Republica Moldova avansează spectaculos în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, dar timpul politic nu curge neapărat în favoarea sa. Rusia intensifică presiunile hibride, războiul din Ucraina menține regiunea într-o permanentă stare de vulnerabilitate, iar ascensiunea populismului european poate complica viitoarele decizii privind extinderea. Între oportunitatea istorică a aderării și costurile tot mai mari ale vieții, guvernarea PAS are de rezolvat o ecuație dificilă. Mai precis, să transforme succesele diplomatice în rezultate pe care cetățenii să le simtă în propriile buzunare. Aceasta este cheia reușitei.
În ultimele săptămâni, Moldova a făcut doi pași înainte și doi înapoi, în procesul de aderare. Dacă clusterele (grupurile de capitole) 2 și 3 au fost deblocate oficial pe data de 13 octombrie, o săptămână mai târziu The Kyiv Independent relata, bazându-se pe surse neoficiale, că Ungaria, cea care anterior întârziase deschiderea clusterelor 2 și 3, s-a opus deblocării următoarelor două clustere, 4 și 5, fără explicații. Vizita ulterioară a președintei Maia Sandu la Budapesta nu pare a fi produs rezultate concrete. Moldova are, deocamdată, destul de lucru cu grupurile de capitole 1, 2, 3 și 6, iar blocajul pare a fi unul temporar, după toate estimările. Totuși, conjunctura europeană actuală conferă un grad de urgență pașilor de acest fel.
Confruntată cu o criză economică și socială tot mai profundă, aflată în preajma campaniei electorale pentru „alegerile” din decembrie, administrația separatistă de la Tiraspol încearcă să transfere asupra Chișinăului responsabilitatea pentru dificultățile regiunii, alimentate în mare parte de dependența îndelungată de gazele rusești și de un model economic nesustenabil.
Autoritățile Republicii Moldova înăspresc regulile pentru platformele electronice de taxi, dar lasă fără răspuns întrebări esențiale legate de activitatea Yandex, companie rusă acuzată că ar fi obținut venituri de milioane de euro fără să le declare. Noile prevederi obligă platformele să proceseze plățile prin instituții financiare licențiate în Republica Moldova și să respecte cerințe fiscale și de înregistrare a automobilelor. Ele nu clarifică însă cine are acces la datele personale ale utilizatorilor și cum sunt acestea protejate.
Relația dintre președintele american, Donald Trump, și cel ucrainean, Volodimir Zelenski, încă de la început a fost una sinuoasă și plină de controverse. Ea a debutat cu o dispută de proporții, pe 28 februarie 2025, la Casa Albă, fiind urmată de o perioadă de ameliorare și îmbunătățire până în toamna acestui an. În octombrie 2026 însă, tensiunile dintre cei doi șefi de stat au degenerat iarăși într-o serie de neînțelegeri publice.
Recent, a mai apărut un caz de disfuncție gravă a statului Republica Moldova: evaziunea fiscală a companiei Yandex și refuzul ei de a prezenta datele solicitate de instituțiile naționale.
În autonomia găgăuză începe astăzi, 16 octombrie, campania electorală pentru alegerile care vor avea loc pe 15 noiembrie, când locuitorii regiunii urmează să-și aleagă atât bașcanul (guvernatorul), cât și cei 35 de deputați ai Adunării Populare (parlamentul regional). Cele două scrutinuri, organizate simultan pentru prima dată după 1999, aduc câteva elemente noi importante. Cel mai relevant este că, după o confruntare juridică și instituțională prelungită între Chișinău și Comrat, aceste alegeri se vor desfășura, în premieră, în baza unui cadru electoral național consolidat, care limitează posibilitatea elitelor politice locale de a stabili propriile reguli de joc. Acest lucru însă nu înseamnă în mod automat că se vor schimba și preferințele alegătorilor.
Republica Moldova și Ucraina au făcut un nou pas în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prin deschiderea clusterelor dedicate pieței interne și competitivității economice. Chișinăul își propune să deschidă toate cele șase clustere până la sfârșitul anului 2026, pentru a avansa în ritm propriu spre integrarea europeană. Bruxelles-ul a amintit că susține obiectivul Republicii Moldova de a deveni membră a UE până în 2030 și estimează că negocierile ar putea fi încheiate la nivel tehnic în 2028. Însă parcursul european presupune în primul rând respectarea statului de drept. Un semnal în acest sens a venit pe 15 octombrie, când Curtea Constituțională a invalidat modificarea legislativă prin care majoritatea PAS a redus pragul de vot necesar numirii experților internaționali în comisiile de evaluare externă a procurorilor.
După trei luni de activitate, Comisia parlamentară de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a prezentat, săptămâna trecută, raportul pe marginea acestui subiect, însoţit de concluziii și recomandări.
Ori de câte ori Trump vorbește cu entuziasm despre discuția sa telefonică „foarte bună” cu Putin, te întrebi ce au mai pus ei la cale împotriva lui Zelenski, a Ucrainei (și, implicit, a Europei).
Din 2018, după ce Nobelul a fost câștigat de scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk, Academia Suedeză respectă un principiu: într-un an, distincția în domeniul literaturii este acordată unui bărbat, iar în anul următor unei femei.
Cu una dintre cele mai mici armate din Europa raportată la numărul de populație, Republica Moldova își propune să-și consolideze capacitățile de apărare prin majorarea efectivului Armatei Naționale, în contextul amenințărilor de securitate din regiune. În paralel, Chișinăul avansează în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, după ce a primit invitația de a prezenta pozițiile de negociere pentru încă două clustere. Consolidarea securității naționale și pașii Republicii Moldova spre integrarea europeană sunt două dintre subiectele pe care le analizăm astăzi în Sinteza Săptămânii la Veridica.
Reforma administrativ-teritorială a ajuns în punctul de unde nu se mai poate da înapoi, oricât s-ar dori. Toate pretextele posibile au fost epuizate. E ca o intervenție chirurgicală a cărei amânare pune în pericol viața pacientului. Nu numai integrarea europeană, funcționarea și existența statului Republica Moldova, care respiră greu, va fi periclitată dacă se renunță sau se tărăgănează reforma respectivă.
Statisticile oficiale publicate recent de Agenția pentru Sănătate Publică arată că în multe raioane numeroase specialități sunt acoperite de un singur medic. Deși statisticile la nivel național arată o ușoară îmbunătățire la capitolul asigurării cu personal medical, cifrele la nivel local arată că raioanele se transformă încet, dar cert, în deșerturi medicale.
Spre deosebire de panourile publicitare care anunțau într-un timp Chișinăul drept cel mai frumos oraș din lume, literatura autohtonă e mai nemiloasă cu orașul. Însă, dincolo de insulte, e multă viață care se întâmplă în parcurile, curțile, cafenelele, cantinele, bibliotecile sau piețele orașului, consemnată în paginile literaturii noastre. De apartamentele sau casele private nici nu mai vorbim.
Expirarea contractului de furnizare a gazelor dintre Gazprom și Moldovagaz, noile incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova și criza hidrologică de pe Nistru au marcat această săptămână. Acestea sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
În căutare de investitori, prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a contribuit involuntar la readucerea în atenția publică a unui oligarh rus, Igor Makarov, cunoscut în trecut pentru relații economice controversate la Chișinău. Makarov și-a făcut apariția – întâmplător sau nu – la unul dintre cele mai credibile și urmărite posturi de televiziune din Republica Moldova. În cadrul unei emisiuni, acesta a declarat că este interesat să investească în sectorul energetic moldovenesc.
Opoziția lasă impresia că stabilitatea o deprimă. Discursul premierului Vasile Tofan la ONU a impulsionat, probabil, prin canale obscure, participarea unor lideri pro-ruși la procesul inițiat de ex-premierul Ion Chicu.
Republica Moldova este „cel mai bun elev din clasa mea”. Aprecierea îi aparține comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, și a fost reiterată zilele trecute într-un interviu acordat France 24. Este probabil unul dintre cele mai măgulitoare certificate politice primite în ultimii ani de guvernarea de la Chișinău. Numai că, aproape simultan cu aceste elogii venite dinspre Bruxelles, la Chișinău se consumă o poveste care arată cât de dificilă este desprinderea nu doar de Rusia, ci și de vechile reflexe ale relației cu aceasta.
De la vechile narațiuni despre gazul rusesc ieftin, la învinovățirea guvernării și, evident, a președintei Maia Sandu pentru costurile actuale ale energiei, până la afirmații de-a dreptul fulminante despre vina diasporei pentru tarifele mari sau despre faptul că cetățenii Republicii Moldova ar plăti gazul consumat de Ucraina - propaganda a lansat un arsenal întreg de falsuri, manipulări și teorii conspiraționiste pentru a critica declararea stării de urgență, a persifla guvernarea și a alimenta neîncrederea în autorități și în orientarea europeană a Republicii Moldova.
Republica Moldova a ajuns să fie survolată de peste zece ori mai des de dronele și rachetele rusești decât în urmă cu patru ani. Numai joi, patru drone au traversat spațiul aerian al țării, iar două dintre incidente s-au încheiat cu explozii, una în raionul Florești și alta în regiunea transnistreană. Pe fondul acțiunilor de intimidare a Rusiei, Tiraspolul se opune cu înverșunare măsurilor economice și politice aplicate de Chișinău în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Aceste două evenimente și banii pe care îi varsă Energocom în buzunarul unui om de afaceri, care are probleme cu legea, alcătuiesc subiectele sintezei Veridica din această săptămână.
Războiul din Ucraina a ajuns, în 2026, într-un blocaj militar-strategic, transformându-se într-un război de uzură prelungit. Pentru că niciuna dintre taberele beligerante nu dispune, în prezent, de resursele necesare pentru o străpungere decisivă a apărării adverse, ofensivele majore de amploare au fost înlocuite cu lupte locale pe anumite porțiuni ale liniei frontului.
De ce ar trebui să vorbim despre „alegerile” din Rusia? Din mai multe motive: 1) rezultatele alegerilor se vor reflecta, ca niciodată până acum, în politica externă a Rusiei, în mersul războiului din Ucraina mai întâi, dar și în relațiile cu celelalte state din regiune, Republica Moldova fiind printre țintele prioritare în planurile expansioniste ale Kremlinului; 2) procesul a fost dirijat în așa fel, încât să se obțină rezultatele care ar reflecta sprijinul majorității absolute a alegătorilor ruși pentru războiul din Ucraina și strategia de refacere a Imperiului Rus, într-o formă sau alta; 3) Moscova încearcă să ne dea lecții de democrație, se erijează în procuror electoral internațional, nu a recunoscut rezultatele ultimilor alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova, iar forțele politice pro-ruse locale, alegătorii pro-ruși difuzează mesajele rusești.
Comisia Europeană de-abia poate ține pasul cu ritmul reformelor din Moldova, pe traseul acesteia către aderare, afirmă un articol Euronews. Pentru moldoveni, asta sună foarte îmbucurător. Chiar dacă „de-abia ține pasul” („scrambles to keep pace”, în original) e o formulă subiectivă, performanța Republicii este reală. Și, deși Bruxelles-ul trebuie să investească resurse suplimentare în procesele de aderare ale mai multor țări, el are tot interesul să facă acest lucru.
De la începutul lunii septembrie a.c., motorina s-a scumpit cu peste trei lei, ajungând la circa 36 de lei pentru un litru. Prognozele făcute de unii politicieni şi specialişti nu sunt deloc optmiste şi arată că preţul unui litru de motorină poate ajunge şi la 40 de lei, adică la doi euro.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a pierdut procesul cu PAS în cazul acuzațiilor privind presupusele sale legături cu persoane asociate serviciilor rusești de informații. Budapesta și-a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană și suveranitatea Republicii Moldova, în timp ce o companie elvețiană cu capital și management maghiar continuă să joace un rol central în schema rusească de asigurare cu gaze a regiunii transnistrene. Și ... în stilul anilor 1989-1990, Tiraspolul își mobilizează din nou „colectivele muncitorești” – de această dată, în mare parte pensionari – la postul de control de la Tighina, pentru a protesta împotriva noii politici fiscale a autorităților constituționale de la Chișinău. Acestea sunt principalele subiecte analizate în sinteza Veridica din această săptămână.
Republica Moldova a început, în sfârșit, să pună pe eticheta vinului ceea ce până acum a existat mai mult în discursuri decât în mecanismele concrete de protejare a originii acestui produs: locul.
În ultimele săptămâni, informațiile despre survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești au încetat, practic, să mai devină știri și le privim cu un grad tot mai mare de obișțnuință, la fel cum am început deja să citim despre bombardamentele zilnice din Ucraina, soldate cu morți și răniți. Eventual, mai poate deveni o știre explozia unei drone pe teritoriul Republicii Moldova, dar, de multe ori nici măcar nu mai e prima în top.
Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, merge pe urmele lui Dodon? Această întrebare ne-o punem în legătură cu declarația sa de după recentele incidente cu dronele rusești, în special cea care a ucis doi cetățeni ucraineni și a rănit un vameș moldovean în Starokazacie, la frontiera moldo-ucraineană.
Alegerile pentru funcția de bașcan (guvernator) și cele ale deputaților din Adunarea Populară (parlamentul local) a regiunii autonome găgăuze, care vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie a.c., pot deveni o șansă pentru depășirea crizei politice din regiune, ce durează de aproape un an.
Premierul Vasile Tofan a prezentat conceptul unei noi reforme de dereglementare economică, ale cărei măsuri urmează să fie transpuse în proiecte de lege și hotărâri de Guvern. Inițiativa vine la exact trei ani de la o reformă similară promovată de fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba.
Reforma justiției continuă să provoace dispute la Chișinău. Ministerul Justiției insistă asupra extinderii vettingului, adică verificarea integrității și a activității profesionale a judecătorilor din instanțele de fond care nu au trecut prin actualele proceduri de evaluare. Consiliul Superior al Magistraturii se opune, repetat, inițiativei și avertizează că aceasta ar putea destabiliza sistemul. În sinteza din această săptămână, Veridica prezintă argumentele Consiliului Magistraturii cu privire la verificarea deplină a judecătorilor și relatează concluziile Institutului pentru Studiul Războiului despre atacurile sistematice ale armatei ruse asupra punctelor de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
