii prime. Ca argument ei invocă diverse date statistice publice. Să fie într-adevăr așa?
La mai bine de trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, cele trei State Baltice rămân democrații prospere, ferm ancorate în Europa, în timp ce Belarus și Moldova vecine se află încă în orbita Moscovei, în măsuri diferite. Deși uneori umbrit de nostalgie și dezinformare, contrastul este unul izbitor: Estonia, Letonia și Lituania se bucură de aceleași venituri și libertăți ca alte state din Europa de Vest. De cealaltă parte, Belarus rămâne încremenită în timp, cu o economie planificată stagnantă, în timp ce Moldova, în ciuda reformelor recente și a aspirațiilor sale europene, încă se luptă cu moștenirea unui conflict înghețat și a anilor de instabilitate.
Decalajele dintre Rusia și Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai, salariile și statul de drept par, la prima vedere, evidente. Totuși, în lumea de azi, unde populismul și propaganda iau forme din ce în ce mai sofisticate, chiar și astfel de adevăruri fundamentale necesită o reformulare atentă.
Ce se întâmplă în realitate în sistemul medical din Federația Rusă? Această întrebare își are justificarea în încercarea de a înțelege realitatea din spatele narațiunei optimiste a conducerii de la Kremlin, conform căreia Rusia, aflată de 4 ani în război și vizată de sancțiuni din partea Occidentului, reușește să se auto-susțină, atât pe partea de producție de război, cât și pe componente mai sensibile, cum ar fi producția farmaceutică și tehnologia medicală.
După întâlnirea cu Xi Jinping și Narendra Modi, luni, la Tianjin (China), Vladimir Putin a declarat că o pace durabilă în Ucraina poate fi obținută numai dacă va fi pusă în discuție extinderea NATO spre est.
După mai mult de trei ani de muncă, Ministerul Energiei a propus o nouă Strategie energetică a Republicii Moldova, pentru o perioadă până în anul 2050. Dacă va fi adoptată, ea va deveni a cincea strategie din ultimii 30 ani. Dintre acestea nici una nu a fost însă realizată, inclusiv actuala Strategie valabilă până în 2030, care a fost adoptată de Guvernul Filat în februarie 2013.
Vitalie Pârlog, reținut în Franța, în dosarul Interpol, nu a fost ministru al Justiției atunci când a fost, dar altădată, atunci când n-a fost. În 1997, ex-ministrul Apărării Valeriu Pasat a dat pe degeaba americanilor 21 de avioane MIG-29, prejudiciind grav statul, și el nu a fost achitat în acest dosar, în care a fost achitat.
Odată simbol al modernizării și integrării globale, sfera digitală a Rusiei suferă o transformare profundă sub presiunea războiului. Rețelele, platformele și serviciile care odată promiteau confort și deschidere sunt acum din ce în ce mai mult modelate de controlul statului, izolarea geopolitică și exodul specialiștilor.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
