Anul 2024 s-a încheiat cu o reducere de aproape un procent a cheltuielilor bugetului statului, comparativ cu anul precedent. În bani această reducere reprezintă aproximativ 657 milioane de lei, arată datele Ministerului Finanţelor. O sumă deloc mică.
Problema ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care își permite un comportament sfidător la adresa Chișinăului și se plimbă nestingherit în regiunea găgăuză și transnistreană, rămâne nesoluționată. Schema rusească de asigurare cu gaze a malului drept va funcționa în prima jumătate a lunii martie, dar rămâne incertă pentru cea de-a doua jumătate a lunii.
Întâlnirea ruso-americană de la Riad din 18 februarie a.c., unde s-a discutat inclusiv pacea în Ucraina, a bulversat Europa care se confruntă în prezent cu cea mai mare criză de securitate de la războiul al doilea mondial.
Marți, 25 februarie 2025, la 16.09 minute, a murit Vladimir Beșleagă. A fost unul dintre cei patru magnifici ai literaturii române din Basarabia care au salvat limba română și onoarea literaturii române de atunci. În anul 1966.
Proiectul de lege privind formarea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) sau legea „anti-Dragalin”, cum a fost numită de unii, a trecut de prima lectură, chiar dacă în însăși fracțiunea PAS există controverse cu privire la această inițiativă legislativă. Bruxelles-ul își crește ajutorul financiar pentru Chișinău și, în plus, majorează până la 300 de milioane de euro un avans care va fi accesibil până în aprilie.
În seara zile de 16 februarie a.c., două drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în regiunea de sud a țării. Una din aceste drone s-a aflat în spațiul aerian moldovenesc aproximativ jumătate de oră, iar cealaltă - aproape 10 minute. Acest incident a avut loc la doar la câteva zile după un altul, înregistrat săptămâna trecută, când trei drone rusești au căzut, în noaptea dintre 12 și 13 februarie a.c., la fel în sudul Republicii Moldova, iar una din ele a explodat pe un câmp lângă Ceadîr-Lunga. Drone sau rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova de mai multe ori de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar aceste două cazuri continuă seria de cel puțin 20 de astfel de incidente.
Regimul separatist de la Tiraspol se luptă în aceste zile pentru supraviețuire. Pretinșii lideri de peste Nistru sunt în fața unei dileme existențiale ce urmează să modeleze viitorul regiunii. Fie fac o înțelegere cu UE și Chișinău și rămân să spolieze regiunea cât mai mult timp posibil, fie rămân loiali intereselor Rusiei și ascultă obedient ordinele Kremlinului.
În ultimii ani diverse guverne au tot anunţat şi realizat măsuri de optimizare a numărului de angajați în sectorul public, dar impactul acestor reforme pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, unul minor, după cum arată datele publice.
Recensământul din anul 2024 a arătat că în Republica Moldova locuiesc în permanență 2,4 milioane de oameni. În mod tradițional, cele mai așteptate date au fost cele cu privire la componența etnică a populației și la limba vorbită, inclusiv ce procent din populația majoritară se identifică drept români și ce procent drept moldoveni; câți dintre ei consideră că vorbesc limba română și câți moldoveneasca?
Offshore-ul elvețian MET Group, cu management maghiar, începe de vineri, 14 februarie a.c., să transporte, pe bani rusești, gaze în regiunea transnistreană conform „unui acord pe termen scurt”; Tiraspolul a eliberat doi deținuți și a anunțat că scoate punctele de control instalate abuziv, dar insistă pe accesul observatorilor săi militari la Copanca, Căușeni, unde un grup de localnici dirijați de socialiști organizează provocări.
O fantomă bântuie prin Europa – nu una roșie, ca pe vremuri comunismul, ci portocalie. Donald Trump e prezent în mai toate discuțiile Bruxelles-ului instituțional, dar nu și în declarațiile (oficiale ale) liderilor europeni. Măsurile și pozițiile radicale, uneori scandaloase și inconsecvente, adoptate de președintele american în cele mai diferite domenii, de la inteligența artificială la Gaza, au blocat în aceste zile Uniunea Europeană într-un soi de consternare expectativă.
Anunțul lui Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk, din ultima zi a lunii ianuarie 2025, despre crearea blocului „Alternativa” este prima mișcare electorală importantă în perspectiva alegerilor parlamentare din acest an. Știrea despre coaliția celor patru politicieni a surprins pe toată lumea, deoarece, în aparență cel puțin, ei par a fi foarte diferiți. Cine sunt, totuși, cei patru lideri politici?
Până la sfârșitul anului 2026, infrastructura energetică moldovenească va fi debranșată complet de Rusia și integrată în sistemul energetic european. Acest lucru va rezolvă practic toate problemele Republicii Moldova, pe de o parte, prin edificarea și consolidarea propriului sistem energetic, deconectat de Transnistria, iar, pe de altă parte, prin lipsirea regimului secesionist de la Tiraspol de cea mai importantă finanțare – banii care proveneau din vânzarea curentului electric pe malul drept al Nistrului.
În decembrie 2013, secretarul de stat american, John Kerry, participa la lansarea noului brand de țară al vinificației din Republicii Moldova — Wine of Moldova. Un brand elaborat, inclusiv cu sprijinul USAID.
Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat.
Statele Uniunii Europene trebuie să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare, - 2% din PIB nu mai este o cifră de actualitate, - în caz contrar, peste patru sau cinci ani europenii vor trebui „să se înscrie la cursuri de limbă rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei intervenții în Parlamentul European. Șeful NATO a vorbit astfel despre o problemă mai veche care există în rândurile statelor Uniunii Europene – investițiile în sectorul militar și de apărare, - asupra căreia au avut loc mai multe dezbateri în trecut.
Când vrei să știi cât de dezvoltat este un stat din punct de vedere economic și social, nu căuta bugete, deficit, PIB sau alte statistici sofisticate. Caută un singur indicator – mortalitatea maternă. Mortalitatea maternă este un indicator recunoscut pe scară largă ca fiind esențial pentru evaluarea stării de sănătate și a nivelului de dezvoltare socio-economică al unui stat.
După ce Rusia a abandonat în beznă și frig regiunea transnistreană, Chișinăul și UE îi întind o mână de ajutor. Numai că scenariul este prevăzut doar până la 10 februarie. După această dată, totul va depinde de Tiraspol, fie alege o cale certă de asigurare cu gaze, pentru care trebuie să plătească, fie rămâne în întunericul Rusiei. Pentru moment, cert este că gazele pe care ar urma să le furnizeze câteva companii ungare sunt prevăzute doar pentru luna februarie a.c.
Uniunea Europeană și-a anunțat intenția de a aloca un ajutor de urgență de 30 de milioane de euro, ca prim pas pentru a sprijini Republica Moldova în soluționarea crizei energetice provocate de Gazprom, prin producerea de curent electric la Moldgres (Temocentrala electrică de la Cuciurgan). Această inițiativă a fost criticată de anumite voci la Chișinău, dar și la Tiraspol, deși din motive diferite.
Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.
Ajutor pentru malul stâng al Nistrului în schimbul retragerii trupelor ruse, obiectivele falsurilor Kremlinului despre aprovizionarea Transnistriei cu gaze și deznodământul disputei dintre guvernarea PAS și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care au marcat ultima jumătate de an – acestea sunt evenimentele care au marcat săptămâna trecută.
Eurovision. Un concurs care nu poate exista dacă nu e însoțit de scandaluri și contestări. De la etapele naționale, până la cea europeană. Un concurs care indică niște tendințe ale industriei, nu neapărat mereu exacte, dar ”desfrâul” plăcerilor publicului (pentru care se crede că există concursul), e temperat de juriul format din profesioniști. Extrem de rare cazurile când alegerea celor două tabere coincide, sau e la distanță redusă. Iar juriul mereu ajunge să fie țap ispășitor. Întrebarea e dacă industria muzicală are sau nu nevoie de acest concurs la nivel local, dar și european?
Criza energetică din regiunea transnistreană a Republicii Moldova pare să fi luat o turnură neașteptată. Deși liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, afirma triumfalist, după vizita recentă la Moscova, că în curând în stânga Nistrului va fi gaz („umanitar”) rusesc, astăzi asistăm la o confuzie și mai mare în ceea ce privește modul de depășire a crizei. În toată această situație, autoritățile moldovenești se află „între ciocan și nicovală”, Chișinăul fiind supus unui atac mediatic concertat din partea Tiraspolului, Moscovei și a „cutiilor de rezonanță” rusești din interiorul Republicii Moldova.
Nicolae Pojoga a fost un elev eminent. Cu 10 pe linie. Cu un viitor luminos în URSS. În 1977 studentul Nicolae Pojoga a adunat fonduri pentru victimele cutremurului din București. Să ajute țara socialistă prietenă. URSS a avut altă părere despre ajutorul frățesc. Viitorul luminos a rămas pentru alții în URSS. Nicolae Pojoga a fost lăsat pe marginea drumului constructorului comunismului.
Noul episod de criză energetică provocată de Rusia în Republica Moldova se developează din ce în ce mai mult drept o partidă de șah în care adversarii mută strategic, pe rând, diverse piese pe tabla de joc.
Relația dintre Chișinău și Tiraspol a ajuns la un nivel extrem de tensionat. Regimul secesionist a blocat dialogul cu autoritățile constituționale pe fundalul afacerii dintre Natural Gaz DC, proprietate a lui Arcadie Vicol, și distribuitorul transnistrean Tiraspoltransgaz. Chișinăul afirmă că acest contract contravine legislației Republicii Moldova cu privire la gazele naturale și îndeamnă Moscova să respecte acordul semnat în 2021. Cu alte cuvinte, autoritățile moldovenești nu admit livrarea de gaze pe malul stâng al Nistrului peste SA Moldovagaz.
Donald Trump a avut în anii 2017-2020 un mandat prezidențial în fruntea SUA care poate fi considerat „excentric” pentru un lider occidental. Noutatea politicii externe a lui Trump în precedentul mandat a fost abordarea realistă și naționalistă a relațiilor internaționale, contrar convingerilor liberale, și adesea idealiste, specifice lumii occidentale. Din aceste considerente, revenirea lui Trump la „Casa Albă” este așteptată cu multă neliniște în Europa.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică, cu rate ridicate de incertitudine, atât în ceea ce privește asigurarea cu resurse energetice, cât și în ceea ce ține de la valoarea facturii pe care va trebui să o plătească pentru a ieși din această iarnă.
Regiunea separatistă transnistreană se confruntă, începând cu 1 ianuarie 2025, cu o gravă criză energetică, declanșată intenționat de către Rusia cu scopul de a provoca scumpirea curentului electric și a gazului, generând astfel nemulțumirea cetățenilor moldoveni față de actuala putere proeuropeană în perspectiva alegerilor parlamentare care urmează să aibă loc anul curent.
Pe măsura epuizării rezervelor de gaze și cărbune în regiunea secesionistă transnistreană, Tiraspolul insistă ca Chișinăul să recunoască pretinsa datorie de 709 milioane de dolari față de Gazprom – nu și să o plătească! – pentru continuarea subzistenței sale în calitate de enclavă separatistă pe malul stâng al Nistrului. În același context, Kremlinul vrea să exploateze oportunitatea ca ultimă șansă pentru valorificarea acestor bani în calitate de viitoare pârghie de presiune asupra Republicii Moldova.
Tiraspolul speră că va avea gaze rusești după 9 ianuarie, doar pentru necesitățile proprii. Altminteri, Rusia pierde influența asupra Transnistriei, fapt ce creează premise pentru reintegrarea Republicii Moldova de pe pozițiile Chișinăului. Și acest fapt este nepermis pentru Kremlin.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
