În al cincilea an de război, un brav general de pe Bâc visează să tranșeze, împreună cu Putin, teritoriul Ucrainei. E un general aflat demult în retragere, octogenar, dar foarte activ, sârguincios, postând și redistribuind zilnic în rețeaua socială diferite texte, filmulețe, ale căror mesaje nu coincid uneori cu așteptările pe care le avem de la o persoană cunoscută în societate ca om rezonabil, decent, normal.
Un atac al Rusiei din 7 martie 2026, asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina a dus la poluarea apelor râului Nistru cu produse petroliere şi posibil cu alte substanțe toxice.
Relația Republicii Moldova cu Statele Unite a ajuns, în ultimul timp, subiect de speculație al propagandei proruse care o prezintă ca pe o abandonare a Chișinăului de către noua administrația de la Washington, în frunte cu președintele Donald Trump, și ca pe o trecere a statului nostru „pe lista neagră” a SUA.
Insistența cu care actuala majoritate din Parlament a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a ținut morțiș să-l aibă pe expertul olandez Herman von Hebel pentru a ocupa funcția de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor a stârnit un val de critici masiv.
Hotărârea de miercuri, 11 martie a.c., a Guvernului prin care a aprobat inițierea procedurilor de denunțare a Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente (CSI) a provocat un val de fake-uri, dezinformări și manipulări, unele dintre ele mai vechi, chiar dacă până la ieșirea de jure a Republicii Moldova din organizația controlată de Kremlin va trece mai mult de un an.
Poluarea fluviului Nistru provocată de un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina pe 7 martie a.c. reaprinde temerile legate de securitatea ecologică a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău încearcă să atragă sprijinul Uniunii Europene pentru reintegrarea țării în pofida opoziției administrației separatiste de la Tiraspol față de apropierea celor două maluri ale Nistrului. Problemele ecologice pe Nistru provocate de Rusia și negocierile pe dosarul transnistrean sunte subiectele cele mai importante ale săptămânii pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
În iunie, urmează alegeri în Armenia. Societatea armeană, dar și analiștii internaționali se întreabă dacă Erevanul poate repeta experiența Republicii Moldova pentru a-și continua parcursul pro-european, luptând împotriva interferențelor ruse, deși între cele două state există și diferențe majore, cum ar fi evidenta poziție geografică diferită sau structura comerțului — Rusia reprezintă în continuare principalul partener economic al Armeniei, în timp ce pentru Republica Moldova acesta este UE, în special România.
În sfârșit, la recenta întâlnire în formatul 1+1 de la Tiraspol, reprezentantul Chișinăului a abordat și una dintre cele mai importante probleme legate de ocupația rusă a unei părți din teritoriul Republicii Moldova: alfabetul și programa de învățământ în școlile moldovenești de dincolo de Nistru, din Tighina și din câteva sate învecinate.
Turbulențele de pe pieţele globale energetice, financiare şi din lanţurile logistice provocate de războiul Statelor Unite și Israelului cu Iranul, precum și amplificarea ulterioară a conflictului în regiune, au impact direct şi în Republica Moldova.
Majoritatea parlamentară PAS este criticată de societatea civilă și opoziție pentru că a schimbat legislația despre vetting pentru a-l numi pe fostul președinte al Comisiei Pre-Vetting în comisia pentru evaluare a procurorilor. Transnistria a rămas din nou fără gaze și riscă scenarii și mai sumbre din cauza problemelor din Orientul Mijlociu, potrivit administrației separatiste de la Tiraspol. Acestea sunt două cele mai importante evenimente care au marcat săptămâna la Chișinău și pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Eram la o lansare a unui număr de revistă „Granta”. Demult. La Londra. La „Frontline”, un club al ziariștilor englezi. Costul intrării era de 15 lire. Erau vreo 60 de scaune. Niciun loc liber.
Imperialiștii ruși trăiesc în ultima vreme momente de panică, din cele mai dramatice, mai stresante ca niciodată. Crezul lor mesianic, șovin este supus unui test neobișnuit, neîncercat până acum, zguduindu-le puternic orgoliul colectiv „patriotic”.
Propaganda rusă, flancată de reprezentanții săi de la Chișinău și Tiraspol, a pus rapid în mișcare un întreg arsenal de procedee de dezinformare, ironizare și deturnare a atenției, pentru a estompa gravitatea unui caz de securitate fără precedent - reținerea a 11 persoane, cetățeni moldoveni, în Ucraina și Republica Moldova, care pregăteau asasinarea la comandă a unor persoane publice și oficialități ucrainene. Cazul în sine a fost persiflat, au fost lansate știri false sau dezinformări și, în mod special, s-a încercat (și, în mare parte, s-a reușit) redirecționarea discuțiilor pe o altă direcție.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a făcut declarații surprinzător de curajoase la Tiraspol. Vizita delegației autorităților constituționale în capitala regiunii secesioniste a fost precedată de un decret al președintei Maia Sandu prin care a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova la nouă pretinși oficiali ai administrației separatiste. În timp ce la Tiraspol avea loc întrevederea dintre negociatorii politici ai Chișinăului și regiunii separatiste, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care prevede anularea scutirilor fiscale acordate unei serii de atgenți economici de pe malul stâng al Nistrului încă din perioada guvernării comuniste.
Coreea de Sud a cerut Ambasadei Ruse din Seul să dea jos enormul banner pe care scria rusește „Victoria va fi a noastră” (Pobeda budet za nami), afișat în preajma celei de-a patra aniversări a războiului din Ucraina.
O întreagă campanie informaţională, prin care se încearcă a pune la îndoială politica tarifară din sistemul energetic şi gazier, poate fi observată, începând cu sfârșitul anului trecut.
La scurt timp după Forumul de la Davos, a avut loc o nouă întrunire a elitei politice globale pe o altă platformă, neoficială – Conferința de securitate de la Munchen. Această reuniune urma să consemneze începutul schimbării ordinii internaționale, căruia i s-a dat start la Davos, dar și să testeze încă o dată relația transatlantică, una foarte complicată în ultimul an. Subiectului războiului din Ucraina i s-a atribuit un rol important în cadrul discuțiilor conferinței, dar nu central cum s-a întțmplat în anii precedenți. În acest an relațiile dintre SUA și Europa și viitorul Uniunii Europene la nivel global au dominat agenda conferinței.
Pe fondul descinderilor în cazul pregătirii asasinatelor împotriva unor persoane publice ucrainene, președinta Maia Sandu a anulat grațierea unui tânăr condamnat în Rusia pentru fabricarea și traficul de droguri. El este cel care a contractat zece persoane să omoare șefi de întreprinderi strategice și ofițeri în Ucraina.
Fostul președinte și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, își demonstrează din nou loialitatea față de Moscova, într-un interviu pentru RIA Novosti în care preia și dezvoltă principalele falsuri promovate de propaganda rusă în și despre Republica Moldova, pornind de la unirea cu România, rusofobie, cauzele războiului din Ucraina și până la propriile dosare, în care acuză că e hăituit doar pentru că optează pentru relații bune cu Rusia.
Proiectul unui spital universitar pare unul imposibil pentru Republica Moldova. Acum 10 ani, a existat un proiect de lege care a rămas îngropat în sertarele deputaților. Tot în ultimul deceniu, vocea miniștrilor care afirmau că Republica Moldova nu poate rămâne fără un „centru de excelentă” unde să se facă medicină și cercetare deopotrivă, a ajuns, între timp, să fie fadă și nedeslușită. Până când a dispărut de tot.
Mare agitație și derută în tabăra „suveraniștilor” locali, după întâlnirea lui Marco Rubio, secretarul de Stat al SUA, cu președinta Maia Sandu, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Cu o sticlă de whiskey pe masă, din care o porție turnată în pahar și un trabuc din care trage fără prea multă vlagă înainte de a răspunde la prima întrebare, ambasadorul (neacreditat) al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov a acordat un interviu de aproape o oră pentru Sputnik Moldova în care a reușit să propage, deseori printr-un limbaj mai diplomatic și mai sofisticat, majoritatea narațiunilor false pe care propaganda de la Kremlin le tot inoculează pe diferite căi și forme de-a lungul ultimilor ani.
Dosarul transnistrean ar putea recăpăta o nouă dinamică sub presiunea parcursului european al Republicii Moldova, dar și a societății care așteaptă o rezoluție de mai bine de trei decenii. Vestea recentă a fondului de convergență pentru reintegrarea regiunii transnistrene adusă de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, poate fi una bună atât timp cât Republica Moldova poate atrage în acest proiect Uniunea Europeană.
Situația din Dereneu, Călărași, a degenerat în violențe în urma acțiunilor organizate de primarul localității, socialistul Vasile Revenco, co-acționar al Piaței agricole angro „Revenco” de pe strada Calea Basarabiei din Chișinău, și episcopul de Ungheni și Nisporeni, Petru, din cadrul Mitropoliei Moldovei (patriarhia Rusă).
Primele 100 de zile ale guvernului Alexandru Munteanu au fost marcate, din punctul nostru de vedere, de câteva evenimente excepționale: decizia de ieșire din CSI și începerea negocierilor tehnice cu UE; startul reformei administrativ-teritoriale; pana de curent care a cuprins teritoriul Republicii Moldova și amânarea punerii în funcțiune a liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău; desființarea prin absorbție a Universității din Cahul...
Reuniunea de la Davos din 19-23 ianuarie a.c. a fost nu doar un eveniment economic la nivel mondial, ci și un moment decisiv ce poate da startul schimbării modelului ordinii internaționale, care a funcționat în ultimele aproximativ opt decenii.
La peste o săptămână de la deconectările de energie electrică din 31 ianuarie a.c., avaria rămâne încă o sursă de falsuri, manipulări și narațiuni conspiraționiste.
Dosarul „Kuliok” a avut pentru PDM doar scopuri politice. Imaginile video în care Vladimir Plahotniuc îi întinde presupusa sacoșă cu bani lui Igor Dodon urmau să ducă la demiterea fostului președinte și la organizarea alegerilor prezidențiale împreună cu cele legislative în toamna lui 2019.
Prestigioasa revistă The Economist începe anul 2026 cu un editorial deloc optimist în privința tendințelor mondiale în domeniul vinului. “Scăderea vânzărilor de vin reflectă o lume mai singură și mai atomizată”, titrează publicația.
În noaptea de marți, 3 februarie 2026, Rusia a atacat sistemul energetic din Ucraina cu 450 de drone și 70 de rachete, dintre care 32 erau balistice. Fără lumină, apă și căldură au rămas sute de blocuri de locuit din marile orașe ale Ucrainei.
În discuția despre perspectiva Reunirii s-a mai implicat o tabără, a „națiunii civice”, care consideră că tema respectivă îi „divizează” pe moldoveni, îi supără pe o parte din concetățenii noștri de altă etnie. Spre deosebire de socialiști și comuniști, ei nu au numit-o trădătoare pe Maia Sandu, dar au admonestat-o pentru că ar „destabiliza” și „polariza” societatea.
Anul trecut datoria de stat internă şi externă a Republicii Moldova a înregistrat o creştere cu circa 11,38 miliarde lei. Pe 31 decembrie 2025 soldul datoriei de stat a constituit 132,78 miliarde de lei, la valoarea nominală.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
