Premierul Vasile Tofan a prezentat conceptul unei noi reforme de dereglementare economică, ale cărei măsuri urmează să fie transpuse în proiecte de lege și hotărâri de Guvern. Inițiativa vine la exact trei ani de la o reformă similară promovată de fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba.
Reforma justiției continuă să provoace dispute la Chișinău. Ministerul Justiției insistă asupra extinderii vettingului, adică verificarea integrității și a activității profesionale a judecătorilor din instanțele de fond care nu au trecut prin actualele proceduri de evaluare. Consiliul Superior al Magistraturii se opune, repetat, inițiativei și avertizează că aceasta ar putea destabiliza sistemul. În sinteza din această săptămână, Veridica prezintă argumentele Consiliului Magistraturii cu privire la verificarea deplină a judecătorilor și relatează concluziile Institutului pentru Studiul Războiului despre atacurile sistematice ale armatei ruse asupra punctelor de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova.
Putin șochează din nou, recunoscând, în al cincilea an de război, că adevărata cauză a invaziei armatei ruse în Ucraina e alta, decât cea pe care a invocat-o de nenumărate ori până acum. „Demilitarizarea și denazificarea, apărarea rușilor din Donbas” a fost „frunza” de acoperit goliciunea animalică, ghearele și colții fioroși. La întâlnirea cu un grup de profesori, pe 29 august a.c., el a vorbit, nitam-nisam, despre orcile ucigașe care înfulecă urșii polari „ca pe niște peștișori” și necesitatea de a le povesti copiilor despre lanțul trofic (alimentar), „ca ei să înțeleagă în ce lume trăim și de ce Rusia desfășoară operațiunea militară specială”.
Crima de la Măgdăcești, care a scos la suprafață vulnerabilitățile sistemului de protecție a victimelor violenței domestice, și introducerea treptată a TVA și accizelor pentru agenții economici din regiunea transnistreană sunt cele două subiecte pe care le analizăm în această ediție a Sintezei Veridica. Cazul Anei Efros ridică întrebări privind eficiența mecanismelor de monitorizare a agresorilor și capacitatea instituțiilor de a preveni violența, în timp ce noul regim fiscal aplicat regiunii transnistrene marchează o nouă etapă în procesul de apropiere economică dintre cele două maluri ale Nistrului. Chișinăul susține aplicarea treptată a regulilor fiscale, în timp ce Tiraspolul se conformează noilor cerințe, dar continuă să denunțe public ceea ce el numește o „blocadă economică” impusă de autoritățile constituționale.
În ultimele săptămâni, la Chișinău s-au succedat o serie de evenimente care adâncesc un contrast greu de ignorat: pe de-o parte, sistemul sanitar din fotografiile oficiale - saloane renovate la standarde europene, investiții de miliarde de lei; pe de altă parte, același sistem văzut din alt unghi, cel al încăperilor degradate unde se pregătea mâncarea pacienților, imaginea care l-a făcut pe fostul ministru al Sănătății să plângă în fața camerelor și care i-a adus, ulterior, destule ironii.
În 2003, Vladimir Voronin a anulat Ziua Independenței, înlocuind-o cu Ziua Republicii. Motivul nu l-a dezvăluit public, dar era evident: „Ziua Independenței” provoacă în mod firesc întrebarea „independență față de cine?”.
În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Procesul formal de aderare al Republicii Moldova la UE reîncepe chiar în prima zi de toamnă, 1 septembrie, cu o reuniune în care ar putea fi decisă (sau nu) deschiderea clusterelor (grupuri de capitole) 2 și 3. Toamna lui 2026 include și alți pași înainte – și tot atâtea posibile blocaje – în procesul de aderare. Scenariul optimist e deschiderea tuturor celor șase clustere în decursul acestui an. Asta înseamnă că Moldova își poate începe și continua procesul de aderare și poate fi evaluată pentru progrese pe toate fronturile.
Rareori o Zi a Independenței a Republicii Moldova a explicat atât de limpede ce înseamnă, în realitate, independența. În timp ce Republica Moldova împlinea 35 de ani de la desprinderea de Uniunea Sovietică, iar mii de oameni sărbătoreau în centrul Chișinăului, cinci drone rusești îi încălcau spațiul aerian.
Republica Moldova a marcat 35 de ani de independență cu o demonstrație fără precedent de sprijin politic și militar din partea Occidentului, etalând pașii făcuți pe calea integrării europene și măsurile menite să reducă avantajele economice ale regimului separatist de la Tiraspol. După paradă însă urmează lunile decisive. Chișinăul trebuie să avanseze simultan pe calea integrării europene și a reintegrării țării. Ce s-a schimbat, ce rămâne nerezolvat și care sunt mizele următoarei perioade analizăm în sinteza săptămânală Veridica.
De la persiflare și teorii ale conspirației, până la scenarii apocaliptice - așa a abordat propaganda pro-rusă din Republica Moldova raportul realizat de Agenția Informații Militare a Ministerului Apărării și Serviciul de Informații și Securitate „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”. Raportul demontează imaginea depozitului militar, controlat de armata rusă, ca sursă a unei posibile catastrofe regionale, cum a încercat și încearcă să-l prezinte Moscova. Presa rusă nu a acordat prea multă atenție subiectului - fie pentru că nu a avut contraargumente, fie pentru a evita „umflarea” acestuia.
Cu ocazia celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, mi-am propus să fac o listă subiectivă, personală, cu lucrurile, creațiile, creatorii, natura care îmi place aici. Lista poate continua, cu fiecare an de independență. Ce ar intra pe lista ta?
Merită să repetăm: independența Republicii Moldova, la a treizeci și cincea aniversare, ca și la celelalte de după 2022, depinde în cea mai mare măsură de rezistența armatei ucrainene. Șansa noastră e mai întâi geografică.
Întârzierea semnificativă a lucrărilor de construcţie a staţiei electrice Chişinău, care a dus la o nouă amânare a dării în folosință a liniei electrice aeriene Vulcăneşti–Chişinău, nu este singura problemă majoră pentru Ministerul Energiei, întreprinderea de stat Moldelectrica şi Cabinetul de Miniştri.
După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Cobasna este un pistol cu apă, iar o eventuală explozie a depozitelor cu munițiile sovietice expirate de la hotarul cu Ucraina reprezintă un pericol local, care nu are cum să depășească teritoriul regiunii transnistrene. Asocierea unei eventuale explozii cu Hiroshima este o narațiune care favorizează Rusia pentru a-și menține trupele pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de ofițerii Armatei Naționale și ai Serviciului de Informații și Securitate și consultat de Veridica, pe care le vom analiza în sinteza săptămânii de astăzi, alături de contextul în care a fost lansat studiul respectiv.
Pentru unii cetățeni, aniversările independenței Republicii Moldova nu sunt un motiv de sărbătoare, ci, dimpotrivă, un prilej de a mai boci, de a mai vărsa niște lacrimi după „paradisul pierdut”, comunismul neconștientizat („trăiam în comunism și nu ne dădeam seama”).
Un schimb de replici despre limba în care trebuie să răspundă un ministru a readus în această săptămână în centrul atenției o problemă mai veche și mai complicată a Republicii Moldova: relația dintre limba română și comunitatea rusofonă. Dincolo de controversa stârnită de cazul Anatolie Nosatîi, episodul readuce în discuție nevoia unei politici coerente de integrare a minorităților, având în vedere efortul declarat al Chișinăului de a reintegra regiunea transnistreană.
Nu știu cum vouă, dar mie, stimați cititori, îmi lipsesc comentariile Mariei Zaharova, după ce Putin a eliminat din campania electorală parlamentară din Rusia singurul partid – Iabloko - care pledează „pentru pace și libertate”, cerând oprirea războiului din Ucraina.
Singur, fără a fi însoțit de consilier sau de ministra Finanțelor, Victoria Belous, premierul Vasile Tofan, a prezentat joi, 6 august a.c., principalele prevederi ale viitoarei reforme fiscale (proiectul politicii fiscale pentru anul 2027), document ce urmează să intre în consultări publice.
Vizita unor reprezentanți ai regimului taliban la Chișinău a declanșat primul test major de politică externă pentru noua guvernare, într-un moment în care Republica Moldova negociază cu Uniunea Europeană Clusterul 6 – Relații externe. Tot în aceeași săptămână, Executivul a prezentat noua politică fiscală și a avertizat asupra riscurilor generate de criza energetică și seceta hidrologică. Acestea sunt cele trei subiecte pe care le vom analiza în Sinteza Veridica din această săptămână.
Premierii Munteanu și Tofan au fost desemnați pentru experiența lor în mediul investițional, în ideea creșterii economice a Republicii Moldova. Dar cum poate crește standardul de viață al cetățenilor? Cum poate Republica Moldova să devină mai competitivă în economia globală?
Opoziția își vine în fire după eșecul spectaculos și foarte dureros suferit în alegerile parlamentare din 2025 și reușește, trebuie să recunoaștem, să aplice, din când în când, lovituri sensibile guvernării PAS. Cazul MoldATSA și salariile „disproporționate” din domeniul public e unul din exemplele cele mai convingătoare, departe de a se fi încheiat. Dar aceeași opoziție generează și multă informație care nu se confirmă, alarmă falsă, lovituri nejustificate, furie meschină, sterilă, în demersurile anti-PAS, cum a fost de exemplu cazul cu „anularea” concertului de Ziua Limbii Române.
Guvernul Vasile Tofan a fost aruncat în foc înainte să se apuce de treabă. Nu a primit nici tradiționalele 100 de zile de grație. La o săptămână de la învestire, Republica Moldova a intrat în alertă energetică și hidrologică: stocurile comerciale de motorină au coborât vertiginos, iar 53 de stații de combustibili nu mai aveau motorină. Pe de altă parte, nivelul Nistrului a scăzut abrupt rapid în condițiile în care știm că 80% din apa potabilă a Republicii Moldova provine din acest fluviu.
Parlamentul de la Chișinău a votat, pe 21 iulie a.c., noul guvern, în frunte cu premierul Vasile Tofan, și programul acestui cabinet de miniștri. Programul respectiv, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are 147 de pagini. Obiectivul său strategic este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030. Programul are patru compartimente: 1) Viziunea – ambiția pentru Moldova; 2) Realitatea de la care pornim – provocări structurale; 3) Cinci priorități ale guvernării; 4) Politici sectoriale.
Săptămâna a fost marcată de două subiecte cu impact major asupra economiei Republicii Moldova. În sectorul energetic, autoritățile au anunțat accelerarea reorganizării celor 12 întreprinderi de distribuție ale SA Moldovagaz, prezentând reforma drept o soluție pentru eficientizarea cheltuielilor și pentru o eventuală reducere a tarifului. Totuși, specialiștii și sursele consultate de Veridica atrag atenția că efectele asupra tarifelor vor fi minime, iar implementarea depinde inclusiv de acordul cu Gazprom. În paralel, justiția a pronunțat o condamnare importantă în dosarul Băncii de Economii, la 14 ani de la încheierea mandatului inculpatului principal, fostul președinte al instituției falimentate, Grigore Gacikevici, care a fost condamnat la 13 ani de închisoare.
În Rusia, cuvântul scris a ocupat întotdeauna un loc special. O țară care i-a dat lumii pe Pușkin, Tolstoi și Dostoievski și-a construit o mare parte din identitate în jurul limbii sale — și tocmai de aceea limba nu a fost niciodată neutră din punct de vedere politic. Rusia țaristă a folosit-o ca instrument de asimilare imperială, Uniunea Sovietică ca purtătoare a ideologiei comuniste, iar Rusia lui Putin ca un element ce marchează sfera de influență pe care o revendică. Politica în sine nu este nouă. Ceea ce este nou este transformarea ei începând cu februarie 2022.
Incredibil: Putin e dispus să împartă prada teritorială ucraineană cu Polonia, Ungaria și România. El provoacă aceste țări să-și revendice teritoriile ocupate de armata roșie, anexate de Uniunea Sovietică și incluse în componența RSS Ucrainene, în anii 1939-40. Acest lucru vorbește despre impasul și disperarea extremă a președintelui rus în al cincilea an de război, care a crezut în mod stupid că va ajunge la Kiev „în 2-3 zile”, atunci când a pornit iraționala, anacronica „operațiune militară specială” în Ucraina.
Săptămâna trecută, Ungaria a blocat deschiderea grupurilor de capitole („clustere”) 2 și 3 din negocierile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova. Știrea a trecut cvasi-neobservată la Bruxelles, fiindcă decizia a fost anunțată într-un grup de lucru pentru extindere al UE pe nume COELA. Nu e vorba de un blocaj serios, fiindcă procedurile vor fi reluate, cel mai probabil, în septembrie, dar el este un simptom interesant referitor la traseul ulterior al Republicii Moldova și Ucrainei către UE.
În ultimele zile au existat mai multe comparații ale programelor de guvernare din perioada Partidului Acțiune și Solidaritate, punându-se accent în special pe volumul celui propus de noul premier, Vasile Tofan. Este adevărat că programul acestuia, de 147 de pagini, depășește ca amploare programele celor trei predecesori ai săi. Pentru prezentarea acestuia în Parlament, premierul a avut nevoie de aproape o oră, iar ședința consacrată învestirii Guvernului a durat peste nouă ore.
Problema debitului râului Nistru a redevenit subiect de dispută politică pe fondul secetei care afectează regiunea și al scăderii nivelului apei din fluviu. În timp ce mai mulți politicieni din opoziția pro-rusă acuză Ucraina că ar fi responsabilă pentru situație, autoritățile și experții în domeniu din Republica Moldova susțin că fenomenul este determinat în principal de schimbările climatice, lipsa precipitațiilor și modul de exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Ce spun datele și cât adevăr există în acuzațiile lansate în spațiul public, vom explica în sinteza Veridica din această săptămână.
Vasile Tofan e primul șef de guvern care și-a dorit în mod expres acest post, publicându-și, după anunțul de demisie a lui Alexandru Munteanu, punctul de vedere asupra priorităților guvernului în actualele condiții. Dacă anul trecut, după alegerile parlamentare, Munteanu a fost luat prin surprindere de oferta Maiei Sandu (a relatat el însuși episodul respectiv), Tofan, putem presupune, a așteptat să-i fie propus postul de prim-ministru, făcând, din propria inițiativă, primul pas în acest sens.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
