Republica Moldova se integrează mai întâi de toate în clubul țărilor occidentale din punct de vedere militar și al securității. Astfel, voința politică pro-europeană este urmată îndeaproape de sprijinul concret al Vestului. Aliații și partenerii din UE au pus Chișinăul tot mai intens la adăpost sub o umbrelă de securitate.
Guvernul a retras de pe agendă proiectul privind sistemul de depozit pentru ambalaje, după ce mai multe companii mari au acuzat Ministerul Mediului de lipsă de transparență în desemnarea administratorului acestui sistem. Autoritățile și experții de mediu avertizează că situația hidrologică de pe Nistru se agravează pentru al treilea an consecutiv. Reforma administrativă propusă de Executiv continuă să stârnească dezbateri. Acestea sunt principalele subiecte ale săptămânii pe care ni le propunem să le analizăm în sinteza săptămânii la Veridica.
Săptămâna trecută, justiția a pus capăt celei de-a doua tentative a Adunării Populare de la Comrat (APG), al cărei mandat a expirat încă în 2025, de a organiza alegeri pentru legislativul regional al Găgăuziei. Între timp, autoritățile centrale au inițiat contacte cu reprezentanți ai puterii de la Comrat și au creat un grup de lucru menit să identifice o soluție pentru organizarea scrutinului.
Politicienii de la Comrat au găsit un nou pretext de a se ridica pe baricade împotriva Chișinăului: ei refuză să se conformeze noului Cod Electoral al Republicii Moldova, adoptat în decembrie 2022, care prevede că autoritatea electorală din cadrul Autonomiei Găgăuze nu se mai numește Comisie Electorală Centrală, ca mai înainte, ci Consiliul Electoral Central. Denumirea veche, prevăzută de legea privind statutul Autonomiei Găgăuze, adoptată în decembrie 1994, le place mai mult, schimbarea este văzută ca un atentat la unul dintre simbolurile importante ale entității administrative găgăuze.
De aproximativ două săptămâni circulă în spațiul online un „memoriu colectiv" adresat ministrului Sănătății, Emil Ceban, prin care i se cere modificarea Hotărârii de Guvern privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice. Documentul, semnat până acum de 177 de persoane pe o platformă de petiții online, ar fi susținut de medici chirurgi, intervenționiști și medici ATI, care cer salarii mai mari și susțin că sistemul actual este inechitabil și îi plasează nejustificat sub alte categorii de medici.
Rusia, la fel ca alte țări cu zăcăminte importante de petrol, a economisit o parte din veniturile sale petroliere pentru generațiile viitoare și pentru stabilitate. După 2022, Moscova a început să-și utilizeze fondul suveran creat în acest scop pentru a finanța un război care generează instabilitate pe viitor.
Schimbul de deținuți care a dus la eliberarea celor doi ofițeri moldoveni din captivitatea Rusiei readuce în prim-plan întrebarea dacă trădarea și predarea fostului ofițer de rang înalt din contraspionajul moldovenesc, Alexandru Balan, face Republica Moldova mai vulnerabilă în fața Kremlinului, în condițiile în care Chișinăul a reușit în ultimii ani să contracareze operațiunile maligne ale Rusiei, organizate cu sume enorme de bani și eforturi pe dimeniunea spionajului rusesc, temutul Serviciu de informații militare al Rusiei (GRU).
Chiar dacă piața globală a vinului trece printr-o criză de producere și consum, există segmente care demonstrează creștere, de exemplu, cel al spumantelor. Este un moment oportun pentru Vinul Moldovei, chit că, atât în lume, cât și acasă, ocazia de consum se mută: de la Revelion și sărbători, la momente nu neapărat festive.
Dialogul politic între putere și opoziție a fost în Republica Moldova, dintotdeauna, unul deficitar. De acest lucru, începând cu 2009, a încercat să profite Rusia care s-a implicat activ și a râvnit (și râvnește în continuare), prin intermediul partidelor pro-Kremlin, să deturneze cursul european al Republicii Moldova.
Nicio săptămână fără amenințări dinspre Rusia. Săptămâna trecută, pe zidul crenelat al Kremlinului, vorbind la figurat, a ieșit Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fost ministru fioros al războiului, să anunțe că siguranța cetățenilor ruși din localitățile ocupate de Rusia în Republica Moldova, în număr de peste 220 de mii, este pusă în pericol prin acțiunile „nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului”, și că Moscova e pregătită să aplice „orice mijloace” pentru a-i proteja. Nu e primul care lansează o astfel de amenințare.
Péter Magyar, politicianul maghiar care a pus capăt unui regim Orbán care acaparase Ungaria timp de 16 ani, a renunțat la veto-ul exprimat de predecesorul său în privința împrumutului de 90 de miliarde oferit Ucrainei de Uniunea Europeană. Faptul că Ungaria are o atitudine mai puțin ostilă față de vecina invadată de Rusia promite nu numai coerență de ansamblu în privința deciziilor geopolitice ale UE, ci și un traseu mai lipsit de surprize către apartenența la acest bloc a Ucrainei și, desigur, a Republicii Moldova. Totuși, a presupune, la Ungaria, o atitudine entuziastă în această privință e greșit.
Vladimir Plahotniuc, considerat cel mai influent și mai bogat om din Republica Moldova în perioada 2015–2019, a fost condamnat miercuri de prima instanță la 19 ani de închisoare.
Transnistria este o problemă despre care s-a spus că poate complica integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pozițiile publice ale oficialilor sunt încurajatoare, pornind de la ideea că există un precedent de primire a unei țări cu probleme de acest tip în UE, al Ciprului. Există, totuși, și îngrijorări neoficiale.
Înfrângerea lui Victor Orban în alegerile parlamentare din Ungaria a lovit indirect, dar foarte puternic, în planurile „suveraniștilor” moldoveni de a „ieși în lume” și a stabili relații cu mișcarea „suveranistă” europeană.
Intenţia autorităţilor Republicii Moldova de a elimina treptat scutirile fiscale pentru regiunea transnistreană și de a crea un Fond de convergență, din 2026, a generat un nou val de acuzaţii din partea administrației separatiste de la Tiraspol, dar şi din partea Kremlinului, care le-a calificat drept un nou element de presiune economică şi financiară.
Chișinăul face un nou pas în raport cu prezența militară rusă din stânga Nistrului: mai mulți ofițeri din comandamentul Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) urmează să fie expulzați pe motiv că nu au statut legal. Decizia vine pe fondul tensiunilor în negocierile transnistrene și al reacțiilor Moscovei. Oficialii ruși leagă decizia cu privire la retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) de securitatea trupelor ruse din regiune.
Seismul electoral de duminica trecută, cu epicentrul în Ungaria, a zguduit Europa și a reverberat dincolo de ocean, în SUA.
Agresivitatea Rusiei față de Republica Moldova a crescut vizibil în ultima perioadă, iar aceste semnale nu mai pot fi tratate ca episoade izolate. Ele fac parte dintr-un tipar coerent, care combină presiunea militară indirectă, vulnerabilitățile energetice și destabilizarea politică internă. Într-un context internațional tot mai volatil, securitatea deja fragilă a Republicii Moldova este testată simultan pe mai multe paliere.
Guvernul a reușit, joi, să treacă în Parlament în prima lectură reforma administrativă, dar nu are răspunsuri la unele întrebări legate de funcționarea sistemului pe care vrea să îl implementeze, și anume, care vor fi exact cele 10 raioane și cum vor fi aleși șefii lor, cum vor fi reprezentate primăriile închise în noile unități administrative create?
În Ungaria vor avea loc, pe 12 aprilie a.c., alegerile parlamentare, probabil cel mai important scrutin în Europa din acest an. De rezultatele acestor alegeri depind mai multe decizii majore pe care le va lua Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la Ucraina, pe care Ungaria le blochează de mai mult timp. Este vorba de acordarea unui ajutor de 90 miliarde de euro Ucrainei, introducerea noilor sancțiuni de război împotriva Rusiei și decizia de a deschide negocierile de a aderarea la UE cu Kievul. Blocarea acestei din urmă decizii de către Ungaria afectează și Republica Moldova, deoarece Kievul și Chișinăul sunt văzute la pachet în parcursul lor de integrare europeană.
În aparență, Moscova pare împăcată cu ideea ieșirii inevitabile a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente dependente de Rusia.
Intenția Republicii Moldova de a participa la „Coaliția voluntarilor” pentru Ucraina a devenit rapid subiect de atac propagandistic, fiind prezentată drept o încălcare a neutralității constituționale și o implicare directă în război.
Declarațiile recente ale oficialilor de la Moscova evidențiază tendința de a pune în legătură caracterul pretins ilegitim al deciziei Sfatul Țării din 27 martie 1918 și actualul parcurs de integrare europeană al Republica Moldova. Ambele procese sunt prezentate de retorica rusească drept influențate sau impuse din exterior și lipsite de fundament democratic intern.
Un studiu elaborat de Kyiv School of Economics, dezvăluie modul în care Chișinăul ar putea deveni partener strategic pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului declanșat de Rusia şi scoate în evidenţă oportunitățile de implicare a Republicii Moldova prin infrastructură, logistică și cooperare economică regională.
La începutul secolului XXI lumea a avut 20 de ani de aur. Oportunitățile de dezvoltare s-au deschis ca niciodată. Economia a crescut. Tehnologiile s-au dezvoltat. Oamenii au trăit mai bine ca niciodată în istoria lor. Țările și-au mărit PIB-ul ca niciodată. Guvernele au făcut reforme structurale. Georgia a fost atunci o țară norocoasă. Saakașvili a reușit reformele lui curajoase și esențiale pentru un stat.
În mesajul său de la 27 martie a.c., președinta Maia Sandu pune pentru prima dată accentul pe semnificația identitară, definitorie, a actului Unirii Basarabiei cu România în 1918.
Ministerul Sănătății a organizat, săptămâna trecută, un eveniment dedicat reformei asistentei medicale primare. „Medicina de familie este cartea de vizită a sistemului de Sănătate, iar calitatea acestui nivel determină calitatea întregului sistem”, a spus ministrul Emil Ceban. În fața a peste 400 de specialiști ai medicinii de familie, Colegiul Ministerului Sănătății a luat decizia ca medicina primară să fie mai puternică. Adică ... mai centralizată. Banii se vor concentra în mai puține mâini, aceasta fiind deja a doua mare reformă din sănătate, după spitale, în care teritoriile pierd putere decizională și influență asupra modului în care funcționează sistemul.
După o perioadă îndelungată de hibernare, în 2026 problema transnistreana pare să fi primit un nou impuls. Dinamizarea dosarului transnistrean poate fi explicată prin doi factori majori care au intervenit în ultima perioadă.
La câteva zile după reluarea alimentării cu apă pentru sutele de mii de locuitori din nordul țării, afectați de poluarea Nistrului, Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză. Un atac masiv cu drone asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei a dus la scoaterea din funcțiune a liniei de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești, principala rută de import a energiei electrice în Republica Moldova. În consecință, autoritățile anunță un deficit semnificativ de energie în orele de vârf, iar pentru vineri sunt posibile deconectări programate. Crizele din domeniul apei și energiei se suprapun peste un context politic sensibil, marcat de retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente.
Dincolo de informațiile punctuale apărute în media, evaluările Comisiei Europene și Consiliului UE referitoare la aderarea Moldovei contează, fiindcă reprezintă desigur, condiții sine qua non ale intrării acesteia în Uniunea Europeană. Republica Moldova apare în documentele respective ca un candidat serios, dar care încă are carențe la capitole esențiale ca justiția sau lupta anticorupție.
Săptămâna trecută, vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri a prezentat la Bruxelles viziunea Chișinăului asupra problemei transnistrene. Numit „Abordările de bază în procesul integrării treptate a regiunii transnistrene”, documentul reflectă „neoficial” angajamentul „ferm” al Republicii Moldova să înainteze „în procesul de reintegrare a țării”, pentru a se ajunge, exclusiv pe cale pașnică, la „o soluție deplină, viabilă și durabilă” a conflictului transnistrean.
Criza provocată de poluarea apei din Nistru a fost și un teren de acțiune pentru propaganda Kremlinului. Ca și în alte situații similare, aceasta a acționat pe mai multe direcții: a răspândit falsuri menite să inducă panică, a lansat versiuni alternative pentru a muta vina pe alții și a ascuns deliberat cauza reală pentru publicul din Rusia. Dincolo de dezinformare, cazul scoate în evidență o problemă mai profundă: cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unor astfel de crize, sau unor scenarii și mai grave, într-un context regional dominat de război și atacuri hibride.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
