Demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a directorului întreprinderii de stat Energocom, Victor Bînzari, și a reprezentantului societății civile în Consiliul de Administrație al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, amplifică panica cetățenilor legată de criza energetică provocată, pe de o parte, de achiziționarea stângace a gazelor, iar, pe de altă parte, de posibile scumpiri ale curentului electric.
Anunțul făcut la 20 noiembrie a.c. de către ministrului Energiei, Victor Parlicov, care afirma că a fost invitat de reprezentanții concernului rus Gazprom la Sankt-Petersburg pentru a discuta situația energetică curentă din Republica Moldova, inclusiv subiectul livrărilor de gaze naturale în regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025, dată la care expiră contractul de tranzit prin Ucraina, a provocat multe controverse la Chișinău.
Influenceri români ca impresara Ana Maria Prodan continuă să îl promoveze pe Călin Georgescu. Ca și favoritul lor, influencerii amplifică o serie de narațiuni rusești, majoritatea adaptate la România, dar și tot soiul de bazaconii pseudo-științifice sau conspiraționiste.
Cine se face vinovat de scumpirile la gaze, de ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) s-a apucat să examineze în grabă solicitarea Moldovagaz cu privire la majorarea tarifelor și ce are de gând să facă Chișinăul cu Transnistria după ce Gazprom a decis să o lase în plină iernă în frig și pe întuneric, cu o datorie de 10,5 miliarde de dolari acumulată în decurs de peste 30 de ani – acestea sunt subiectele care au marcat săptămâna.
În această lună, justiția din Republica Moldova a trimis, într-un caz fără precedent, un medic la închisoare cu executare, pentru un presupus caz de malpraxis, soldat cu decesul unui angajat al instituțiilor de forță. Pentru prima dată un medic urolog, Sergiu Cozub, este scos din sala de judecată cu cătușe pe mâini, într-un context aproape șocant în care medicina este, practic, asociată cu omorul calificat.
Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.
La 19-20 noiembrie 2024, la Chișinău, a avut loc un forum de securitate (Moldova Security Forum 2024), primul eveniment de acest gen care ar putea deveni pe viitor o reuniune tradițională. Desfășurarea unui forum de securitate este de maximă actualitate pentru societatea moldovenească, scopul lui primar fiind să contribuie la ridicarea gradului de reziliență a Republicii Moldova.
Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
Între„revoluția pixului” Dianei Șoșoacă, „giro giro girofaru” lui George Simion și #CălinGeorgescu, suveraniștii au dominat TikTokul, pe care și-au făcut campanie inclusiv în ziua alegerilor. Împreună, suveraniștii au obținut aproape 40% din sufragii.
Cea mai importantă întrebare care frământă mințile pro-europenilor din Republica Moldova este dacă PAS și Maia Sandu ar mai putea reporta o victorie similară cu cea de la prezidențiale și de la referendum. Însă scorul din primul tur al prezidențialelor și apoi trecerea la mustață a referendumului ar trebui să fie un moment de analiză politică profundă.
Asigurarea Transnistriei cu gaze rusești și a Republicii Moldova cu energie electrică ieftină, problemele legate de justiție, în special de activitatea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și remanierile anunțate în Guvernul Dorin Recean reprezintă subiectele despre care s-a vorbit cel mai mult în spațiul public în ultimele zile.
În anii 2022-2023, Republica Moldova a atras investiții străine directe (ISD) în valoare de peste un miliard de dolari, arată datele publice, confirmate şi diverse rapoarte şi analize internaţionale, cum ar fi Investment Promotion realizat de Emerging Europe sau World investment report 2024, publicat de UNCTAD.
Referendumul și alegerile prezidențiale, recent încheiate, au marcat, fără îndoială, viața politică moldovenească. Impactul emoțional pe care l-a avut referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova (care a trecut la limită) și riscul pierderii de către Maia Sandu a alegerilor prezidențiale în turul II a determinat guvernarea să promită că vor urma remanieri în cabinetul de miniștri și că va fi accelerată reforma justiției.
Moldova nu are președinte legitim, va fi vândută și o să renunțe la neutralitate, potrivit unor narațiuni false rusești post-electorale. Propaganda a luat în vizor și Ucraina, acuzată că pregătește acte de terorism nuclear – asta deși Rusia e cea care a amenințat cu război nuclear și a atacat centrale nucleare.
Criticile lansate de către Maia Sandu la adresa Procuraturii Anticorupție pentru lipsa de rezultate în lupta împotriva corupției politice, susținute de premierul Dorin Recean, reprezintă de departe subiectul principal al săptămânii și denotă voința evidentă a guvernării de a scăpa de șefa acestei procuraturi, Veronica Dragalin.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
După turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a.c., ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat de Ministerul rus de Externe, unde i-a fost prezentată o notă de protest față de pretinse „acțiuni discriminatorii ale Chișinăului față de observatorii ruși”, atât la referendum, cât și la cel de-al doilea tur alegerilor prezidențiale.
În primele opt luni ale anului 2024, s-a înregistrat o scădere cu peste 12% a exporturilor de mărfuri din Republica Moldova, iar o revenire în scurt timp nu este aşteptată, arată datele oficiale, deopotrivă cu ultimele prognoze ale Ministerului Economiei şi Dezvoltării Regionale şi Băncii Naţionale.
Poate că nu v-ați gândit vreodată că atunci când alegeți o sticlă de vin în supermarket, instinctiv, veți selecta una mai grea. Mai “premium”. În esență, toate ele conțin 0.75 litri de licoare bahică. Mă refer la cea mai populară sticlă, nu la Magnum sau Baltazar. Vinul are gustul la fel, însă ambalajul îi poate dubla greutatea. Companiile vinicole știu acest truc de marketing și-l folosesc din plin
Elon Musk a investit 120 de milioane de dolari în campania lui Donald Trump. Rușii, prin rețeaua Șor și alte canale, unele dintre ele acoperite de pașapoarte diplomatice pentru consuli onorifici de prin apropierea Oceaniei, au investit peste 100 de milioane de dolari în prezidențialele și în referendumul din Republica Moldova.
Igor Dodon și atitudinea Kremlinului față de rezultatele alegerilor prezidențiale, acțiunile Tiraspolului și Comratului pentru ancorarea Republicii Moldova pe orbita Rusiei din 2024 și încercarea de resuscitare a Partidului Social Democrat European prin ralierea lui Tudor Ulianovschi sunt câteva din evenimentele care au marcat săptămâna care se încheie.
Mai multe ambasade ale SUA din Europa au sărit peste petrecerile tradiționale din noaptea alegerilor americane în acest an, pentru a evita stânjeneala în care astfel de prilejuri festive s-au desfășurat la prima victorie a lui Trump. Întâmplarea, amintită de Politico, este o metaforă pentru ceea ce se va petrece cu Europa, cu Donald Trump din nou la Casa Albă.
Cum ar trebui să fie cel de al doilea mandat de președinte al Maiei Sandu? Am discutat cu jurnaliști și analiști politici despre provocările acestui mandat, în lumina alegerilor din SUA, dar și în vederea scrutinului parlamentar din anul viitor.
Ucraina a renunțat la armele nucleare în schimbul unor garanții de securitate încălcate de Rusia odată cu invazia din 2014. Președintele Zelenski a declarat recent că țara sa ar putea să își refacă arsenalul nuclear.
Rezultatele recente ale referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova și ale alegerilor prezidențiale au dezvăluit un adevăr alarmant: propaganda rusă își exercită influența prin strategii sofisticate, transformând fiecare comunicare în unelte de manipulare. Mesajele pro-Kremlin, răspândite prin rețele de influență și politicieni de la Chișinău, funcționează ca o „picătură chinezească” menită să erodeze încrederea publicului în viitorul european al țării.
Rusia a pierdut o bătălie în războiul hibrid contra Chișinăului, dar alegerile au arătat și vulnerabilitățile Moldovei, erorile de comunicare ale pro-europenilor și nevoia ca guvernarea să facă mai multe. Echipa Veridica analizează, la cald, semnificația alegerilor.
Pe 3 noiembrie a avut loc cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care s-au confruntat președinta proeuropeană Maia Sandu și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Maia Sandu a obținut 55,4% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 44,6%. Scorul acumulat de Maia Sandu este cu doar 2,3% mai mic decât cel obținut în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020. Dar care este importanța scrutinului care s-a încheiat ieri pentru Republica Moldova?
Ministerul Sănătății recunoaște că Republica Moldova se confruntă cu o criză fără precedent a resurselor umane și afirmă că soluția pusă pe masa Guvernului nu este doar una viabilă, ci chiar poate fi dată drept exemplu de bune practici. Optimismul de la Chișinău este mai degrabă imprudent, având în vedere multitudinea de factori care declanșează o criză de resurse umane în Sănătate. Iar banii, contrar așteptărilor, nu o rezolvă.
Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie a.c.
Duminică, pe 3 noiembrie, vor avea loc unele dintre cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean).
Rusia implică și Coreea de Nord în războiul cu Ucraina și își intensifică operațiunile în Moldova și Georgia. Moscova pare să pregătească confruntarea finală cu Occidentul.
Deși părea un lucru relativ ușor, cursa prezidențială din Republica Moldova a devenit o luptă la baionetă. Este o ciocnire existențială între două tipuri de viitor. Unul alături de Uniunea Europeană și valorile Vestului, cealaltă variantă reprezintă o revenire la metehnele trecutului cu un stat cleptocratic pe intern și manevrat de Rusia pe extern.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
