Fostul președinte și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, își demonstrează din nou loialitatea față de Moscova, într-un interviu pentru RIA Novosti în care preia și dezvoltă principalele falsuri promovate de propaganda rusă în și despre Republica Moldova, pornind de la unirea cu România, rusofobie, cauzele războiului din Ucraina și până la propriile dosare, în care acuză că e hăituit doar pentru că optează pentru relații bune cu Rusia.
Proiectul unui spital universitar pare unul imposibil pentru Republica Moldova. Acum 10 ani, a existat un proiect de lege care a rămas îngropat în sertarele deputaților. Tot în ultimul deceniu, vocea miniștrilor care afirmau că Republica Moldova nu poate rămâne fără un „centru de excelentă” unde să se facă medicină și cercetare deopotrivă, a ajuns, între timp, să fie fadă și nedeslușită. Până când a dispărut de tot.
Mare agitație și derută în tabăra „suveraniștilor” locali, după întâlnirea lui Marco Rubio, secretarul de Stat al SUA, cu președinta Maia Sandu, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Cu o sticlă de whiskey pe masă, din care o porție turnată în pahar și un trabuc din care trage fără prea multă vlagă înainte de a răspunde la prima întrebare, ambasadorul (neacreditat) al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov a acordat un interviu de aproape o oră pentru Sputnik Moldova în care a reușit să propage, deseori printr-un limbaj mai diplomatic și mai sofisticat, majoritatea narațiunilor false pe care propaganda de la Kremlin le tot inoculează pe diferite căi și forme de-a lungul ultimilor ani.
Dosarul transnistrean ar putea recăpăta o nouă dinamică sub presiunea parcursului european al Republicii Moldova, dar și a societății care așteaptă o rezoluție de mai bine de trei decenii. Vestea recentă a fondului de convergență pentru reintegrarea regiunii transnistrene adusă de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, poate fi una bună atât timp cât Republica Moldova poate atrage în acest proiect Uniunea Europeană.
Situația din Dereneu, Călărași, a degenerat în violențe în urma acțiunilor organizate de primarul localității, socialistul Vasile Revenco, co-acționar al Piaței agricole angro „Revenco” de pe strada Calea Basarabiei din Chișinău, și episcopul de Ungheni și Nisporeni, Petru, din cadrul Mitropoliei Moldovei (patriarhia Rusă).
Primele 100 de zile ale guvernului Alexandru Munteanu au fost marcate, din punctul nostru de vedere, de câteva evenimente excepționale: decizia de ieșire din CSI și începerea negocierilor tehnice cu UE; startul reformei administrativ-teritoriale; pana de curent care a cuprins teritoriul Republicii Moldova și amânarea punerii în funcțiune a liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău; desființarea prin absorbție a Universității din Cahul...
Reuniunea de la Davos din 19-23 ianuarie a.c. a fost nu doar un eveniment economic la nivel mondial, ci și un moment decisiv ce poate da startul schimbării modelului ordinii internaționale, care a funcționat în ultimele aproximativ opt decenii.
La peste o săptămână de la deconectările de energie electrică din 31 ianuarie a.c., avaria rămâne încă o sursă de falsuri, manipulări și narațiuni conspiraționiste.
Dosarul „Kuliok” a avut pentru PDM doar scopuri politice. Imaginile video în care Vladimir Plahotniuc îi întinde presupusa sacoșă cu bani lui Igor Dodon urmau să ducă la demiterea fostului președinte și la organizarea alegerilor prezidențiale împreună cu cele legislative în toamna lui 2019.
Prestigioasa revistă The Economist începe anul 2026 cu un editorial deloc optimist în privința tendințelor mondiale în domeniul vinului. “Scăderea vânzărilor de vin reflectă o lume mai singură și mai atomizată”, titrează publicația.
În noaptea de marți, 3 februarie 2026, Rusia a atacat sistemul energetic din Ucraina cu 450 de drone și 70 de rachete, dintre care 32 erau balistice. Fără lumină, apă și căldură au rămas sute de blocuri de locuit din marile orașe ale Ucrainei.
În discuția despre perspectiva Reunirii s-a mai implicat o tabără, a „națiunii civice”, care consideră că tema respectivă îi „divizează” pe moldoveni, îi supără pe o parte din concetățenii noștri de altă etnie. Spre deosebire de socialiști și comuniști, ei nu au numit-o trădătoare pe Maia Sandu, dar au admonestat-o pentru că ar „destabiliza” și „polariza” societatea.
Anul trecut datoria de stat internă şi externă a Republicii Moldova a înregistrat o creştere cu circa 11,38 miliarde lei. Pe 31 decembrie 2025 soldul datoriei de stat a constituit 132,78 miliarde de lei, la valoarea nominală.
Fostul primar de Boldurești, Nicanor Ciochină, a fost reținut subit, joi seară, într-un nou dosar, de data asta, pentru tortură asupra unui localnic.
Discuția declanșată de recenta afirmație a Maiei Sandu că ar spune „Da” la un eventual referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, a ajuns într-un punct mort, când participanții se aud doar pe sine, repetă propriile convingeri, și nu ascultă argumentele părții opuse. Iar dacă nu ne auzim unii pe alții, care e rostul disputei?
Guvernul de la Chișinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor ce stau la baza Comunității Statelor Independente (CSI): Acordul de fondare al CSI din 8 decembrie 1991, Anexa la acest acord din 22 decembrie 1991 și Statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993. Odată cu denunțarea acestor trei acorduri, Republica Moldova va ieși oficial din CSI. În același timp, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a precizat că Republica Moldova nu va denunța toate acordurile semnate. Ea va rămâne parte a unora din ele, cu precădere a celor care au caracter economic și nu contravin proceselor de integrare europeană.
Rusia pretinde că a prins „cârtița” din rețeaua criminală „Șor”, Serghei Mișin, fiul comunistului Vadim Mișin și fostul consilier al președintelui Igor Dodon. Omul are un trecut dubios, a fost sancționat de mai multe ori pentru înșelăciuni în practicarea meseriei de avocat și pentru transmiterea, eufemistic vorbind, a Partidului „Renaștere” sub controlul lui Ilan Șor.
În ultima lună a anului trecut cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) nu au achitat nici-un leu, plată aferentă rambursării creditelor de circa 14 miliarde de lei, acordate acum 11 ani de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cu garanţia statului (Guvernele Leancă şi Gaburici).
În aceste zile de iarnă grea - mercurul termometrului coborând noaptea spre -20 de grade -, gândul ne duce inevitabil la suferințele ucrainenilor. Noi cum am suporta frigul de -25 C, ca în Ucraina, dacă rachetele rusești ar nimeri în cele două centrale termice din Chișinău?
Declarațiile președintei Maia Sandu făcute pentru podcastul britanic „The Rest Is Politics” în care spunea că ar vota pentru unirea cu România în cazul unui referendum în acest sens a generat probabil cele mai mari dezbateri și discuții la acest subiect din ultimul timp, inclusiv la nivel internațional.
Breaking news sau nu? Declarația președintei Maia Sandu, făcută în podcastul de limbă engleză “The rest is politics”, difuzat pe 12 ianuarie a.c., privind un ipotetic referendum de unire a Republicii Moldova cu România, a scos de la naftalină o temă care nu mai este de multă vreme în “mainstream-ul” ideilor politice. De altfel, un referendum la care Maia Sandu ar fi votat “DA” pentru (re)unirea cu România.
Procurorii au respins cererea lui Veaceslav Platon privind audierea sa în calitate de martor al acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul Plahotniuc și fostul său consilier, Serghei Iaralov, vor fi audiaţi ca martori ai acuzării în dosarul „Kuliok”/ „Sacoşa” în care fostul președinte Igor Dodon este judecat pentru luare de mită.
Spectaculoasa operațiune specială de capturare a președintelui venezuelian Nicolas Maduro, realizată de către trupele de elită americane, a ținut „capul de afiș” al evenimentelor internaționale de la începutul acestui an.
Sunt o mare admiratoare a colecției permanente de la Muzeul Național de Artă a Moldovei, unde am remarcat că sunt prezente lucrările mai multor artiste care s-au exprimat prin pictură, sculptură, ceramică și textile.
Ultimii zece ani au redesenat profund sectorul vitivinicol din Republica Moldova. Datele oficiale indică o reducere constantă a suprafețelor viticole, o producție instabilă, puternic influențată de factorii climatici, dar și o transformare lentă a structurii exporturilor.
Afirmația Maiei Sandu că ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România, dacă s-ar organiza un referendum în această chestiune nu e prima de acest fel. Prima a fost în februarie 2016, la Pro TV, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, au mai fost și alte câteva referințe la tema Unirii, nu întotdeauna reușite, important e să fie luate drept ceea ce sunt: niște opinii personale.
Controversa legată de absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei a trecut Prutul. Voci puternice din mediul academic din România au început să critice proiectul. Un lucru care rămâne însă ascuns de opinia publică sau cel puțin în umbră – presupusa gestiune frauduloasă a universității din sudul Republicii Moldova.
După Putin, vine și Trump să șocheze lumea la început de an cu o „operație” militară specială, în Venezuela, „operație” ce s-a și încheiat în aceeași zi de 3 ianuarie cu răpirea și transportarea președintelui Nicolas Maduro într-o închisoare din New York, pentru a fi deferit justiției, acuzat de narcoterorism și trafic de droguri.
De Ziua Culturii Naționale acoperim cu Eminescu: tirajul mediu per titlu pe piața românească de carte de sub 1000 de exemplare; cea mai mică piață de carte raportată la numărul de locuitori: 60 mln euro la 20 mln de locuitori (Slovenia cu 2 mln de locuitori are o piață de 75 de mln euro; Republica Moldova cu o populație mai mare decât a Sloveniei are o piață de carte estimată la 6 mln euro); România are 200 de librării (Republica Moldova are cca 60 de librării, date estimative).
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Moldovenii au scăpat de cheltuielile pentru roaming. Regiunea transnistreană intră în 2026 cu aceleași probleme legate de asigurarea cu gaze. Vladimir Andronachi a reușit să petreacă Crăciunul acasă, dar a fost întors în penitenciar. O altă condamnare importantă și o altă fugă în Transnistria. Sunt câteva din evenimentele care au marcat această săptămână.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează