Putin s-a implicat personal în campania electorală din Armenia, mai activ decât în Republica Moldova, speriindu-i pe armeni că riscă mult dacă vor alege cursul european. Războiul din Ucraina, a spus el, a început odată cu dorința ucrainenilor de a adera la UE. A spus-o nu o singură dată.
Republica Moldova se află în fața unui nou moment istoric - deschiderea oficială a primului cluster de negocieri de aderare pe 15 sau 16 iunie 2026, la Luxemburg, în marja reuniunilor ministeriale. Cu toate acestea, momentul este secondat de acțiunile subsumate războiului hibrid al Rusiei.
Alegerile parlamentare din Armenia, programate pentru 7 iunie a.c., au devenit un scrutin cu miză geopolitică majoră, desfășurat sub presiunea concurenței dintre Rusia și Occident și sub influența directă a unor mesaje și acțiuni externe.
Scandalul care a dus la demiterea mitropolitului Basarabiei, Petru Păduraru, și perspectiva deschiderii primului set de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au dominat agenda săptămânii analizate de Veridica. În timp ce Biserica Ortodoxă Română a început procedura de alegere a unui nou mitropolit al Basarabiei, Bruxelles-ul se pregătește să dea undă verde negocierilor cu Chișinăul privind capitolele esențiale legate de statul de drept, justiție și funcționarea instituțiilor democratice.
Ne referim la Aleksandr Lukașenko, așa-zisul președinte al Republicii Belarus, și Igor Dodon, așa-zisul ex-președinte al Republicii Moldova, care s-au întâlnit la Minsk, într-o ambianță „prietenească”, după o „conferință internațională, interpartinică despre suveranitatea statală”, temă ce sună profund ironic, batjocoritor într-o țară vasală, suverană doar cu numele. E cam cum s-ar organiza în Rusia o conferință despre pace sau suveranitatea limitată a noilor state post-sovietice.
La nici o lună după ce fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Bălan, era primit, în urma unui schimb internațional de agenți, ca un „erou” în Belarus, pentru care și-a vândut țara căreia i-a jurat credință, la Minsk, într-un mod similar a fost primit și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, cel care era gata să-și bucățească patria în interesele Moscovei.
În săptămâna în care Curtea de Apel Centru a menținut condamnările Evgheniei Guțul și Svetlanei Popan în dosarul finanțării ilegale a fostului Partid Șor, Federația Rusă a declanșat o amplă campanie mediatică și diplomatică pentru a o prezenta pe fosta bașcană drept victimă a unei pretinse persecuții politice din partea Chișinăului.
Autoritățile de la Chișinău și-au revizuit, în ultimul an, abordarea problemei transnistrene, începând să promoveze o politică pro-activă în relația cu regimul separatist de la Tiraspol, inclusiv să elimine preferințele comerciale și fiscale obținute în trecut de entitatea secesionistă.
În luna mai Chișinăul are tot atât de multe evenimente culturale câți principi și regi fără țară avea la 1821, când aici se puneau la cale revoluții în Grecia, Balcani și alte periferii otomane sau schimbări de regim la Sankt-Petersburg. Niciodată Chișinăul n-a avut atât de mulți principi și idei revoluționare la metru pătrat ca în 1821. Niciodată Chișinăul n-a avut atât de multe evenimente culturale ca în mai 2026. Sau n-a fost în centrul atenției culturale ca în această lună.
În timp ce concetățenii noștri discută cu pasiune rezultatele Eurovisionului, consecințele inundațiilor de sâmbătă seara sau câți bani au lăsat moștenire părinții procurorului general, vecinii ucraineni sunt atacați cu mii de drone și rachete hipersonice, care lovesc fără discernământ în blocuri, centre comerciale, stații de metro, oficii poștale, teatre, muzee, biblioteci, universități, biserici, mănăstiri... Iar Lavrov îi sperie satanic, suprarealist, pe diplomații străini că trebuie să fugă din Kiev căci vor urma lovituri și mai devastatoare. Dar ce să facă localnicii?
Majoritatea prognozelor privind creșterea economică a Republicii Moldova făcute publice în ultimul timp sunt moderat optimiste și exclud perspectiva unui boom economic, cu o creştere a PIB-ului mai mare de 5%, în următorii cinci ani. Totuşi, se poate observa și o schimbare de accente.
În primăvara anului 2026, ceea ce fusese odată promovat drept marea poveste de succes a criptomonedelor din Europa Centrală a început să semene mai degrabă cu un thriller geopolitic. Zondacrypto – cea mai mare bursă de criptomonede fondată în Polonia în 2014, cunoscută anterior sub numele de BitBay – a devenit subiectul unui scandal de proporții, pe fondul acuzațiilor de fraudă, spălare de bani, influență politică și legături cu crima organizată rusă. Procurorii din Katowice au deschis o anchetă în urma unor pierderi estimate la sute de milioane de zloți. Mii de utilizatori se temeau că nu își vor mai recupera niciodată economiile. Cu toate acestea, dimensiunea financiară a devenit în curând doar o parte a unei povești mult mai complexe.
Înfigându-și colții într-o îmbucătură prea mare de teritoriu ucrainean, Rusia (sau Ursia?) nu scapă nici celelalte state vecine din vedere, amenințându-le în permanență cu „eliberarea”.
Comunitatea Politică Europeană (CPE) este o inițiativă relativ nouă apărută în contextul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani, care își propune să consolideze cooperarea politică și strategică între statele europene, depășind limitele structurilor clasice ale Uniunii Europene. Deși are a o istorie scurtă, CPE a devenit o platformă pan-europeană de discuții, fără ca să se suprapună pe structurile instituționale ale Uniunii Europene și ale altor organizații internaționale din Europa.
Nu e an ca Eurovisionul să nu declanșeze scandaluri de proporții. Tradiția. Rămâne deschisă întrebarea ce e cu acest concurs dincolo de o mare și strălucitoare sărbătoare a comunității Eurovision. Un concurs al muzicii sau unul geopolitic, totuși?
Scandalul izbucnit în jurul demiterii fostei viceprimare a Chișinăului, Irina Gutnic, și milioanele donate de holdingul Sheriff administrației separatiste din stânga Nistrului au dominat agenda publică în această săptămână.
Într-un raport recent, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a anunțat că 38 de tineri specialiști au demisionat din funcție din 18 instituții medicale raionale înainte de expirarea termenului obligatoriu în care trebuiau să activeze în localitățile în care au fost repartizați de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova. Tinerii medici au restituit statului indemnizațiile primite în schimbul limitării temporare a libertății lor profesionale.
Camera Națională a Cărții a Republicii Moldova a publicat Raportul anual pentru 2025. Am citit raportul și am selectat cele mai importante date pentru a crea o imagine a pieței editoriale din Republica Moldova.
Psihoza „pobedistă” (de la pobeda-victorie) pare să se fi manifestat la Chișinău mai agresiv, cu mai mult zel sfidător, obraznic, decât la Moscova, asupra căreia atârnă, ca o sabie a lui Damocles, pericolul sosirii dronelor și rachetelor ucrainene. Până și Putin a părut mai temperat, mai cu picioarele pe pământ, decât liderii comuniști și socialiști de la noi, înțelegând că isteria militaristă - „pobedobesie” (pobeda + turbarea), în actualele condiții de război de uzură, când armata rusă nu e capabilă să străpungă frontul ucrainean, poate avea un efect jenant, contrariu celui scontat.
Retragerea trupelor rusești din Transnistria a ajuns subiect global, în discursurile de nivel înalt ale Uniunii Europene. Pare a fi în primul rând meritul Moldovei, dar aceasta și-a găsit un aliat prețios în întreaga poveste: pe Vladimir Vladimirovici Putin.
În ultimii 3-4 ani, statul nu a reușit să scoată la privatizare nicio întreprindere, chiar dacă în numeroase programe şi strategii, autorităţile și-au asumat acest lucru. O astfel de situație nu ar trebui să ne suprindă, în condiţiile în care privatizarea nu a fost şi nu este privită cu ochi buni de electorat, iar rezultatele unor procese din trecut au fost (şi sunt încă) contestate şi însoţite de dosare penale. În plus, actuala putere ş-a angajat să reformeze domeniul şi să transparentizeze procesele de privatizare.
Data de 9 mai a demonstrat și în acest an că la Chișinău atât cetățenii, cât și politicienii rămân în continuare profund divizați în ceea ce privește valențele acestei zile, o divizare întreținută și amplificată constant atât de discursul politicianist, cât și de mecanismele de propagandă.
Republica Moldova se integrează mai întâi de toate în clubul țărilor occidentale din punct de vedere militar și al securității. Astfel, voința politică pro-europeană este urmată îndeaproape de sprijinul concret al Vestului. Aliații și partenerii din UE au pus Chișinăul tot mai intens la adăpost sub o umbrelă de securitate.
Guvernul a retras de pe agendă proiectul privind sistemul de depozit pentru ambalaje, după ce mai multe companii mari au acuzat Ministerul Mediului de lipsă de transparență în desemnarea administratorului acestui sistem. Autoritățile și experții de mediu avertizează că situația hidrologică de pe Nistru se agravează pentru al treilea an consecutiv. Reforma administrativă propusă de Executiv continuă să stârnească dezbateri. Acestea sunt principalele subiecte ale săptămânii pe care ni le propunem să le analizăm în sinteza săptămânii la Veridica.
Săptămâna trecută, justiția a pus capăt celei de-a doua tentative a Adunării Populare de la Comrat (APG), al cărei mandat a expirat încă în 2025, de a organiza alegeri pentru legislativul regional al Găgăuziei. Între timp, autoritățile centrale au inițiat contacte cu reprezentanți ai puterii de la Comrat și au creat un grup de lucru menit să identifice o soluție pentru organizarea scrutinului.
Politicienii de la Comrat au găsit un nou pretext de a se ridica pe baricade împotriva Chișinăului: ei refuză să se conformeze noului Cod Electoral al Republicii Moldova, adoptat în decembrie 2022, care prevede că autoritatea electorală din cadrul Autonomiei Găgăuze nu se mai numește Comisie Electorală Centrală, ca mai înainte, ci Consiliul Electoral Central. Denumirea veche, prevăzută de legea privind statutul Autonomiei Găgăuze, adoptată în decembrie 1994, le place mai mult, schimbarea este văzută ca un atentat la unul dintre simbolurile importante ale entității administrative găgăuze.
De aproximativ două săptămâni circulă în spațiul online un „memoriu colectiv" adresat ministrului Sănătății, Emil Ceban, prin care i se cere modificarea Hotărârii de Guvern privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice. Documentul, semnat până acum de 177 de persoane pe o platformă de petiții online, ar fi susținut de medici chirurgi, intervenționiști și medici ATI, care cer salarii mai mari și susțin că sistemul actual este inechitabil și îi plasează nejustificat sub alte categorii de medici.
Rusia, la fel ca alte țări cu zăcăminte importante de petrol, a economisit o parte din veniturile sale petroliere pentru generațiile viitoare și pentru stabilitate. După 2022, Moscova a început să-și utilizeze fondul suveran creat în acest scop pentru a finanța un război care generează instabilitate pe viitor.
Schimbul de deținuți care a dus la eliberarea celor doi ofițeri moldoveni din captivitatea Rusiei readuce în prim-plan întrebarea dacă trădarea și predarea fostului ofițer de rang înalt din contraspionajul moldovenesc, Alexandru Balan, face Republica Moldova mai vulnerabilă în fața Kremlinului, în condițiile în care Chișinăul a reușit în ultimii ani să contracareze operațiunile maligne ale Rusiei, organizate cu sume enorme de bani și eforturi pe dimeniunea spionajului rusesc, temutul Serviciu de informații militare al Rusiei (GRU).
Chiar dacă piața globală a vinului trece printr-o criză de producere și consum, există segmente care demonstrează creștere, de exemplu, cel al spumantelor. Este un moment oportun pentru Vinul Moldovei, chit că, atât în lume, cât și acasă, ocazia de consum se mută: de la Revelion și sărbători, la momente nu neapărat festive.
Dialogul politic între putere și opoziție a fost în Republica Moldova, dintotdeauna, unul deficitar. De acest lucru, începând cu 2009, a încercat să profite Rusia care s-a implicat activ și a râvnit (și râvnește în continuare), prin intermediul partidelor pro-Kremlin, să deturneze cursul european al Republicii Moldova.
Nicio săptămână fără amenințări dinspre Rusia. Săptămâna trecută, pe zidul crenelat al Kremlinului, vorbind la figurat, a ieșit Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fost ministru fioros al războiului, să anunțe că siguranța cetățenilor ruși din localitățile ocupate de Rusia în Republica Moldova, în număr de peste 220 de mii, este pusă în pericol prin acțiunile „nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului”, și că Moscova e pregătită să aplice „orice mijloace” pentru a-i proteja. Nu e primul care lansează o astfel de amenințare.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
