Igor Dodon și atitudinea Kremlinului față de rezultatele alegerilor prezidențiale, acțiunile Tiraspolului și Comratului pentru ancorarea Republicii Moldova pe orbita Rusiei din 2024 și încercarea de resuscitare a Partidului Social Democrat European prin ralierea lui Tudor Ulianovschi sunt câteva din evenimentele care au marcat săptămâna care se încheie.
Mai multe ambasade ale SUA din Europa au sărit peste petrecerile tradiționale din noaptea alegerilor americane în acest an, pentru a evita stânjeneala în care astfel de prilejuri festive s-au desfășurat la prima victorie a lui Trump. Întâmplarea, amintită de Politico, este o metaforă pentru ceea ce se va petrece cu Europa, cu Donald Trump din nou la Casa Albă.
Cum ar trebui să fie cel de al doilea mandat de președinte al Maiei Sandu? Am discutat cu jurnaliști și analiști politici despre provocările acestui mandat, în lumina alegerilor din SUA, dar și în vederea scrutinului parlamentar din anul viitor.
Ucraina a renunțat la armele nucleare în schimbul unor garanții de securitate încălcate de Rusia odată cu invazia din 2014. Președintele Zelenski a declarat recent că țara sa ar putea să își refacă arsenalul nuclear.
Rezultatele recente ale referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova și ale alegerilor prezidențiale au dezvăluit un adevăr alarmant: propaganda rusă își exercită influența prin strategii sofisticate, transformând fiecare comunicare în unelte de manipulare. Mesajele pro-Kremlin, răspândite prin rețele de influență și politicieni de la Chișinău, funcționează ca o „picătură chinezească” menită să erodeze încrederea publicului în viitorul european al țării.
Rusia a pierdut o bătălie în războiul hibrid contra Chișinăului, dar alegerile au arătat și vulnerabilitățile Moldovei, erorile de comunicare ale pro-europenilor și nevoia ca guvernarea să facă mai multe. Echipa Veridica analizează, la cald, semnificația alegerilor.
Pe 3 noiembrie a avut loc cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat președinta proeuropeană Maia Sandu și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Maia Sandu a obținut 55,4% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 44,6%. Scorul acumulat de Maia Sandu este cu doar 2,3% mai mic decât cel obținut în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020. Dar care este importanța scrutinului care s-a încheiat ieri pentru Republica Moldova?
Ministerul Sănătății recunoaște că Republica Moldova se confruntă cu o criză fără precedent a resurselor umane și afirmă că soluția pusă pe masa Guvernului nu este doar una viabilă, ci chiar poate fi dată drept exemplu de bune practici. Optimismul de la Chișinău este mai degrabă imprudent, având în vedere multitudinea de factori care declanșează o criză de resurse umane în Sănătate. Iar banii, contrar așteptărilor, nu o rezolvă.
Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie a.c.
Duminică, pe 3 noiembrie, vor avea loc unele dintre cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean).
Rusia implică și Coreea de Nord în războiul cu Ucraina și își intensifică operațiunile în Moldova și Georgia. Moscova pare să pregătească confruntarea finală cu Occidentul.
Deși părea un lucru relativ ușor, cursa prezidențială din Republica Moldova a devenit o luptă la baionetă. Este o ciocnire existențială între două tipuri de viitor. Unul alături de Uniunea Europeană și valorile Vestului, cealaltă variantă reprezintă o revenire la metehnele trecutului cu un stat cleptocratic pe intern și manevrat de Rusia pe extern.
Imediat după turul I al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, cei doi finaliști ai cursei pentru funcția de șef al statului au convenit asupra organizării unor dezbateri televizate între ei. În foarte scurt timp, însă, organizarea dezbaterilor a deraiat în dispute legate de numele persoanei care urma să le modereze. În cele din urmă, s-a decis ca Maia Sandu și Alexandr Stoianologlo să aibă o dezbatere fără moderator, iar cei doi să-și adreseze reciproc câte 10 întrebări.
Evenimentele care au marcat de departe această săptămână au fost alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, victoria lui Vladimir Plahotniuc în fața Consiliului Uniunii Europene și pregătirea dezbaterilor electorale dintre cei doi candidați electorali care au ajuns în cel de-al doilea tur de scrutin – Maia Sandu (42,49%) și Alexandr Stoianoglo (25,95%).
Guvernul a estimat că deficitul Bugetului Public Naţional va constitui, în 2024, circa 15,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Un deficit bugetar peste limita admisa de lege, de 2,5%, a devenit deja o tendință specifică ultimilor ani marcați de pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina.
Rezultatele scrutinului din 20 octombrie trebuiau să confirme ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova printr-un vot de „da” consolidat al societății la referendum și păstrarea actualei dinamici a relației cu UE prin realegerea pentru un nou mandat, poate chiar din primul tur, a actualului șef al statului, Maia Sandu. Însă nu a fost să fie așa.
Referendumul pentru aderarea la UE din Moldova a fost un eșec din cauza rezultatului strâns, scrie presa ucraineană. Printre cauzele acestui eșec se numără acțiunile directe ale Rusiei și faptul că în Moldova nu a avut loc o de-rusificare.
Dacă la nivel internațional am primit felicitări pentru referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale, pe interior, rezultatele au venit ca un șoc pentru cei dintre noi care am crezut sondajelor care arătau o susținere de până la 65% pentru Uniunea Europeană a cetățenilor moldoveni.
Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale și un referendum pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Rezultatul referendumului a rămas necunoscut până în ultimul moment, iar la alegerile prezidențiale nici unul din cei 11 concurenți nu a reușit să acumuleze peste 50 la sută din voturile necesare pentru a fi declarat învingător.
Într-un sat frumos, cel mai frumos din lume, chiar pe malul Prutului, în Costuleni, Ungheni, am trei case. Una mai frumoasă ca alta; situate toate trei într-o singură curte. Buneii mei, părinții, eu — cu alți doi frați — le-am locuit, pe rând sau împreună. Au mai trăit puțin nepoții, până s-au pustiit casele.
Am apăsat „Instalează”, apoi „conectează-te cu Google” și două secunde mai târziu eram utilizator TikTok. Unul din cei aproape nouă milioane de utilizatori români. Mi-am ales dintr-o lista ce mă interesează, în așa fel încât profilul meu să fie cât mai steril – daily life, divertisment, educație, ca să ajut algoritmul. TikTok avea, se pare, alte idei pentru mine: în scurt timp, am alunecat într-o adevărată gaură a propagandei.
În epocă numele lui era mai cunoscut decât al lui Ernest Hemingway, Ian Fleming, Roal Dahl sau George Orwell. Cu Hemingway a fost corespondent de război în Spania. Cu Fleming, Dahl sau Orwell au fost colegi la „Ministerul Adevărului”, structuri ale propagandei britanice care luptau cu propaganda lui Goebbels.
Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care se va desfășura pe 20 octombrie a.c., concomitent cu alegerile prezidențiale, poate avea câteva rezultate, cu impact asupra evoluției sau involuției parcursului european al Chișinăului. Trebuie precizat, însă, că indiferent de rezultatul referendumului, continuitatea și profunzimea direcției europene de dezvoltare a Republicii Moldova va fi decisă, totuși, la alegerile parlamentare de anul viitor.
Datoria de stat, externă şi internă, a ajuns în Republica Moldova, după opt luni ale acestui an, la aproape 109 miliarde de lei (circa 5,6 miliarde de euro), arată date ale Ministerului Finanţelor. O datorie nu foarte mare, dar care, analizată alături de alte date, poate fi interpretată ca un semnal îngrijorător.
UE condiționează aderarea Republicii Moldova de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex; dacă va adera la UE, va deveni destinația migranților din Orient; își va pierde statalitatea; va fi anexată la România; va fi nevoită să adere la NATO - sunt doar câteva dintre narațiunile false și dezinformările promovate de propaganda rusă, dar și de politicieni de la Chișinău.
Războiul din Ucraina este cea mai mare amenințare la adresa securității de pe continentul european după cel de al doilea război mondial și, totodată, este o provocare de ordin geopolitic și existențial pentru Uniunea Europeană ca proiect comunitar.
Cristian Berzan s-a născut în satul Doroțcaia, raionul Dubăsari, din stânga Nistrului, localitate aflată sub jurisdicția Republicii Moldova, dar sfâșiată de conflicte interminabile cu regimul separatist de la Tiraspol. Smuls din vârtejul intereselor geopolitice care sfâșie teritorii, desparte familii și îngheață speranțe pentru un viitor fără arma protectoare a „fratelui mai mare”, Cristian și-a găsit vocația la Iași.
Parlamentul European a programat, în plenul de la Strasbourg, marți, 8 octombrie, și miercuri, 9 octombrie, dezbaterea și votul unei rezoluții pentru întărirea rezilienței Republicii Moldova împotriva imixtiunii rusești în alegerile prezidențiale și în referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană. Rezoluțiile Parlamentului European sunt foarte multe și nu au cum produce efecte directe. Cea referitoare la Republica Moldova are, însă, cel puțin o valoare de diagnostic politic.
La alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. vor participa 11 candidați, dintre care șase sunt reprezentanți ai unor partide politice, iar cinci s-au declarat independenți. Cum arată, însă, oferta electorală a acestor candidați? Cu ce programe au venit ei în fața alegătorilor? Iată o scurtă prezentare a programelor celor 11 candidați, în ordinea în care au fost înregistrați la Comisia Electorală Centrală.
Încă de când Rusia a invadat Ucraina la scară largă, Vladimir Putin și oamenii săi – oficiali și propagandiști deopotrivă – au amenințat, unii voalat, alții direct, că Moscova și-ar putea folosi armele nucleare împotriva Occidentului, dacă acesta sprijină Kievul sau se trece de unele „linii roșii”, majoritatea depășite între timp.
La mijlocul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret de creștere a personalului forțelor armate ruse de la 2,2 milioane la 2,4 milioane, 1,5 milioane dintre aceștia urmând să fie soldați activi. Această mișcare se aliniază obiectivului stabilit anterior de fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu, acum șef al Consiliului de Securitate al Rusiei, scrie Veridica.ro.
O știre importantă a trecut aproape neobservată în spațiul mediatic de la Chișinău. Este vorba despre ședinta Consiliul Suprem de Apărarea a Țării (CSAT) din 19 septembrie de la București în care Republica Moldova a avut un rol dominant în contextul unor discuții foarte importante despre securitatea regiunii.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
